Împărăteasa din Seba la Ierusalim
1 Împărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon în ceea ce privește slava Domnului și a venit să-l încerce prin întrebări grele. 2 A sosit la Ierusalim cu un alai foarte mare și cu cămile care aduceau mirodenii, aur foarte mult și pietre scumpe. S-a dus la Solomon și i-a spus tot ce avea pe inimă. 3 Solomon i-a răspuns la toate întrebările și n-a fost nimic pe care împăratul să nu fi știut să i-l lămurească. 4 Împărăteasa din Seba a văzut toată înțelepciunea lui Solomon și casa pe care o zidise 5 și bucatele de la masa lui și locuința slujitorilor lui și slujbele și hainele celor ce-i slujeau și paharnicii lui și arderile-de-tot pe care le aducea în Casa Domnului. 6 Uimită, a zis împăratului: „Deci era adevărat ce am auzit în țara mea despre faptele și înțelepciunea ta! 7 Dar nu credeam, până n-am venit și n-am văzut cu ochii mei. Și iată că nici pe jumătate nu mi s-a spus. Tu ai mai multă înțelepciune și propășire decât am auzit mergându-ți faima. 8 Ferice de oamenii tăi, ferice de slujitorii tăi, care sunt necurmat înaintea ta, care aud înțelepciunea ta! 9 Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău, care a binevoit să te pună pe scaunul de domnie al lui Israel! Pentru că Domnul iubește pentru totdeauna pe Israel, de aceea te-a pus împărat, ca să judeci și să faci dreptate.” 10 Ea a dat împăratului o sută douăzeci de talanți de aur, foarte multe mirodenii și pietre scumpe. N-au mai venit niciodată în urmă atâtea mirodenii câte a dat împărăteasa din Seba împăratului Solomon. 11 Corăbiile lui Hiram, care au adus aur din Ofir, au adus din Ofir și foarte mult lemn de santal și pietre scumpe. 12 Împăratul a făcut cu lemnul mirositor pălimare pentru Casa Domnului și pentru casa împăratului și harpe și alăute pentru cântăreți. N-a mai venit de atunci lemn de acesta mirositor și nu s-a mai văzut până în ziua de azi. 13 Împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit, tot ce a cerut și i-a mai dat și pe deasupra daruri vrednice de un împărat ca Solomon. Apoi ea s-a întors și s-a dus în țara ei cu slujitorii ei.
Bogățiile lui Solomon
14 Greutatea aurului care-i venea lui Solomon pe fiecare an era de șase sute șaizeci și șase de talanți de aur, 15 afară de ce scotea de la negustorii cei mari și din negoțul cu mărfuri, de la toți împărații Arabiei și de la dregătorii țării. 16 Împăratul Solomon a făcut două sute de scuturi mari de aur bătut și pentru fiecare din ele a întrebuințat șase sute de sicli de aur 17 și alte trei sute de scuturi mici de aur bătut, și pentru fiecare din ele a întrebuințat trei mine de aur, și împăratul le-a pus în casa numită Pădurea Libanului . 18 Împăratul a făcut un mare scaun de domnie de fildeș și l-a acoperit cu aur curat. 19 Scaunul acesta de domnie avea șase trepte și partea de sus era rotunjită pe dinapoi; de fiecare parte a scaunului erau rezemători: lângă rezemători stăteau doi lei 20 și pe cele șase trepte stăteau doisprezece lei de o parte și de alta. Așa ceva nu s-a făcut pentru nicio împărăție. 21 Toate paharele împăratului Solomon erau de aur și toate vasele din casa Pădurea Libanului erau de aur curat. Nimic nu era de argint: pe vremea lui Solomon argintul n-avea nicio trecere. 22 Căci împăratul avea pe mare corăbii din Tars cu ale lui Hiram; și corăbiile din Tars veneau la fiecare trei ani, aducând aur și argint, fildeș, maimuțe și păuni. 23 Împăratul Solomon a întrecut pe toți împărații pământului în bogății și înțelepciune. 24 Toată lumea căuta să vadă pe Solomon, ca să audă înțelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui. 25 Și fiecare își aducea darul lui: lucruri de argint și lucruri de aur, haine, arme, mirodenii, cai și catâri – așa era în fiecare an. 26 Solomon a strâns care și călărime; avea o mie patru sute de care și douăsprezece mii de călăreți, pe care i-a pus în cetățile unde își ținea carele și la Ierusalim, lângă împărat. 27 Împăratul a făcut ca argintul să fie tot așa de obișnuit la Ierusalim ca pietrele, și cedrii, tot așa de mulți ca smochinii din Egipt, care cresc pe câmpie. 28 Solomon își aducea caii din Egipt; o ceată de negustori de-ai împăratului se ducea să-i ia cu grămada pe un preț hotărât: 29 un car se aducea din Egipt cu șase sute de sicli de argint și un cal, cu o sută cincizeci de sicli. De asemenea , aduceau cai cu ei pentru toți împărații hetiților și pentru împărații Siriei.
E thagrni andai Seba ando Ierusalimo.
1 E thagrni andai Seba ašundea poa barimos le Solomonohko, ande so dičiol e slava le Raiesti, thai avili te zumaveles andel pušlimata phară.
2 Arăsli ando Ierusalimo khă alaiosa but baro, thai kămilença kai anenas mirodenii, sumnakai but dă sa, thai baŕ kuči. Găli koa Solomono thai phendea lehkă so sas la po illo.
3 O Solomono dea la anglal ka sal pušlimata, thai nas khanči, sao o thagar te na jeanglino te phenel lakă.
4 E thagarni anda e Seba dikhlea soa godimos le Solomonohko, thai o khăr kai vazdeasas les,
5 thai le xabenata kata lesti skafidi, thai kai bešenas lehkă kanditorea, thai le kandimata thai le çoale kolengă kai kandenas les, thai le taxtarina lehkă, thai le phabarimata dă sa kai anelas le ando Khăr le Raiehko.
6 Mirime, phendea le thagarehkă: „Kadea sas čeačimasa so ašundem ando čem muŕo pa le kărimata thai o godimos tiro!
7 Ta či pateauas, ji kana avilem thai dikhlem mîŕă iakhănça. Thai dikta kă či pe dopašeste či phendea pe mangă. Tu sî tu mai but godimos thai ašundimos dă sar ašundem kă jeal teo barimos.
8 Baxtalimos te manušendar, baxtalimos te kanditorendar, kai sî biatărdimahko angla tute, kai ašunen o godimos tiro!
9 Dinodumadămišto te avel o Rai, o Dell tiro, kai mištokamblea te thol tu po skamin le raimahko le Israelohko! Anda kă o Rai kamel dăorkana le Israelos, anda kodea thodea tu thagar, kaste krisînis thai te kărăs čeačimos.”
10 Oi dea le thagares ăkh šell thai biši talança sumnakai, but mirodenii, thai baŕ kuči. Či mai avile čiăkhdata mai palal kaditi mirodenii sode dea e thagarni anda e Seba le thagarnes le Solomonos.
11 Le berurii le Xiramohkă, kai andine o sumnakai andoa Ofiro, andine andoa Ofiro i but kašt santalohko thai baŕ kuči.
12 O thagar kărdea andoa kašt kai khandelas pălimare andoa Khăr le Raiehko thai andoa khăr le thagarehko, thai arfe thai lăute anda le dilabaitorea. Či mai avilea dă atunčeara kašt kadalestar khanditorii, thai či mai dikhlea pe ji ando des dă adesara.
13 O thagr o Solomono dea la thagarnea andai Seba sa so kamblea, sa so manglea, thai mai deala i opral pativa vreničea khă thagrestar sar o Solomono. Pala kodea oi amboldi'li thai găli ande pehko čem, pehkă kanditorença.
Le bravalimata le Solomonohkă.
14 O pharimos le sumnakahko kai avelas le Solomonohkă ande sako bărši, sas dă šou šella thai šovardeši thai šou talança sumnakai,
15 avri so ankalavelas katal bitinditorea le bară thai andoa bitindimos le buteango, kata sa le thagar la Arabiakă, thai katal dregătorea le čemehkă.
16 O thagar o Solomono kărdea dui šella skuturi bară anda o sumnakai mardo, thai anda sakogodi anda lende thodea šou šella sikli sumnakahkă,
17 thai aver trin šella skuturi mai çînoră andoa sumnakai mardo, thai anda sakogodi anda lende thodea trin mine sumnakahkă; thai o thagar thodea le ando khăr dinoanau O Văš le Libanohko.
18 O thagar kărdea khă baro skamin raimahko ando fildešo, thai garadea les ando sumnakai.
19 O skamin kadoa le raimahko sas les šou skări, thai e rig opral sas diniroata palal, ande sako rig le skaminesti sas nikărditorea: paša le nikărditorea bešenas dui leia,
20 thai pe kola šou skări bešenas dešudui leia ande khă rig thai ande kolaver. Kadea vareso či mai kărdileas anda či khă thagarimos.
21 Sa le taxta le thagarehkă le Solomonohkă sas andoa sumnakai, thai sa le vasuri andoa khăr le văšehko le Libanohko sas andoa sumnakai ujo. Khanči nas andoa rup: ando čiro le Solomonohko o rup nas les či khă nakhlimos.
22 Kă o thagar sas les pe marea berurii andoa Tars sar le Xiramohkă; thai le berurii andoa Tars avenas sakoiekh ka trin bărši, andindoi sumnakai thai rup, fildešo, maimuçe thai păunea.
23 O thagar o Solomono nakhadea sa le thagar la phuweakă ando bravalimos thai godimos.
24 Sai lumea rodelas te dikhăl le Solomonos, kaste ašunel o godimos kai thodeasas les o Dell ande lehko illo.
25 Thai sakogodi anelas pesti pativ: butea andoa rup thai butea andoa sumnakai, çoale, arme, mirodenii, grast thai magarea, kadea sas ande sako bărši.
26 O Solomono tidea urdona thai grstarea; sas les ăkh mia thai štar šella urdona thai dešudui mii grastarea, kai thodea le andel četăçi kai nikrălas pehkă urdona thai ando Ierusalimo paša o thagar.
27 O thagar kărdea ta o rup te avel sa kadea dă dikhlino ando Ierusalimo sar le baŕ, thai le čedrea sa kadea dă but sar le smoitine ando Ejipto kai bareon po islazo.
28 O Solomono anelas pehkă grast andoa Ejipto; khă kîrdo bitinditorea le thagarehkă jeanas te len le la grămadasa pe khă potindimos mothodino:
29 khă urdon jealas ando Ejipto šove šellença siklea rupune, thai khă grast ăkh čell thai panvardeši siklea. Sakadea anenas grast pesa anda sa le thagar le Xetiçăngă thai anda le thagar la Siriakă.