Destoinicia apostolului
1 Începem
noi iarăși să ne lăudăm singuri? Sau nu cumva avem trebuință, ca unii, de epistole
de laudă către voi sau de la voi? 2 Voi
sunteți epistola noastră, scrisă în inimile noastre, cunoscută și citită de toți oamenii. 3 Voi sunteți arătați ca fiind epistola lui Hristos, scrisă
de noi, ca slujitori ai Lui, nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului celui viu; nu pe niște
table de piatră, ci pe niște
table care sunt inimi de carne. 4 Avem încrederea aceasta tare în Dumnezeu, prin Hristos. 5 Nu
că noi, prin noi înșine, suntem în stare să gândim ceva ca venind de la noi. Destoinicia
noastră, dimpotrivă, vine de la Dumnezeu, 6 care ne-a și făcut în stare să fim slujitori
ai unui legământ
nou, nu al slovei
, ci al Duhului, căci slova
omoară, dar
Duhul dă viața.
Legământul cel nou și cel vechi
7 Acum, dacă slujba
aducătoare de moarte, scrisă
și săpată în pietre, era cu atâta slavă încât
fiii lui Israel nu puteau să-și pironească ochii asupra feței lui Moise din pricina strălucirii feței lui, măcar că strălucirea aceasta era trecătoare, 8 cum n-ar fi cu slavă mai degrabă slujba
Duhului? 9 Dacă slujba aducătoare de osândă a fost slăvită, cu cât mai mult o întrece în slavă slujba
aducătoare de neprihănire? 10 Și în privința aceasta, ce a fost slăvit nici n-a fost slăvit, din pricina slavei care o întrece cu mult. 11 În adevăr, dacă ce era trecător era cu slavă, cu cât mai mult va rămâne în slavă ce este netrecător! 12 Fiindcă avem dar o astfel de nădejde, noi lucrăm
cu multă îndrăzneală 13 și nu facem ca Moise, care
își punea o maramă peste față, pentru ca fiii lui Israel să nu-și pironească ochii asupra sfârșitului a ceea ce era trecător
. 14 Dar ei au rămas greoi la minte
: căci până în ziua de astăzi, la citirea Vechiului Testament, această maramă rămâne neridicată, fiindcă marama este dată la o parte în Hristos. 15 Da, până astăzi, când se citește Moise, rămâne o maramă peste inimile lor. 16 Dar ori de câte ori
vreunul se întoarce la Domnul, marama este luată
. 17 Căci Domnul
este Duhul, și unde este Duhul Domnului, acolo este slobozenia. 18 Noi toți privim cu fața descoperită, ca
într-o oglindă, slava
Domnului și suntem schimbați
în același chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului.