Fuga lui Iacov în Mesopotamia
1 Isaac a chemat pe Iacov, l-a binecuvântat
și i-a dat porunca aceasta: „Să
nu-ți iei nevastă dintre fetele lui Canaan. 2 Scoală-te
, du-te la Padan-Aram
, în casa lui Betuel
, tatăl mamei tale, și ia-ți de acolo o nevastă dintre fetele lui Laban
, fratele mamei tale. 3 Dumnezeul
cel Atotputernic
să te binecuvânteze, să te facă să crești și să te înmulțești, ca să ajungi o ceată de noroade! 4 Să-ți dea binecuvântarea
lui Avraam, ție și seminței tale cu tine, ca să stăpânești țara în care locuiești
ca străin și pe care a dat-o lui Avraam.” 5 Și Isaac a trimis pe Iacov, care s-a dus la Padan-Aram, la Laban, fiul lui Betuel, Arameul, fratele Rebecăi, mama lui Iacov și a lui Esau.
Esau mai ia o nevastă
6 Esau a văzut că Isaac binecuvântase pe Iacov și-l trimisese la Padan-Aram, ca să-și ia nevastă de acolo, și că, binecuvântându-l, îi dăduse porunca aceasta: „Să nu-ți iei nevastă dintre fetele lui Canaan.” 7 A văzut că Iacov ascultase de tatăl său și de mama sa și plecase la Padan-Aram. 8 Esau a înțeles
astfel că fetele lui Canaan nu-i plăceau tatălui său Isaac. 9 Și Esau s-a dus la Ismael. El a mai luat de nevastă, pe lângă nevestele pe care le avea, pe Mahalat
, fata lui Ismael, fiul lui Avraam, și sora lui Nebaiot
.
Scara cerului
10 Iacov a plecat din Beer-Șeba
și și-a luat drumul spre Haran
. 11 A ajuns într-un loc unde a rămas peste noapte, căci asfințise soarele. A luat o piatră de acolo, a pus-o căpătâi și s-a culcat în locul acela. 12 Și a visat
o scară rezemată de pământ, al cărei vârf ajungea până la cer. Îngerii
lui Dumnezeu se suiau și se coborau pe scara aceea. 13 Și Domnul
stătea deasupra
ei și zicea: „Eu
sunt Domnul Dumnezeul tatălui tău Avraam și Dumnezeul lui Isaac. Pământul
pe care ești culcat ți-l voi da ție și seminței tale. 14 Sămânța ta va fi ca pulberea
pământului; te vei întinde
la apus și la răsărit, la miazănoapte și la miazăzi și toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine și în sămânța ta. 15 Iată, Eu
sunt cu tine; te voi păzi
pretutindeni pe unde vei merge și te voi aduce
înapoi în țara aceasta, căci nu te voi părăsi
până
nu voi împlini ce-ți spun.” 16 Iacov s-a trezit din somn și a zis: „Cu adevărat, Domnul este în locul
acesta, și eu n-am știut.” 17 I-a fost frică și a zis: „Cât de înfricoșat este locul acesta! Aici este casa lui Dumnezeu, aici este poarta cerurilor!” 18 Și Iacov s-a sculat dis-de-dimineață, a luat piatra pe care o pusese căpătâi, a pus-o ca stâlp
de aducere aminte și a turnat
untdelemn pe vârful ei. 19 A dat locului
acestuia numele Betel
, dar mai înainte cetatea se chema Luz. 20 Iacov
a făcut o juruință și a zis: „Dacă
va fi Dumnezeu cu mine și mă va păzi în timpul călătoriei pe care o fac, dacă-mi va da pâine
să mănânc și haine să mă îmbrac 21 și dacă mă voi întoarce
în pace în casa tatălui meu, atunci
Domnul va fi Dumnezeul meu; 22 piatra aceasta pe care am pus-o ca stâlp de aducere aminte va fi casa lui Dumnezeu
și Îți voi da a zecea parte din tot
ce-mi vei da.”