Urarea
1 Pavel, rob al lui Isus Hristos, chemat
să fie apostol, pus deoparte
ca să vestească Evanghelia lui Dumnezeu, 2 pe care o
făgăduise mai înainte prin
prorocii Săi în Sfintele Scripturi. 3 Ea privește pe Fiul Său, născut
din sămânța lui David, în ce privește trupul, 4 iar în ce privește
duhul
sfințeniei, dovedit cu putere
că este Fiul lui Dumnezeu, prin învierea morților, adică pe Isus Hristos, Domnul nostru, 5 prin care am
primit harul și apostolia, ca să aducem, pentru
Numele Lui, la ascultarea
credinței pe toate neamurile, 6 între care sunteți și voi, cei chemați să fiți ai lui Isus Hristos. 7 Deci, vouă tuturor, care sunteți preaiubiți ai lui Dumnezeu în Roma, chemați
să fiți sfinți: Har
și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Hristos!
Pavel și creștinii din Roma
8 Mai întâi mulțumesc
Dumnezeului meu, prin Isus Hristos, pentru voi toți, căci credința
voastră este vestită în toată lumea. 9 Dumnezeu
, căruia Îi slujesc
în duhul meu, în Evanghelia Fiului Său, îmi este martor că vă pomenesc neîncetat
în rugăciunile mele 10 și cer totdeauna
ca, prin voia
lui Dumnezeu, să am, în sfârșit, fericirea să vin la voi. 11 Căci doresc să vă văd, ca să
vă dau vreun dar duhovnicesc pentru întărirea voastră 12 sau, mai degrabă, ca să ne îmbărbătăm laolaltă în mijlocul vostru, prin credința
pe care o avem împreună, și voi, și eu. 13 Nu vreau să nu știți, fraților, că de
multe ori am avut de gând să vin la voi, ca să culeg vreun rod
printre voi, ca printre celelalte neamuri, dar
am fost împiedicat până acum. 14 Eu
sunt dator și grecilor, și barbarilor, și celor învățați, și celor neînvățați. 15 Astfel, în ce mă privește pe mine, am o vie dorință să vă vestesc Evanghelia vouă, celor din Roma.
Neprihănirea se capătă prin credință
16 Căci
mie nu mi-e rușine de Evanghelia lui Hristos, fiindcă
ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede: întâi a
iudeului, apoi a grecului; 17 deoarece în
ea este descoperită o neprihănire pe care o dă Dumnezeu prin credință și care duce la credință, după cum este scris: „Cel neprihănit
va trăi prin credință.”
Starea de păcat a omenirii
18 Mânia
lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu și împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor, care înădușă adevărul în nelegiuirea lor. 19 Fiindcă
ce se poate cunoaște despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu
. 20 În adevăr, însușirile nevăzute
ale Lui, puterea Lui veșnică și dumnezeirea Lui se văd lămurit de la facerea lumii, când te uiți cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Așa că nu se pot dezvinovăți, 21 fiindcă, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulțumit, ci s-au dedat la gândiri deșarte
și inima lor fără pricepere s-a întunecat. 22 S-au
fălit că sunt înțelepți și au înnebunit 23 și au schimbat slava Dumnezeului
nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare și târâtoare. 24 De aceea
, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăției, să urmeze poftele inimilor lor, așa că
își necinstesc singuri
trupurile, 25 căci au schimbat în minciună adevărul
lui Dumnezeu și au slujit și s-au închinat făpturii în
locul Făcătorului, care este binecuvântat în veci! Amin. 26 Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a lăsat în voia unor patimi
scârboase, căci femeile lor au schimbat întrebuințarea firească a lor într-una care este împotriva firii; 27 tot astfel, și bărbații au părăsit întrebuințarea firească a femeii, s-au aprins în poftele lor unii pentru alții, au săvârșit parte bărbătească cu parte bărbătească lucruri scârboase și au primit în ei înșiși plata cuvenită pentru rătăcirea lor. 28 Fiindcă n-au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoștința lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minții lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite
. 29 Astfel au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înșelăciune, de porniri răutăcioase; sunt șoptitori, 30 bârfitori, urâtori de Dumnezeu, obraznici, trufași, lăudăroși, născocitori de rele, neascultători de părinți, 31 fără pricepere, călcători de cuvânt, fără dragoste firească, neînduplecați, fără milă. 32 Și, măcar că știu
hotărârea lui Dumnezeu, că cei ce fac asemenea lucruri sunt
vrednici de moarte, totuși ei nu numai că le fac, dar și găsesc de buni
pe cei ce le fac.