PSALMUL 79
Un psalm al lui Asaf
1 Dumnezeule, au năvălit neamurile în moștenirea
Ta,
au pângărit Templul Tău cel sfânt
și au
prefăcut Ierusalimul într-un morman de pietre.
2 Trupurile
neînsuflețite ale robilor Tăi le-au dat să le mănânce păsările cerului,
și carnea credincioșilor Tăi au dat-o s-o mănânce fiarele pământului.
3 Ca apa le-au vărsat sângele, de jur împrejurul Ierusalimului,
și
n-a fost nimeni să-i îngroape.
4 Am ajuns de
ocara vecinilor noștri,
de batjocura și de râsul celor ce ne înconjoară.
5 Până
când, Doamne, Te vei mânia fără încetare
și va
arde mânia Ta ca focul?
6 Varsă-Ți
mânia peste neamurile care nu
Te cunosc
și peste împărățiile care nu cheamă
Numele Tău!
7 Căci au mâncat pe Iacov
și i-au pustiit locuința.
8 Nu-Ți
mai aduce aminte de nelegiuirile strămoșilor noștri,
ci să ne iasă degrabă înainte îndurările Tale,
căci suntem nenorociți
de tot!
9 Ajută-ne
, Dumnezeul mântuirii noastre, pentru slava Numelui Tău!
Izbăvește-ne și iartă-ne păcatele, pentru Numele
Tău!
10 Pentru ce
să zică neamurile: „Unde este Dumnezeul lor?”
Să se știe înaintea ochilor noștri, printre neamuri,
că Tu răzbuni sângele vărsat al robilor Tăi!
11 Să ajungă
până la Tine gemetele prinșilor de război!
Scapă, prin brațul Tău cel puternic, pe cei ce pier!
12 Întoarce vecinilor noștri de
șapte ori în sânul lor
batjocurile
care Ți le-au aruncat ei Ție, Doamne!
13 Și
noi, poporul Tău, turma pășunii Tale,
Te vom lăuda în veci
și vom
vesti din neam în neam laudele Tale.