Asupra Etiopiei
1 Vai de tine, țară în care răsună zăngănit de arme și care ești dincolo de râurile Etiopiei! 2 Tu, care trimiți soli pe mare în corăbii de papură, care plutesc pe luciul apelor! Duceți-vă, soli iuți, la neamul acela tare și puternic, la poporul acela înfricoșat de la începutul lui, neam puternic care zdrobește totul și a cărui țară este tăiată de râuri! 3 Voi, toți locuitori ai lumii, și voi, locuitori ai pământului, luați seama când se înalță steagul pe munți și ascultați când sună trâmbița! 4 Căci așa mi-a vorbit Domnul: „Eu privesc liniștit din locuința Mea pe căldura arzătoare a luminii soarelui și pe aburul de rouă, în vipia secerișului. 5 Dar, înainte de seceriș, când cade floarea și rodul se face aguridă, el taie îndată mlădițele cu cosoare, ba taie chiar lăstarii și-i aruncă…” 6 Și asirienii vor fi lăsați astfel pradă păsărilor răpitoare din munți și fiarelor pământului; păsările de pradă vor petrece vara pe trupurile lor moarte, și fiarele pământului vor ierna pe ele. 7 În vremea aceea, se vor aduce daruri de mâncare Domnului oștirilor de poporul cel tare și puternic, de poporul cel înfricoșat de la începutul lui, neam puternic, care zdrobește totul și a cărui țară este tăiată de râuri: vor fi aduse acolo unde locuiește Numele Domnului oștirilor, pe muntele Sionului.