Zacheu
1 Isus a intrat în Ierihon și trecea prin cetate. 2 Și un om bogat, numit Zacheu, mai-marele vameșilor, 3 căuta să vadă care este Isus, dar nu putea din pricina norodului, căci era mic de statură. 4 A alergat înainte și s-a suit într-un dud ca să-L vadă, pentru că pe drumul acela avea să treacă. 5 Isus, când a ajuns la locul acela, Și-a ridicat ochii și i-a zis: „Zachee, dă-te jos degrabă, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta.” 6 Zacheu s-a dat jos în grabă și L-a primit cu bucurie. 7 Când au văzut lucrul acesta, toți cârteau și ziceau: „A intrat să găzduiască la un om păcătos!” 8 Dar Zacheu a stat înaintea Domnului și I-a zis: „Iată, Doamne, jumătate din avuția mea o dau săracilor și, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit.” 9 Isus i-a zis: „Astăzi a intrat mântuirea în casa aceasta, căci și el este fiul lui Avraam. 10 Pentru că Fiul omului a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut.”
Pilda polilor
11 Pe când ascultau ei aceste lucruri, Isus a mai spus o pildă, pentru că era aproape de Ierusalim, și ei credeau că Împărăția lui Dumnezeu are să se arate îndată. 12 Deci a zis: „Un om de neam mare s-a dus într-o țară depărtată ca să-și ia o împărăție și apoi să se întoarcă. 13 A chemat zece din robii săi, le-a dat zece poli și le-a zis: ‘Puneți-i în negoț până mă voi întoarce.’ 14 Dar cetățenii lui îl urau și au trimis după el o solie să-i spună: ‘Nu vrem ca omul acesta să împărățească peste noi.’ 15 Când s-a întors înapoi, după ce își luase împărăția, a spus să cheme pe robii aceia cărora le dăduse banii, ca să vadă cât câștigase fiecare cu ei din negoț. 16 Cel dintâi a venit și i-a zis: ‘Doamne, polul tău a mai adus zece poli.’ 17 El i-a zis: ‘Bine, rob bun, fiindcă ai fost credincios în puține lucruri, primește cârmuirea a zece cetăți.’ 18 A venit al doilea și i-a zis: ‘Doamne, polul tău a mai adus cinci poli.’ 19 El i-a zis și lui: ‘Primește și tu cârmuirea a cinci cetăți.’ 20 A venit un altul și i-a zis: ‘Doamne, iată-ți polul, pe care l-am păstrat învelit într-un ștergar, 21 căci m-am temut de tine, fiindcă ești un om aspru; iei ce n-ai pus și seceri ce n-ai semănat.’ 22 Stăpânul i-a zis: ‘Rob rău; te voi judeca după cuvintele tale. Știai că sunt un om aspru, care iau ce n-am pus și secer ce n-am semănat; 23 atunci de ce nu mi-ai pus banii la zarafi, pentru ca, la întoarcerea mea, să-i fi luat înapoi cu dobândă?’ 24 Apoi a zis celor ce erau de față: ‘Luați-i polul și dați-l celui ce are zece poli.’ 25 ‘Doamne’, i-au zis ei, ‘el are zece poli.’ 26 Iar el le-a zis: ‘Vă spun că celui ce are, i se va da, dar de la cel ce n-are, se va lua chiar și ce are. 27 Cât despre vrăjmașii mei, care n-au vrut să împărățesc eu peste ei, aduceți-i încoace și tăiați-i înaintea mea.’” 28 După ce a vorbit astfel, Isus a pornit în frunte și Se suia spre Ierusalim.
Intrarea lui Isus în Ierusalim
29 Când S-a apropiat de Betfaghe și de Betania, înspre muntele numit al Măslinilor, Isus a trimis pe doi din ucenicii Săi 30 și le-a zis: „Duceți-vă în satul dinaintea voastră. Când veți intra în el, veți găsi un măgăruș legat, pe care n-a încălecat nimeni niciodată: dezlegați-l și aduceți-Mi-l. 31 Dacă vă va întreba cineva: ‘Pentru ce-l dezlegați?’, să-i spuneți așa: ‘Pentru că Domnul are trebuință de el.’” 32 Cei ce fuseseră trimiși s-au dus și au găsit așa cum le spusese Isus. 33 Pe când dezlegau măgărușul, stăpânii lui le-au zis: „Pentru ce dezlegați măgărușul?” 34 Ei au răspuns: „Domnul are trebuință de el.” 35 Și au adus măgărușul la Isus. Apoi , și-au aruncat hainele pe el și au așezat pe Isus călare, deasupra. 36 Pe când mergea Isus, oamenii își așterneau hainele pe drum. 37 Și când S-a apropiat de Ierusalim, spre coborâșul Muntelui Măslinilor, toată mulțimea ucenicilor, plină de bucurie, a început să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile pe care le văzuseră. 38 Ei ziceau: „Binecuvântat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în cer și slavă în locurile preaînalte!” 39 Unii farisei din norod au zis lui Isus: „Învățătorule, ceartă-Ți ucenicii!” 40 Și El a răspuns: „Vă spun că, dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga.”
Isus plânge pentru cetate
41 Când S-a apropiat de cetate și a văzut-o, Isus a plâns pentru ea 42 și a zis: „Dacă ai fi cunoscut și tu, măcar în această zi, lucrurile care puteau să-ți dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi. 43 Vor veni peste tine zile când vrăjmașii tăi te vor înconjura cu șanțuri, te vor împresura și te vor strânge din toate părțile: 44 te vor face una cu pământul, pe tine și pe copiii tăi din mijlocul tău, și nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că n-ai cunoscut vremea când ai fost cercetată.”
Izgonirea vânzătorilor din Templu
45 În urmă, a intrat în Templu și a început să scoată afară pe cei ce vindeau și cumpărau în el. 46 Și le-a zis: „Este scris : ‘Casa Mea va fi o casă de rugăciune.’ Dar voi ați făcut din ea ‘o peșteră de tâlhari’.” 47 Isus învăța în toate zilele pe norod în Templu. Și preoții cei mai de seamă , cărturarii și bătrânii norodului căutau să-L omoare, 48 dar nu știau cum să facă, pentru că tot norodul Îi sorbea vorbele de pe buze.
O Zakxeo.
1 O Isus šutea pe ando Ierixono, thai naškhălas andai četatea.
2 Thai khă manuši bravalo, kai bušolas Zašeu, o mai baro le tidinitorengo,
3 rodelas te dikhăl sao sî o Isus; ta naštilas anda le but manuši, kă sas çînoro statohko.
4 Prastaia anglal, thai ankăsto ande khă dudelin kaste dikhă Les, anda kă oçal trăbulas te nakhăl.
5 O Isus, kana arăslo ando than kodoa, vazdea Pehkă iakha opră, thai phendea lehkă: „Zašee, de tu tele iekhatar, kă ades trăbul te ašeau ande teo khăr.”
6 O Zašeuo dea pe tele iekhatar, thai primisardea Les dragosa.
7 Kana dikhline e buti kadea, sa bandearănas andoa nakh thai phenenas: „Šutea pe te gostil ka khă manuši bezexalo!”
8 Ta o Zaxeo bešlo angloa Rai, thai phendea Lehkă: „Dikta, Raia, dopaši anda muŕo mandimos dau les ăl čioŕăngă; thai, kana bičeačeardem varekas varesosa, dau les parpale štarvarăs.”
9 O Isus phendea lehkă: „Ades šutea pe o skăpimos ando khăr kadoa, kă i o sî o šeau le Avraamohko.
10 Anda kă o Šeau le manušehko avilo te rodel thai te skăpil so sas xasardo.”
E pilda le polendi.
11 Ta kana ašunenas on kadala butea, o Isus mai phendea khă pilda, anda kă sas paše paša o Ierusalimo, thai on pateanas kă o Thagarimos le Devllehko sî te sîkadeol iekhatar.
12 Ta phendea: „Khă manuši anda khă neamo baro gălotar ande khă čem dureardo, kaste lel pehkă khă thagarimos, thai pala kodea te amboldel pe.
13 Akhardea peste deši anda pehkă robea, dea le deši polea, thai phendea lengă: Thon le ande buti ji kana amboladaua ma.”
14 Ta lehkă manuši či dabadikhănas les; thai tradine pala leste khă solia te phenen lehkă: „Či kamas kadale manušes te thagaril pa amende.”
15 Kana amboldea parpale, pala so leasa pehko thagarimos, phendea te akharăn le roben kodolen, kai deasas le ăl love, kaste dikhăl sode kărdea sakogodi anda lende.
16 Kukoa anglal avilo, thai phendea lehkă: „Raia, o polo tiro mai andea deši poli.”
17 O phendea lehkă: „Mišto, robona lašea; anda kă sanas pateaimahko ande xançî butea ale te avesbaro pa deši četăçi.”
18 Avilo o duito, thai phendea: „Raia, o polo tiro mai andea deši poli.”
19 O phendea i lehkă: „Ale i tu te avesbaro pa panji četăçi.”
20 Avilo iekh aver, thai phendea: „Raia, dikta teo polo, kai gardem les phanglo ande khă pištiri;
21 kă darailem tutar, anda kă san khă manuši xarvalo; les katar či thodean, thai tides katar či šutean;
22 O stăpîno phendea lehkă: „Robona jungalea; krisîniua tu pala tiră divanuri. Jeanesas kă sîm khă manuši xarvalo, kai lau katar či thodem thai tidau katar či šutem;
23 atunčeara sostar či thodean mîŕî love kal zarafea, anda kă, ka muŕo amboldimos, te lino le parpale kamătasa?”
24 Pala kodea phendea kolengă kai sas oče: „Len lehko polo, thai den les kolehkă kai sî les deši poli.”
25 „Raia,” phendine on: „les sî les deši poli.”
26 Ta o phendea lengă: „Phenau tumengă kă kukoa kai sî les, dela pe lehkă; ta kata kukoa kai nai les, lela pe orta i so sî les.
27 Sode pa mîŕă dušmaia, kai či kambline te thagari pa lende, anen le orde, thai šinen le angla mande.”
28 Pala so dea duma kadea, o Isus lea la angle thai dikhălas karing o Ierusalimo.
O avimos le Isusohko ando Ierusalimo.
29 Kana paši'lo le Betfaghe thai la Betaniatar, karing o baŕbaro dino anau le Zetinengo, o Isus tradea duien anda Pehkă jene,
30 thai phendea lengă: „Jean ando gau angla tumende. Kana šona tume ande leste, arakhăna khă čiušiç phanglo, pe sao či ankăsto khonikh čiăkhdata: pîtărăn les, thai anen Mangă les.
31 Te pušela tume varekon: „Anda soste pîtărăn les?” te phenen lehkă kadea: „Anda kă o Rai sî les kandimos lestar.”
32 Kukolakai sas tradine, găline thai arakhline kadea sar phendeasa lengă o Isus.
33 Ta kana pîtărănas le čiušorăs, lehkă stăpînea phendine lengă: „Anda soste pîtărăn o čiušiçăs?”
34 On dine les anglal: „O Rai sî les kandimos lestar.”
35 Thai andine o čiušiçî koa Isus. Pala kodea šudine pehkă raxamea pe leste, thai thodine le Isusos, ankăsto opral.
36 Ta kana jealas o Isus, le manuši lašarănas pehkă raxamea po drom.
37 Thai kana pašile ăl Ierusalimostar, karing ulel o baŕbaro le Zetinengo, sa o butimos le jenngă pherde baxtalimos, line te lăudin le Devlles muiesa zuralo anda sa le minuni, kai dikhline sas le.
38 On phenenas: „Lăudime sî o Thagar kai avel ando Anau le Devllehko! Pačea ando čeri, thai slava andel thana dă opral!”
39 Unii Fariseia, andoa norodo, phendine le Isusohkă: „Sîkaitorina, xatu Te jenença!”
40 Thai O dea le anglal: „Phenau tumengă kă, kana on ašena, le baŕ çîpina.”
O Isus rovel andai četatea.
41 Kana paši'lo la četateatar thai dikhlea la, o Isus ruia anda late,
42 thai phendea: „Te prinjeandino i tu, barem ande kadoa des, le butea, kai daštinas te den tu e pačea! Ta akana, on sî garadine te iakhăndar.
43 Avena le des pa tute, kana te dušmaia tidena tu šancurença, peste sa, thai tidena tu anda sal riga:
44 kărăna tu iekh la phuweasa, tut thai le šeaven anda teo maškar; thai či mekăna ande tute baŕ pe baŕăste, anda kă či prinjeandean o čiro kana sanas rodini.”
O našadimos le bitindorengo andoa Templo.
45 Pala kodea šutea pe ando Templo, thai lea te ankalavel avri kolen kai bitinenas thai tinenas ande leste.
46 Thai phendea lengă: „Sî ramome: „O Khăr Muŕo, avela khă khăr rudimahko. Ta tume kărdean anda leste khă thanšudro čiorăngo.”
47 O Isus sîkavelas ande sako des le norodos ando Templo. Thai le raša le mai bară, le zakonarea thai le phură le norodohkă rodenas te mudarăn Les;
48 ta či jeanenas sar te kărăn, anda kă o norodo sas lehkă drago Lehko divano.