Cuvântarea lui Bildad
1 Bildad din Șuah a luat cuvântul și a zis:
2 „Până când vrei să vorbești astfel
și până când vor fi cuvintele gurii tale ca un vânt puternic?
3 Oare va răsturna Dumnezeu dreptul?
Sau va răsturna Cel Atotputernic dreptatea?
4 Dacă fiii tăi au păcătuit împotriva Lui,
i-a dat pe mâna păcatului.
5 Dar tu, dacă alergi la Dumnezeu,
dacă rogi pe Cel Atotputernic,
6 dacă ești curat și fără prihană,
atunci, negreșit, El va veghea asupra ta
și va da înapoi fericirea locuinței tale nevinovate.
7 Vechea ta propășire va fi mică
față de cea de mai târziu.
Învățăminte din pățania celor dinainte
8 Întreabă pe cei din neamurile trecute
și ia aminte la pățania părinților lor.
9 Căci noi suntem de ieri și nu știm nimic,
zilele noastre pe pământ nu sunt decât o umbră.
10 Ei te vor învăța, îți vor vorbi
și vor scoate din inima lor aceste cuvinte:
11 ‘Crește papura fără baltă?
Crește trestia fără umezeală?’
12 Fiind încă verde și fără să se taie,
ea se usucă mai repede decât toate ierburile.
13 Așa se întâmplă tuturor celor ce uită pe Dumnezeu,
și nădejdea celui nelegiuit va pieri.
14 Încrederea lui este zdrobită,
și sprijinul lui este o pânză de păianjen.
15 Se bizuiește pe casa lui, dar nu este tare;
se prinde de ea, dar nu ține.
16 Cum dă soarele, înverzește,
își întinde ramurile peste grădina sa,
17 își împletește rădăcinile printre pietre,
pătrunde până în ziduri.
18 Dar, dacă-l smulgi din locul în care stă,
locul acesta se leapădă de el și zice:
‘Nu știu să te fi cunoscut vreodată!’
19 Iată, așa sunt desfătările pe care i le aduc căile vieții lui;
apoi din același pământ răsar alții după el.
20 Nu, Dumnezeu nu leapădă pe omul fără prihană
și nu ocrotește pe cei răi.
21 Ba încă, El îți umple gura cu strigăte de bucurie,
și buzele cu cântări de veselie.
22 Vrăjmașii tăi vor fi acoperiți de rușine,
iar cortul celor răi va pieri.”