1 După aceea, am auzit
în cer ca un glas puternic de gloată multă, care zicea: „Aleluia! Ale Domnului Dumnezeului nostru sunt mântuirea
, slava, cinstea și puterea! 2 Pentru că judecățile Lui sunt adevărate
și drepte. El a judecat pe curva cea mare, care strica pământul cu curvia ei, și a răzbunat
sângele robilor Săi din mâna ei.” 3 Și au zis a doua oară: „Aleluia! Fumul
ei se ridică în sus în vecii vecilor!” 4 Și cei
douăzeci și patru de bătrâni și cele patru făpturi vii s-au aruncat la pământ și s-au închinat lui Dumnezeu, care ședea pe scaunul de domnie. Și au zis: „Amin!
Aleluia!” 5 Și din scaunul de domnie a ieșit un glas care zicea: „Lăudați
pe Dumnezeul nostru, toți robii Lui, voi, care vă temeți de El, mici și
mari!” 6 Și
am auzit ca un glas de gloată multă, ca vuietul unor ape multe, ca bubuitul unor tunete puternice, care zicea: „Aleluia! Domnul
Dumnezeul nostru cel Atotputernic a început să împărățească. 7 Să ne bucurăm, să ne veselim și să-I dăm slavă! Căci a
venit nunta Mielului; soția Lui s-a pregătit 8 și i s-a dat
să se îmbrace cu in subțire, strălucitor și curat.” (Inul
subțire sunt faptele neprihănite ale sfinților.) 9 Apoi mi-a zis: „Scrie: Ferice
de cei chemați la ospățul nunții Mielului!” Apoi mi-a zis: „Acestea
sunt adevăratele cuvinte ale lui Dumnezeu!” 10 Și m-am
aruncat la picioarele lui ca să mă închin lui, dar el mi-a zis: „Ferește-te
să faci una ca aceasta! Eu sunt un împreună-slujitor cu tine și cu frații tăi, care
păstrează mărturia lui Isus. Lui Dumnezeu închină-te!” (Căci mărturia lui Isus este duhul prorociei.) 11 Apoi
am văzut cerul deschis și iată că s-a arătat un
cal alb! Cel ce sta pe el se cheamă „Cel credincios”
și „Cel adevărat” și El judecă
și Se luptă cu dreptate. 12 Ochii
Lui erau ca para focului; capul
îl avea încununat cu multe cununi împărătești și
purta un nume scris pe care nimeni nu-l știe decât numai El singur. 13 Era
îmbrăcat cu o haină înmuiată în sânge. Numele Lui este: „Cuvântul
lui Dumnezeu”. 14 Oștile
din cer Îl urmau călare pe cai albi, îmbrăcate
cu in subțire, alb și curat. 15 Din gura
Lui ieșea o sabie ascuțită, ca să lovească neamurile cu ea, pe care
le va cârmui cu un toiag de fier. Și
va călca cu picioarele teascul vinului mâniei aprinse a atotputernicului Dumnezeu. 16 Pe haină și pe coapsă avea
scris numele acesta: „Împăratul
împăraților și Domnul domnilor”. 17 Apoi am văzut un înger care stătea în picioare în soare. El a strigat cu glas tare și a zis tuturor
păsărilor care zburau prin mijlocul cerului: „Veniți
, adunați-vă la ospățul cel mare al lui Dumnezeu, 18 ca
să mâncați carnea împăraților, carnea căpitanilor, carnea celor viteji, carnea cailor și a călăreților și carnea a tot felul de oameni, slobozi și robi, mici și mari!” 19 Și
am văzut fiara și pe împărații pământului și oștile lor, adunate ca să facă război cu Cel ce ședea călare pe cal și cu oastea Lui. 20 Și
fiara a fost prinsă. Și, împreună cu ea, a fost prins prorocul mincinos, care făcuse înaintea ei semnele cu care amăgise pe cei ce primiseră semnul fiarei și
se închinaseră icoanei ei. Amândoi aceștia
au fost aruncați de vii în iazul de foc, care
arde cu pucioasă. 21 Iar ceilalți au fost uciși
cu sabia care ieșea din gura Celui ce ședea călare pe cal. Și toate
păsările s-au săturat din carnea
lor.