Iosif vândut de frații săi
1 Iacov a locuit în țara Canaan, unde
locuise ca străin tatăl său. 2 Iată istoria lui Iacov:
Iosif, la vârsta de șaptesprezece ani, păștea oile cu frații lui; băiatul acesta era cu fiii Bilhei și cu fiii Zilpei, nevestele tatălui său. Și Iosif spunea tatălui lor vorbele lor cele rele
. 3 Israel iubea pe Iosif mai mult decât pe toți ceilalți fii ai săi, pentru că îl născuse
la bătrânețe, și i-a făcut o haină pestriță
. 4 Frații lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decât pe ei toți și au început să-l
urască. Nu puteau să-i spună nicio vorbă prietenească. 5 Iosif a visat un vis și l-a istorisit fraților săi, care l-au urât și mai mult. 6 El le-a zis: „Ia ascultați ce vis am visat! 7 Noi
eram la legatul snopilor în mijlocul câmpului și iată că snopul meu s-a ridicat și a stat în picioare, iar snopii voștri l-au înconjurat și s-au aruncat cu fața la pământ înaintea lui.” 8 Frații lui i-au zis: „Doar n-ai să împărățești tu peste noi? Doar n-ai să ne cârmuiești tu pe noi?” Și l-au urât și mai mult din pricina viselor lui și din pricina cuvintelor lui. 9 Iosif a mai visat un alt vis și l-a istorisit fraților săi. El a zis: „Am mai visat un vis! Soarele
, luna și unsprezece stele se aruncau cu fața la pământ înaintea mea.” 10 L-a istorisit tatălui său și fraților săi. Tatăl său l-a mustrat și i-a zis: „Ce înseamnă visul acesta pe care l-ai visat? Nu cumva vom veni eu, mama ta și frații
tăi să ne aruncăm cu fața la pământ înaintea ta?” 11 Frații
săi au început să-l pizmuiască, dar tatăl
său a ținut minte lucrurile acestea. 12 Frații lui Iosif se duseseră la Sihem, ca să pască oile tatălui lor. 13 Israel a zis lui Iosif: „Frații tăi pasc oile la Sihem! Vino, căci vreau să te trimit la ei.” „Iată-mă, sunt gata”, a răspuns el. 14 Israel i-a zis: „Du-te, rogu-te, și vezi dacă frații tăi sunt sănătoși și dacă oile sunt bine și adu-mi vești.” L-a trimis astfel din Valea Hebronului
și Iosif a ajuns la Sihem. 15 Pe când rătăcea pe câmp, l-a întâlnit un om. Omul acela l-a întrebat: „Ce cauți?” 16 „Caut pe frații mei”, a răspuns Iosif. „Spune-mi
, te rog, unde pasc ei oile?” 17 Și omul acela a zis: „Au plecat de aici, căci i-am auzit spunând: ‘Haidem la Dotan
.’” Iosif s-a dus după frații săi și i-a găsit la Dotan. 18 Ei l-au zărit de departe și, până să se apropie de ei, s-au sfătuit
să-l omoare. 19 Ei au zis unul către altul: „Iată că vine făuritorul de vise! 20 Veniți acum, să-l
omorâm și să-l aruncăm într-una din aceste gropi; vom spune că l-a mâncat o fiară sălbatică și vom vedea ce se va alege de visele lui.” 21 Ruben
a auzit lucrul acesta și l-a scos din mâinile lor. El a zis: „Să nu-i luăm viața!” 22 Ruben le-a zis: „Să nu vărsați sânge, ci mai bine aruncați-l în groapa aceasta care este în pustie și nu puneți mâna pe el.” Căci avea de gând să-l scape din mâinile lor și să-l aducă înapoi la tatăl său. 23 Când a ajuns Iosif la frații săi, aceștia l-au dezbrăcat de haina lui, de haina cea pestriță pe care o avea pe el. 24 L-au luat și l-au aruncat în groapă. Groapa aceasta era goală: nu era apă în ea. 25 Apoi
au șezut să mănânce. Ridicându-și ochii, au văzut o ceată
de ismaeliți venind din Galaad; cămilele lor erau încărcate cu tămâie, cu leac alinător
și smirnă, pe care le duceau în Egipt. 26 Atunci, Iuda a zis fraților săi: „Ce vom câștiga să ucidem pe fratele nostru și să-i ascundem
sângele? 27 Veniți mai bine să-l vindem ismaeliților și să nu punem mâna
pe el, căci este fratele
nostru, carne
din carnea noastră.” Și frații lui l-au ascultat. 28 La trecerea negustorilor madianiți
, au tras și au scos pe Iosif afară din groapă și l-au vândut
cu douăzeci
de sicli de argint ismaeliților, care l-au dus în Egipt.
Jalea lui Iacov
29 Ruben s-a întors la groapă și iată că Iosif nu mai era în groapă. El și-a rupt
hainele, 30 s-a întors la frații săi și a zis: „Băiatul nu mai este
! Ce mă voi face eu?” 31 Ei au luat atunci haina
lui Iosif și, junghiind un țap, i-au înmuiat haina în sânge. 32 Au trimis tatălui lor haina cea pestriță, punând să-i spună: „Iată ce am găsit! Vezi dacă este haina fiului tău sau nu.” 33 Iacov a cunoscut-o și a zis: „Este haina fiului meu! O fiară
sălbatică l-a mâncat! Da, Iosif a fost făcut bucăți!” 34 Și și-a rupt
hainele, și-a pus un sac pe coapse și a jelit multă vreme pe fiul său. 35 Toți fiii și toate fiicele lui au venit
ca să-l mângâie, dar el nu voia să primească nicio mângâiere, ci zicea: „Plângând
mă voi coborî la fiul meu, în Locuința morților.” Și plângea astfel pe fiul său. 36 Madianiții
l-au vândut în Egipt lui Potifar, un dregător al lui Faraon, și anume căpetenia străjerilor.