PSALMUL 60
Către mai-marele cântăreților. Se cântă ca și „Crinul mărturiei”. O cântare de laudă a lui David spre învățătură.
Făcută când purta război cu sirienii din Mesopotamia și cu sirienii din Țoba și când s-a întors Ioab și a bătut în Valea Sării douăsprezece mii de edomiți
1 Dumnezeule , ne-ai lepădat, ne-ai împrăștiat
și Te-ai mâniat: ridică-ne iarăși!
2 Ai cutremurat pământul, l-ai despicat;
drege-i spărturile, căci se clatină!
3 Ai făcut pe poporul Tău să treacă prin lucruri grele,
ne-ai adăpat cu un vin de amorțire.
4 Ai dat celor ce se tem de Tine un steag,
ca să-l înalțe spre biruința adevărului. (Oprire)
5 Pentru ca preaiubiții Tăi să fie izbăviți,
scapă-ne prin dreapta Ta și ascultă-ne!
6 Dumnezeu a zis în sfințenia Lui: „Voi ieși biruitor,
voi împărți Sihemul și voi măsura valea Sucot.
7 Al Meu este Galaadul, al Meu este Manase,
Efraim este tăria capului Meu,
iar Iuda , toiagul Meu de cârmuire.
8 Moab este ligheanul în care Mă spăl;
peste Edom Îmi arunc încălțămintea;
țara filistenilor strigă de bucurie din pricina Mea!”
9 Cine mă va duce în cetatea întărită?
Cine mă va duce la Edom?
10 Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat
și nu mai ieși, Dumnezeule, cu oștirile noastre?
11 Dă-ne ajutor, ca să scăpăm din necaz!
Căci ajutorul omului este zadarnic .
12 Cu Dumnezeu vom face isprăvi mari,
și El va zdrobi pe vrăjmașii noștri.