Intrarea lui Isus în Ierusalim
1 Când s-au apropiat de Ierusalim și au ajuns la Betfaghe, înspre Muntele Măslinilor, Isus a trimis doi ucenici 2 și le-a zis: „Duceți-vă în satul dinaintea voastră. În el veți găsi îndată o măgăriță legată și un măgăruș împreună cu ea; dezlegați-i și aduceți-i la Mine. 3 Dacă vă va zice cineva ceva, să spuneți că Domnul are trebuință de ei. Și îndată îi va trimite.” 4 Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul care zice: 5 „Spuneți fiicei Sionului: ‘Iată, Împăratul tău vine la tine, blând și călare pe un măgar, pe un măgăruș, mânzul unei măgărițe.’” 6 Ucenicii s-au dus și au făcut cum le poruncise Isus. 7 Au adus măgărița și măgărușul, și-au pus hainele peste ei și El a șezut deasupra. 8 Cei mai mulți din norod își așterneau hainele pe drum; alții tăiau ramuri din copaci și le presărau pe drum. 9 Noroadele care mergeau înaintea lui Isus și cele ce veneau în urmă strigau: „Osana , Fiul lui David! Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului! Osana în cerurile preaînalte!”
Gonirea vânzătorilor din Templu
10 Când a intrat în Ierusalim, toată cetatea s-a pus în mișcare și fiecare zicea: „Cine este acesta?” 11 „Este Isus, Prorocul , din Nazaretul Galileii”, răspundeau noroadele. 12 Isus a intrat în Templul lui Dumnezeu. A dat afară pe toți cei ce vindeau și cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei 13 și le-a zis: „Este scris: ‘Casa Mea se va chema o casă de rugăciune.’ Dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari.” 14 Niște orbi și șchiopi au venit la El în Templu și El i-a vindecat. 15 Dar preoții cei mai de seamă și cărturarii, când au văzut minunile pe care le făcea și pe copii strigând în Templu și zicând: „Osana, Fiul lui David!”, s-au umplut de mânie. 16 Și I-au zis: „Auzi ce zic aceștia?” „Da” , le-a răspuns Isus. „Oare n-ați citit niciodată cuvintele acestea: ‘Tu ai scos laude din gura pruncilor și din gura celor ce sug’?” 17 Și, lăsându-i, a ieșit din cetate și S-a îndreptat spre Betania și a rămas acolo.
Blestemarea smochinului
18 Dimineața , pe când Se întorcea în cetate, I-a fost foame. 19 A văzut un smochin lângă drum și S-a apropiat de el, dar n-a găsit decât frunze și i-a zis: „De acum încolo, în veac să nu mai dea rod din tine!” Și îndată smochinul s-a uscat. 20 Ucenicii, când au văzut acest lucru, s-au mirat și au zis: „Cum de s-a uscat smochinul acesta într-o clipă?” 21 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Adevărat vă spun că, dacă veți avea credință și nu vă veți îndoi, veți face nu numai ce s-a făcut smochinului acestuia, ci , chiar dacă ați zice muntelui acestuia: ‘Ridică-te de aici și aruncă-te în mare’, se va face. 22 Tot ce veți cere cu credință, prin rugăciune, veți primi.”
Puterea lui Isus. Pilda celor doi fii
23 Isus S-a dus în Templu și, pe când învăța norodul, au venit la El preoții cei mai de seamă și bătrânii norodului și I-au zis : „Cu ce putere faci Tu lucrurile acestea și cine Ți-a dat puterea aceasta?” 24 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Vă voi pune și Eu o întrebare și, dacă-Mi veți răspunde la ea, vă voi spune și Eu cu ce putere fac aceste lucruri. 25 Botezul lui Ioan de unde venea? Din cer sau de la oameni?” Dar ei vorbeau între ei și ziceau: „Dacă vom răspunde: ‘Din cer’, ne va spune: ‘Atunci de ce nu l-ați crezut?’ 26 Și dacă vom răspunde: ‘De la oameni’, ne temem de norod, pentru că toți socotesc pe Ioan drept proroc.” 27 Atunci au răspuns lui Isus: „Nu știm!” Și El, la rândul Lui, le-a zis: „Nici Eu nu vă voi spune cu ce putere fac aceste lucruri. 28 Ce credeți? Un om avea doi feciori. S-a dus la cel dintâi și i-a zis: ‘Fiule, du-te astăzi de lucrează în via mea!’ 29 ‘Nu vreau’, i-a răspuns el. În urmă, i-a părut rău și s-a dus. 30 S-a dus și la celălalt și i-a spus tot așa. Și fiul acesta a răspuns: ‘Mă duc, doamne!’ Și nu s-a dus. 31 Care din amândoi a făcut voia tatălui său?” „Cel dintâi”, au răspuns ei. Și Isus le-a zis: „Adevărat vă spun că vameșii și curvele merg înaintea voastră în Împărăția lui Dumnezeu. 32 Fiindcă Ioan a venit la voi umblând în calea neprihănirii și nu l-ați crezut. Dar vameșii și curvele l-au crezut. Și, măcar că ați văzut lucrul acesta, nu v-ați căit în urmă ca să-l credeți.
Pilda vierilor
33 Ascultați o altă pildă. Era un om, un gospodar, care a sădit o vie. A împrejmuit-o cu un gard, a săpat un teasc în ea și a zidit un turn. Apoi a dat-o unor vieri și a plecat în altă țară. 34 Când a venit vremea roadelor, a trimis pe robii săi la vieri, ca să ia partea lui de rod. 35 Vierii au pus mâna pe robii lui și pe unul l-au bătut, pe altul l-au omorât, iar pe altul l-au ucis cu pietre. 36 A mai trimis alți robi, mai mulți decât cei dintâi; și vierii i-au primit la fel. 37 La urmă, a trimis la ei pe fiul său, zicând: ‘Vor primi cu cinste pe fiul meu!’ 38 Dar vierii, când au văzut pe fiul, au zis între ei: ‘Iată moștenitorul; veniți să-l omorâm și să punem stăpânire pe moștenirea lui.’ 39 Și au pus mâna pe el, l-au scos afară din vie și l-au omorât. 40 Acum, când va veni stăpânul viei, ce va face el vierilor acelora?” 41 Ei I-au răspuns : „Pe ticăloșii aceia, ticălos îi va pierde , și via o va da altor vieri, care-i vor da roadele la vremea lor.” 42 Isus le-a zis: „N-ați citit niciodată în Scripturi că: ‘Piatra pe care au lepădat-o zidarii a ajuns să fie pusă în capul unghiului; Domnul a făcut acest lucru și este minunat în ochii noștri’? 43 De aceea vă spun că Împărăția lui Dumnezeu va fi luată de la voi și va fi dată unui neam care va aduce roadele cuvenite. 44 Cine va cădea peste piatra aceasta va fi zdrobit de ea, iar pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera.” 45 După ce au auzit pildele Lui, preoții cei mai de seamă și fariseii au înțeles că Isus vorbește despre ei 46 și căutau să-L prindă, dar se temeau de noroade, pentru că ele Îl socoteau drept proroc.
O šutimos le Isusohko ando Ierusalimo.
1 Kana pašile le Ierusalimostar thai arăsle aando Betfaghe, karing o baŕbaro le Zetinurengo, o Isus tradea duie jenen,
2 thai phendea lengă: „Jean ando gau angla tumende: ande leste arakhăna andakhdata khă čiušni phangli, thai khă khuroŕo andekhthan lasa; pîtărăn le thai anenle Mande.
3 Te pušlela tume varekon vareso, te mothon kă o Rai, sî les buti lença. Thai andakhdata tradelale.”
4 Ta sa kadala butea kărdile kaste pherdeol pe so sas vestime andoa prooroko, kai phenel:
5 „Phenen la šeakă le Sionohkăreakă: „Dikta, o Thagar tiro avel tute, bixoleariko thai ankăsto po čiuši, po khuroŕo, o grastoro kha čiušneako.”
6 Le jene găline, thai kărdine sar mothodeasas lengă o Isus.
7 Andine la čiušnea thai le khuroŕăs, thodine pehkă çoale pa lende, hai O bešlo opral.
8 Kodola le mai but andoa norodo lašarănas pehkă çoale po drom; aver šinenas ŕaia andal kašt, thai šudinasle po drom.
9 Le noroade kai jeanas angloa Isus thai kola kai avenas palal, çîpinas: „Osana Šeau le Davidohko! Dinodumadămišto sî Kukoa kai avel ando Anau le Raiehko! Osana andel čeruri opră!”
O našaimos le bitindorengo andoa Templo.
10 Kana šute pe ando Ierusalimo, sa e četatea thodea pe ando mištimos, thai sakogodi phenelas: „Kon sî kadoa?”
11 „Sî o Isus, o Prooroko, andoa Nazareto la Galeliako, denas anglal le noroade.
12 O Isus šutea pe ando Templo le Devllehko. Dea avri saorăn kai bitinenas thai tinenas ando Templo, deamuial le skafidea le paruglitorengă le lovengă thai le skamina kolengă kai bitinenas gulumbea,
13 thai phendea lengă: „Sî ramome: „O khăr Muŕo bušola khă khăr rudimahko.” Ta tume kărdean anda leste khă thanšudro čiorăngo.”
14 Varesar koŕă thai lang avile Leste ando Templo, thai O sasteardea le.
15 Ta le rašea le mai bară thai le zakonarea, kana dikhline le minuni kai kărălas le, thai le šaorăn çîpindoi ando Templo thai phendindoi: „Osana, Šeau le Davidohko!” pherdile xoleatar.
16 Thai phendine Lehkă: „Ašunes so phenen kadala?” „E”, dea le anglal o Isus.
„Ta na drabardean čiăkhdata le divanuri kadala: „Tu ankaladean lăudimata andoa mui le gloatengo thai andoa mui kolengo kai pen čiuči?”
17 Thai, meklindoi le, ankăsto avri anda e četatea, thai leala karing e Betania, thai ašilo oče.
O arman le smotinohko.
18 Dădroboitu, kana amboldelas pe anda e četatea, sas Lehkă bokh.
19 Dikhlea khă smoitino paša o drom, thai paši'lo lestar, ta či arakhlea numai patrea, thai phendea lehkă: „Dă akanara întea ando veako te na mai avel rodo ande tute!” Thai andakhdata o smoitino šuti'lo.
20 Le jene kana dikhline kadea buti, mirisaile, thai phendine: „Sar ta šuti'lo o smotino koadoa andekh leaka?
21 Čeačio phendimos, O Isus phendea lengă: „Čeačes phenau tumengă kă te avela tume pateaimos thai te na denparpale, kărăna na numai so kărdileape kadale smoitinohkă kadalehkă; ta orta te phenena le baŕbarăhkă kadalehkă: „Vazde tu koçal, thai šude tu ande marea,” kărdeola pe.
22 Sa so mangăna pateaimasa, ando rudimos, dela tume.
E zor le Isusosti. E pilda kole duie šeavendi.
23 O Isus gălo ando Templo; thai, sar sîkavelas le norodos, avile Leste le raša le mai bară thai le phură le norodohkă, thai phende Lehkă: „Savea zorasa kărăs Tu le butea kadala, thai kon dea Tu e zor kadea?”
24 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Thoau tumengă i Me khă pušlimos; thai te dena Ma phendimos leste, phenaua tumengă i Me savea zorasa kărau kadala butea.
25 O Boldimos le Ioanohko katar avelas? Andoa čeri, or katal manuši?” Ta on denas duma maškar lende thai phenenas: „Te dasa anglal: „Andoa čeri”, phenela amengă: „Atunčeara sostar či pateaian les?”
26 Thai kana dasa anglal: „Katal manuši”, daras le nodorstar, anda kă saoŕă dinenles ăl Ioanos orta prooroko.”
27 Atunčeara dine anglal le Isusos: „Či jeanas!” thai O, ka Pehko rîndo, phendea lengă: „Či Me či phenaua tumengă savea zorasa kărau kadea buti.
28 So patean? Khă manuši sas les dui šeave; thai gălo ka kukoa mai anglal, thai phendea lehkă: „Šeava, jea ades ta kăr buti ande mîŕî răz!”
29 „Či kamau,” deales anglal o. Pala kodea, faleales nasul, thai gălo.
30 Gălo i koa kolaver, thai phendea lehkă sa kadea. Thai o šeau kadoa phendea lehkă: „Jeau, raia!” Thai či gălo.
31 Sao anda lidui kărdea e voia pehkă daddesti?” „Kukoa anglal”, phendine on. Thai o Isus phendea lengă: „Čeačimasa phenau tumengă kă le tiditoreale lovengă thai le phiramnea jean angla tumende ando Thagarimos le Devllehko.
32 Anda kă o Ioan avilo tumende phirindoi po drom le bibezexalimahko, thai či pateaian les. Ta le tiditorea le lovengă thai le phiramnea pateaie les: thai, barem kă dikhlean e buti kadea, či kăisailean pala kodea te patean les.
E pilda le răzarendi.
33 Ašunen aver pilda. Sas khă manuši, kai thodea ande phuw khă răz. Lea thai phandadeala kha bareasa, xunadea khă teasko ande late, thai vazdea khă turno. Pala kodea dea la ka varesar răzarea, thai teleardea ande aver čem.
34 Kana avilo o čiro le rodurengo, tradea pehkă roben kal răzarea, kaste lel pesti rig andoa rodo.
35 Le răzarea thodine o vast pe lehkă robea, thai iekhăs mardeles, avrăs mudarde les, ta avrăs mudardineles baŕănça.
36 Mai tradea i avrăn roben, mai but dă sar kukola anglal; thai le răzarea primisarde le sa kadea.
37 Mai palal, tradea lende pehkă šeaves, phendindoi: „Avena te primin pativasa mîŕă šeaves!”
38 Ta le răzarea, kana dikhline le šeaves, phendine maškar lende: „Dikta o mandimatori; aven te mudarasles thai te thoas stăpînimos pe lehko mandimos.”
39 Thai thodine o vast pe leste, ankaladeles avri anda e răz thai mudarde les.
40 Akana, kana avela o stîpîno la răzako, so kărăla o le răzarengă kodolengă?
41 On dine Les anglal: „Le čiorîmatăn kodolen khă čirîmatahko xasarăla le, thai e răz delala ka aver răzarea, kai denales o rodo koa čiro lehko.”
42 O Isus phendea lengă: „Na drabardean čiăkhdata ando Lill le Devllehko kă: „O Baŕ, kai šudeles le vazditorea, arăslo te avel thodino ando šero le unghiohko; o Rai kărdea kadea buti, thai sî but mišto angla amară iakha?”
43 Anda kodea, phenau tumengă kă o Thagarimos le Devllehko avela lino tumendar, thai avela dino avră neamohkă, kai anela le roade kaikărdeon pe.
44 Kon perăla pa kadoa baŕ, avela linčeardo lestar; ta kukoles pe sao perăla o, či mai arakhăna les.”
45 Pala so ašundine Lehkă pilde, le raša le mai bară thai le Fariseia atearde kă o Isus delas duma pa lende,
46 thai rodenas te astarăn Les; ta daranas le noroadendar, anda kă on dinenas Les čeačeo prooroko.