PSALMUL 60
Către mai-marele cântăreților. Se cântă ca și „Crinul mărturiei”. O cântare de laudă a lui David spre învățătură.
Făcută când purta război cu sirienii din Mesopotamia și cu sirienii din Țoba și când s-a întors Ioab și a bătut în Valea Sării douăsprezece mii de edomiți
1 Dumnezeule
, ne-ai lepădat, ne-ai împrăștiat
și Te-ai mâniat: ridică-ne iarăși!
2 Ai cutremurat pământul, l-ai despicat;
drege-i
spărturile, căci se clatină!
3 Ai făcut
pe poporul Tău să treacă prin lucruri grele,
ne-ai adăpat
cu un vin de amorțire.
4 Ai dat
celor ce se tem de Tine un steag,
ca să-l înalțe spre biruința adevărului. (Oprire)
5 Pentru ca
preaiubiții Tăi să fie izbăviți,
scapă-ne prin dreapta Ta și ascultă-ne!
6 Dumnezeu a zis
în sfințenia Lui: „Voi ieși biruitor,
voi împărți
Sihemul
și voi măsura valea
Sucot.
7 Al Meu este Galaadul, al Meu este Manase,
Efraim
este tăria capului Meu,
iar Iuda
, toiagul Meu de cârmuire.
8 Moab
este ligheanul în care Mă spăl;
peste
Edom Îmi arunc încălțămintea;
țara filistenilor
strigă de bucurie din pricina Mea!”
9 Cine mă va duce în cetatea întărită?
Cine mă va duce la Edom?
10 Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat
și nu
mai ieși, Dumnezeule, cu oștirile noastre?
11 Dă-ne ajutor, ca să scăpăm din necaz!
Căci ajutorul omului este zadarnic
.
12 Cu Dumnezeu vom face
isprăvi mari,
și El va zdrobi
pe vrăjmașii noștri.