1 Simon
Petru, rob și apostol al lui Isus Hristos, către cei ce au căpătat o credință de același
preț cu a noastră, prin dreptatea Dumnezeului și Mântuitorului nostru Isus Hristos: 2 Harul
și pacea să vă fie înmulțite prin cunoașterea lui Dumnezeu și a Domnului nostru Isus Hristos! 3 Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce privește viața și evlavia, prin
cunoașterea Celui ce
ne-a chemat prin slava și puterea Lui, 4 prin
care El ne-a dat făgăduințele Lui nespus de mari și scumpe, ca prin ele să vă faceți părtași
firii dumnezeiești, după ce ați fugit
de stricăciunea care este în lume prin pofte. 5 De aceea, dați-vă
și voi toate silințele ca să uniți cu credința voastră fapta; cu fapta, cunoștința
; 6 cu cunoștința, înfrânarea; cu înfrânarea, răbdarea; cu răbdarea, evlavia; 7 cu evlavia, dragostea de frați
; cu dragostea de frați, iubirea de oameni. 8 Căci, dacă aveți din belșug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fiți nici
leneși, nici neroditori în ceea ce privește deplina cunoștință a Domnului nostru Isus Hristos. 9 Dar cine nu are aceste lucruri este
orb, umblă cu ochii închiși și a uitat că a fost curățit
de vechile lui păcate. 10 De aceea, fraților, căutați cu atât mai mult să
vă întăriți chemarea și alegerea voastră, căci, dacă faceți lucrul acesta, nu veți
aluneca niciodată. 11 În adevăr, în chipul acesta vi se va da din belșug intrare în Împărăția veșnică a Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos. 12 De aceea voi
fi gata să vă aduc totdeauna aminte de lucrurile acestea, măcar
că le știți și sunteți tari în adevărul pe care-l aveți. 13 Dar socotesc că este drept, cât
voi mai fi în cortul acesta, să
vă țin treji aducându-vă aminte, 14 căci știu
că dezbrăcarea de cortul meu va veni deodată, după cum mi-a arătat Domnul
nostru Isus Hristos. 15 Îmi voi da osteneala dar ca, și după moartea mea, să vă puteți aduce totdeauna aminte de aceste lucruri. 16 În adevăr, v-am făcut cunoscute puterea și venirea Domnului nostru Isus Hristos nu întemeindu-ne pe niște basme
meșteșugit alcătuite, ci ca unii care am văzut
noi înșine, cu ochii noștri, mărirea Lui. 17 Căci El
a primit de la Dumnezeu Tatăl cinste și slavă, atunci când, din slava minunată, s-a auzit deasupra Lui un glas care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea.” 18 Și noi înșine am auzit acest glas venind din cer, când eram cu El pe muntele
cel sfânt. 19 Și avem cuvântul prorociei făcut și mai tare, la care bine faceți că luați aminte, ca la o
lumină care strălucește într-un loc întunecos, până se va crăpa de ziuă și va răsări luceafărul
de dimineață în inimile voastre. 20 Fiindcă, mai întâi de toate, să știți că nicio
prorocie din Scriptură nu se tâlcuiește singură. 21 Căci nicio
prorocie n-a fost adusă prin voia omului; ci
oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânați de Duhul Sfânt.
