Trimiterea celor doisprezece
1 Isus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi, le-a dat putere și stăpânire peste toți dracii și să vindece bolile. 2 Apoi, i-a trimis să propovăduiască Împărăția lui Dumnezeu și să tămăduiască pe cei bolnavi. 3 „Să nu luați nimic cu voi pe drum” , le-a zis El; „nici toiag, nici traistă, nici pâine, nici bani, nici două haine. 4 În orice casă veți intra, să rămâneți acolo, până veți pleca din locul acela. 5 Și dacă nu vă vor primi oamenii, să ieșiți din cetatea aceea și să scuturați praful de pe picioarele voastre, ca mărturie împotriva lor.” 6 Ei au plecat și au mers din sat în sat, propovăduind Evanghelia și săvârșind pretutindeni tămăduiri.
Irod nu știe ce să creadă despre Isus
7 Cârmuitorul Irod a auzit vorbindu-se despre toate lucrurile săvârșite de Isus și stătea în cumpănă, neștiind ce să creadă. Căci unii ziceau că a înviat Ioan din morți; 8 alții ziceau că s-a arătat Ilie; și alții ziceau că a înviat vreun proroc din cei din vechime. 9 Dar Irod zicea: „Lui Ioan i-am tăiat capul; cine este oare Acesta despre care aud astfel de lucruri?” Și căuta să-L vadă.
Înmulțirea pâinilor
10 Apostolii, când s-au întors, au istorisit lui Isus tot ce făcuseră. El i-a luat cu Sine și S-a dus la o parte, lângă o cetate numită Betsaida. 11 Noroadele au priceput lucrul acesta și au mers după El. Isus le-a primit bine, le vorbea despre Împărăția lui Dumnezeu și vindeca pe cei ce aveau trebuință de vindecare. 12 Fiindcă ziua se pleca spre seară, cei doisprezece s-au apropiat și I-au zis: „Dă drumul noroadelor, ca să se ducă în satele și cătunele de primprejur să găzduiască și să-și caute de ale mâncării, pentru că aici suntem într-un loc pustiu.” 13 Isus le-a zis: „Dați-le voi să mănânce!” Dar ei au răspuns: „N-avem decât cinci pâini și doi pești, afară numai dacă ne vom duce noi înșine să cumpărăm merinde pentru tot norodul acesta.” 14 Și erau aproape cinci mii de bărbați. Isus a zis ucenicilor Săi: „Puneți-i să șadă jos în cete de câte cincizeci.” 15 Așa au și făcut: i-au pus pe toți să șadă jos. 16 Isus a luat cele cinci pâini și cei doi pești, Și-a ridicat ochii spre cer și le-a binecuvântat. Apoi, le-a frânt și le-a dat ucenicilor să le împartă norodului. 17 Au mâncat toți și s-au săturat și au ridicat douăsprezece coșuri pline cu firimiturile rămase.
Mărturisirea lui Petru
18 Într-o zi, pe când Se ruga Isus singur deoparte, având cu El pe ucenicii Lui, le-a pus întrebarea următoare: „Cine zic oamenii că sunt Eu?” 19 Ei I-au răspuns: „Unii zic că ești Ioan Botezătorul; alții zic că ești Ilie; alții zic că a înviat un proroc din cei din vechime.” 20 „Dar voi” , i-a întrebat El, „cine ziceți că sunt?” „Hristosul lui Dumnezeu!”, I-a răspuns Petru . 21 Isus le-a poruncit cu tărie să nu spună nimănui lucrul acesta. 22 Apoi, a adăugat că Fiul omului trebuie să pătimească multe, să fie tăgăduit de bătrâni, de preoții cei mai de seamă și de cărturari, să fie omorât și a treia zi să învieze.
Cum să urmăm pe Isus
23 Apoi a zis tuturor: „Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea în fiecare zi și să Mă urmeze. 24 Fiindcă oricine va voi să-și scape viața o va pierde, dar oricine își va pierde viața pentru Mine o va mântui. 25 Și ce ar folosi unui om să câștige toată lumea, dacă s-ar prăpădi sau s-ar pierde pe sine însuși? 26 Căci de oricine se va rușina de Mine și de cuvintele Mele, se va rușina și Fiul omului de el, când va veni în slava Sa și a Tatălui și a sfinților îngeri. 27 Adevărat vă spun că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până nu vor vedea Împărăția lui Dumnezeu.”
Schimbarea la față
28 Cam la opt zile după cuvintele acestea, Isus a luat cu El pe Petru, pe Ioan și pe Iacov și S-a suit pe munte să Se roage. 29 Pe când Se ruga, I s-a schimbat înfățișarea feței, și îmbrăcămintea I s-a făcut albă strălucitoare. 30 Și iată că stăteau de vorbă cu El doi bărbați: erau Moise și Ilie, 31 care se arătaseră în slavă și vorbeau despre sfârșitul Lui, pe care avea să-l aibă în Ierusalim. 32 Petru și tovarășii lui erau îngreuiați de somn, dar, când s-au deșteptat bine, au văzut slava lui Isus și pe cei doi bărbați care stăteau împreună cu El. 33 În clipa când se despărțeau bărbații aceștia de Isus, Petru a zis lui Isus: „Învățătorule, este bine să fim aici; să facem trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise și una pentru Ilie.” Nu știa ce spune. 34 Pe când vorbea el astfel, a venit un nor și i-a acoperit cu umbra lui; ucenicii s-au înspăimântat când i-au văzut intrând în nor. 35 Și din nor s-a auzit un glas care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit: de El să ascultați .” 36 Când s-a auzit glasul acela, Isus a rămas singur. Ucenicii au tăcut și n-au spus, în zilele acelea, nimănui nimic din cele ce văzuseră.
Vindecarea unui îndrăcit
37 A doua zi, când s-au coborât de pe munte, o gloată mare a întâmpinat pe Isus. 38 Și un om din mijlocul mulțimii a strigat: „Învățătorule, rogu-Te, uită-Te cu îndurare la fiul meu, fiindcă îl am numai pe el. 39 Îl apucă un duh și, deodată, răcnește; și duhul îl scutură cu putere, așa că băiatul face spumă la gură și cu anevoie se duce duhul de la el, după ce l-a stropșit de tot. 40 Am rugat pe ucenicii Tăi să-l scoată și n-au putut.” 41 „O, neam necredincios și pornit la rău” , a răspuns Isus, „până când voi fi cu voi și vă voi suferi? Adu aici pe fiul tău.” 42 Pe când venea băiatul, dracul l-a trântit la pământ și l-a scuturat cu putere. Dar Isus a certat duhul necurat, a vindecat pe băiat și l-a dat înapoi tatălui său. 43 Și toți au rămas uimiți de mărirea lui Dumnezeu.
Isus vestește moartea și învierea Sa
Pe când toți se minunau de tot ce făcea Isus, El a zis ucenicilor Săi: 44 „Voi ascultați bine ce vă spun: Fiul omului va fi dat în mâinile oamenilor!” 45 Dar ucenicii nu înțelegeau cuvintele acestea, căci erau acoperite pentru ei, ca să nu le priceapă, și se temeau să-L întrebe în privința aceasta.
Cine este cel mai mare?
46 Apoi , le-a venit în gând să știe cine dintre ei ar fi cel mai mare. 47 Isus le-a cunoscut gândul inimii, a luat un copilaș, l-a pus lângă El 48 și le-a zis: „Oricine primește pe acest copilaș în Numele Meu pe Mine Mă primește și oricine Mă primește pe Mine primește pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Fiindcă cine este cel mai mic între voi toți, acela este mare.” 49 Ioan a luat cuvântul și a zis : „Învățătorule, noi am văzut pe un om scoțând draci în Numele Tău și l-am oprit, pentru că nu merge după noi.” 50 „Nu-l opriți” , i-a răspuns Isus, „fiindcă cine nu este împotriva voastră este pentru voi.”
„Foc din cer”
51 Când s-a apropiat vremea în care avea să fie luat în cer , Isus Și-a îndreptat fața hotărât să meargă la Ierusalim. 52 A trimis înainte niște soli, care s-au dus și au intrat într-un sat al samaritenilor, ca să-I pregătească un loc de găzduit. 53 Dar ei nu L-au primit, pentru că Isus Se îndrepta să meargă spre Ierusalim. 54 Ucenicii Săi, Iacov și Ioan, când au văzut lucrul acesta, au zis: „Doamne, vrei să poruncim să se coboare foc din cer și să-i mistuie, cum a făcut Ilie ?” 55 Isus S-a întors spre ei, i-a certat și le-a zis: „Nu știți de ce duh sunteți însuflețiți! 56 Căci Fiul omului a venit nu ca să piardă sufletele oamenilor, ci să le mântuiască.” Și au plecat într-alt sat.
Cum să urmăm pe Isus
57 Pe când erau pe drum, un om I-a zis: „Doamne, Te voi urma oriunde vei merge.” 58 Isus i-a răspuns: „Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi, dar Fiul omului n-are unde-Și odihni capul.” 59 Altuia i-a zis: „Vino după Mine!” „Doamne”, I-a răspuns el, „lasă-mă să mă duc întâi să îngrop pe tatăl meu.” 60 Dar Isus i-a zis: „Lasă morții să-și îngroape morții, și tu du-te de vestește Împărăția lui Dumnezeu.” 61 Un altul a zis: „Doamne, Te voi urma, dar lasă-mă întâi să mă duc să-mi iau rămas-bun de la ai mei.” 62 Isus i-a răspuns: „Oricine pune mâna pe plug și se uită înapoi nu este destoinic pentru Împărăția lui Dumnezeu.”
O tradimos kolengo dešudongo.
1 O Isus akhardea kolen dešuduien jenen Pehkă, dea le zor thai stăpînimos pa sal beng, thai te sastearăn le nasfalimata.
2 Pala kodea tradea le te denduma poa Thagarimos le Devllehko, thai te sastearăn le nasfalen.
3 „Te na len tumença khanči po drom,” phendea lengă O; „či rowli, či straiç, či manŕo, či love, či dui raxamea.
4 Ande or sao khăr šona tume, te ašen oče, ji kana telearăna andoa than kodoa.
5 Thai kana či primina tume le manuši, te anklen anda e četatea kodea, thai te činon e poši pa tumară pînŕă, sar phendimos anda lende!”
6 On telearde, thai găline gau gavestar, dindoiduma e LašiVestea, thai kărindoi peste sa sastimata.
O Irod či jeanel so te pateal poa Isus.
7 O guvernari o Irodo ašundea dindoi pe duma pa sal butea kărdine le Isusostar, thai bešelas ando toll, na jeanglindoi so te pateal. Anda kă iekh phenenas kă juvindisardea o Ioan anda le mulle;
8 aver phenenas kă sîkadi'lo o Ilia; thai aver phenenas kă ušti'lo vokh prooroko andoa puraimos.
9 Ta o Irod phenelas: „Le Ioanohkă šindem lehko šero; ta kon sî kadoa, pa sao ašunau kadalendar butea?” Thai rodelas te dikhăl Les.
O butearimos le manŕăngo.
10 Le apostolea, kana amboldi'le, phendine le Isusohkă sa so kărdinesas. O leale Pesa, thai gălo mai andekh rig, paša khă četatea, dinianau Betsaida.
11 Le noroade atearde kadea buti, thai găletar pala Leste. O Isus primisardea le mišto, delas lengă duma pa o Thagarimos le Devllehko, thai sastearălas kukolen kai sasle avimos te aven sastearde.
12 Anda kă o des mekălas pe karing e reat, le dešudui pašile, thai phendine Lehkă: „De drom le poporos, kaste jean andel gava thai le kătune te arakhăn pehkă than thai te tinen pehkă xamahko; anda kă koče sam ande khă than pusto.”
13 O Isus phendea lengă: „Den le tume te xan!” Ta on dine Les anglal: „Nai ame numai panji manŕă thai dui maše; avri numai kana jeasa ame orta te tinas xabenata anda soa norodo kadoa.”
14 Thai sas paše kam panji mii murši. O Isus phendea Pehkă jenengă: „Thon le te bešen tele andel kîrduri po panvardeši.”
15 Kadea i kărdine: thode le saorăn te bešen tele.
16 O Isus lea kola panji manŕă thai dui maše, vazdea Pehkă iakha karing o čeri, thai deadumadămišto. Pala kodea phaglea le thai dea le kal jene te ulaven le koa poporo.
17 Xale saoŕă, thai čeailile; thai vazdinisaile dešudui košuri kai ašile ăl prušuka
O phendimos le Petrohko.
18 Andekh des, kana rudilas pe o Isus mai rigate, avindoi Lesa le jene Lehkă, thodea lengă kakoa pušlimos: „Kon phenen le manuši kă sîm Me?”
19 On dine Les anglal: „Iekh phenen kă san o Ioan o Bolditorii; aver phenen kă san o Ilia; aver phenen kă ušti'lo khă prooroko andoa puraimos.”
20 „Ta tume?”, pušlea le O, kon phenen kă sîm?” „O Kristoso le Devllehko!” dea Les anglal o Petro.
21 O Isus mothodea lengă zorasa te na mothon khanikahkă e buti kadea.
22 Pala kodea phendea kă o Šeau le manušehko trăbul te kăznil but, te avel dinorigate le phurăndar, le rašandar le mai barăndar thai le zakonurendar, te avel mudardo, thai o trito des te juvindil.
Sar te jeas pala o Isus.
23 Pala kodea phendea saoŕăngă: „Kana kamel varekon te avel pala Mande, te šudel pe pestar, te lel pehko trušul ande sako des, thai te avel pala Mande.
24 Anda kă orkon kamela te skăpil pesti čivava, xasarăla la; ta orkon xasarăla pesti čivava anda Mande, skăpila la.
25 Thai so valoso avela khă manušes te avel lesti e lumea sa, te merăla or te xasardeola pe o korkoŕo?
26 Kă orkon avela lehkă lajau Mandar thai le divanurendar Mîŕăndar, lajeaola i o Šeau le manušehko lestar, kana avela ande slava Pesti thai le Daddesti thai le sfinçă înjererengă.
27 Čeačes phenau tumengă, kă sî iekh anda kola kai bešen koče, kai či zumavena o mullimos, ji kana či dikhăna o Thagarimos le Devllehko.
O paruglimos koa mui.
28 Ka oxto des pala le divanuri kadala, o Isus lea Pesa le Petros, le Ioanos thai le Ioakovos, thai ankosto po baŕbaro kaste rudil Pe.
29 Kana rudilas Pe, parugli'lo Lehko sîkaimos le mohko, thai o xureaimos kărdilo parno ta străfealas.
30 Thai dikta kă bešenas Lesa dă divan dui murši: sas o Moise thai o Ilia,
31 kai sîkadilesas ande slava, thai denas duma pa Lehko merimos, kai sas te avel Les ando Ierusalimo.
32 O Petro thai lehkă jene sas phandade lindratar; ta, kana uštile mišto, dikhline e slava le Isusosti, thai kolen dui murši kai bešenas andekhthan Lesa.
33 Ande leaka kodea kana uladeonas le murši kodola le Isusostar, o Petro phendea le Isusohkă: „Sîkaitorina, sî mišto te avas koče; te kăras trin çăre: iekh anda tute, iekh anda o Moise thai iekh anda o Ilia.” Či jeanelas so phenel.
34 Sar delas o duma kadea, avilo khă noro, thai garadeale lehka ušaleasa; le jene daraile, kana dikhle pe šutindoi pe ando noro.
35 Thai andoa noro, ašundea pe khă mui, kai phenelas: „Kadoa sî o Šeau Muŕo but kamblino: Lestar te ašunen.”
36 Kana ašunde o mui kodoa, o Isus ašilo korkoŕo. Le jene ašilemuto, thai či phendine, andel des kodola, khanikahkă khanči anda so dikhlesas.
O sastearimos khă bengailehko.
37 O duito des, kana uliste poa baŕobaro, khă gloata bari ankăsti angloa Isus.
38 Thai khă manuši andoa maškar le butimahko çîpisardea: „Sîkaitorina, rudi Tu, dikta Tu milasa ka muŕo šeau, kă numai les sîma.
39 Astarăles khă duxo, thai andakh data çîpil; thai o duxo činosarăles zurales, kadea kă o šeaoŕo kărăl bale koa mui, thai daba anklel o duxo anda leste, pala so strandiles dă sa.
40 Rudisardem Te jenen te ankalaven les, ta naštisarde.
41 „O neamo bipateamahko thai thodino kal nasulimata”, dea anglal o Isus; „ji kana avaua tumença thai răbdiua tume? An koče te šeaves.”
42 Sar avelas o raklo, o beng šudealas lesa pe phuw, thai činosardea les zurales. Ta o Isus xalea pe le duxosa le jungalesa, sasteardea le rakles, thai dea les parpale pehkă daddehkă.
43 Thai saoŕă ašiline mirime andoa barimos le Devllehko.
O Isus vestil o mullimos thai o juvindimos Pehko.
Kana saoŕă minuninas pe anda sa so kărălas o Isus, O phendea Pehkă jenengă:
44 „Tume ašunen mišto so phenau tumengă: O Šeau le manušehko avela dino andel vast le manušengă!”
45 Ta le jene či atearănas le divanuri kadala, kă sas garadine anda lende, kaste na atearăn le; thai daranas te pušen Les pa kadea buti.
Kon sî o mai baro?
46 Pala kodea avilea lengă ande godi te jeanen sao sî anda lende o mai baro.
47 O Isus prinjeandea o gîndo lengă illehko, lea khă šaororo, thodea les paša Peste,
48 thai phendea lengă: „Orkon primil kadale šaororăs, ando Anau Muro, Man primil Ma; thai orkon primil Ma Man, primil Kukoles kai tradea Ma Man. Anda kă sao sî mai çînoro maškar tumende saoŕă, kodoa sî o mai baro.”
49 O Ioan lea o divano, thai phendea: „Sîkaitorina, ame dikhleam khă manušes ankaladindoi beng ando Anau tiro; thai atărdeardeam les, anda kă či jeals pala amende.”
50 „Na atărdearăn les”, dea le anglal o Isus, „anda kon nai pe tumende, sî anda tumende.”
Iag andoa čeri.
51 Kana pašilo o čiro kai avelas te avel lino ando čeri, o Isus ortosardea pe te jeal ando Ierusalimo.
52 Tradea mai anglal varesar solea, kai găline thai šute pe ande khă gau le Samaritengo, kaste lašarăn khă than reatearimahko.
53 Ta on či primisarde Les, anda kă o Isus jealas karing o Ierusalimo.
54 Lehkă jene, o Iakov thai o Ioan, kana dikhline e buti kadea, phendine: „Raia, kames te mothoas te ulel iag andoa čeri thai te phabarăle, sar kărdea o Ilia?”
55 O Isus amboldea pe karing lende, xaleape lença, thai phendea lengă: „Či jeanen savestar duxo sî tume ando sufleto!”
56 Kă o Šeau le manušehko avilo na te xasarăl le sufleturi le manušengă, ta te skăpile.” Thai telearde ande aver gau.
Sar te jeas pala o Isus.
57 Ta kana jeanas on po drom, khă manuši phendea lehkă: „Raia, jeaua pala Tute orkai jeasa.”
58 O Isus dea les anglal: „Le xulpii sî le kai garadeona, thai le čiriklea le čerehkă sî le kuiburea; ta o Šeau le manušehko nai kai xodinil Pehko šero.”
59 Avrăhkă phendea: „Au pala Mande!” „Raia”, dea les anglal o „mekh ma mai anglal te praxo mîŕă daddes.”
60 Ta o Isus phendea lehkă: „Mekh le mullen te praxon pehkă mullen, thai tu jea ta vestisar o Thagarimos le Devllehko.”
61 Aver iekh phendea: „Raia, avaua pala Tute, ta mekh ma mai anglal te jeau te lau mangă ašimos lašo katar mîŕă.”
62 O Isus dea les anglal: „Or kon thol o vast po plugo, thai dikhăl parpale, nai vreniko anda o Thagarimos le Devllehko.”