Stricăciunea făcută holdelor filistenilor cu vulpile
1 După câtva timp, pe vremea seceratului grâului, Samson s-a dus să-și vadă nevasta și i-a dus un ied. El a zis: „Vreau să intru la nevastă-mea în odaia ei.” 2 Dar tatăl nevestei nu i-a îngăduit să intre. „Am crezut că o urăști”, a zis el, „și am dat-o tovarășului tău. Nu este soră-sa cea tânără mai frumoasă ca ea? Ia-o dar în locul ei.” 3 Samson le-a zis: „De data aceasta nu voi fi vinovat față de filisteni dacă le voi face rău.” 4 Samson a plecat. A prins trei sute de vulpi și a luat niște făclii, apoi a legat vulpile coadă de coadă și a pus câte o făclie între cele două cozi, la mijloc. 5 A aprins făcliile, a dat drumul vulpilor în grânele filistenilor și a aprins astfel atât stogurile de snopi, cât și grâul care era în picioare, ba încă și grădinile de măslini. 6 Filistenii au zis: „Cine a făcut lucrul acesta?” Li s-a răspuns: „Samson, ginerele Timneanului, pentru că acesta i-a luat nevasta și a dat-o tovarășului lui.” Și filistenii s-au suit și au ars-o pe ea și pe tatăl ei. 7 Samson le-a zis: „Așa faceți? Nu voi înceta decât după ce mă voi răzbuna pe voi.” 8 I-a bătut aspru, pe spate și pe pântece; apoi s-a coborât și a locuit în crăpătura stâncii Etam.
Samson ucide o mie de filisteni
9 Atunci, filistenii au pornit, au tăbărât în Iuda și s-au întins până la Lehi. 10 Bărbații din Iuda au zis: „Pentru ce v-ați suit împotriva noastră?” Ei au răspuns: „Ne-am suit să legăm pe Samson, ca să-i facem așa cum ne-a făcut el nouă.” 11 Atunci, trei mii de bărbați din Iuda s-au coborât la crăpătura stâncii Etam și au zis lui Samson: „Nu știi că filistenii stăpânesc peste noi? Ce ne-ai făcut deci?” El le-a răspuns: „Le-am făcut așa cum mi-au făcut și ei mie.” 12 Ei i-au zis: „Noi ne-am coborât să te legăm, ca să te dăm în mâinile filistenilor.” Samson le-a zis: „Jurați-mi că nu mă veți omorî.” 13 Ei i-au răspuns: „Nu, vrem numai să te legăm și să te dăm în mâinile lor, dar nu te vom omorî.” Și l-au legat cu două funii noi și l-au scos din stâncă. 14 Când a ajuns la Lehi, filistenii au început să strige de bucurie înaintea lui. Atunci, Duhul Domnului a venit peste el. Funiile pe care le avea la brațe s-au făcut ca niște fire de in ars în foc și legăturile i-au căzut de pe mâini. 15 El a găsit o falcă de măgar neuscată încă, a întins mâna și a luat-o și a ucis cu ea o mie de oameni.
16 Și Samson a zis:
„Cu o falcă de măgar, o grămadă, două grămezi;
Cu o falcă de măgar, am ucis o mie de oameni.”
17 După ce a isprăvit de vorbit, a aruncat falca din mână. Și locul acela s-a numit Ramat-Lehi (Aruncarea fălcii) .
Samson bea apă din stâncă
18 Fiindu-i foarte sete, a strigat către Domnul și a zis: „Tu ai îngăduit , prin mâna robului Tău, această mare izbăvire și acum să mor de sete și să cad în mâinile celor netăiați împrejur?” 19 Dumnezeu a despicat crăpătura stâncii din Lehi și a ieșit apă din ea. Samson a băut, duhul i s-a întremat și s-a înviorat. De aceea s-a numit izvorul acela En-Hacore (Izvorul celui ce strigă) ; el este și astăzi la Lehi. 20 Samson a fost douăzeci de ani judecător în Israel pe vremea filistenilor .