Despre căsătorie
1 Cu privire la lucrurile despre care mi-ați scris, eu cred că este bine ca omul să nu se atingă de femeie. 2 Totuși, din pricina curviei, fiecare bărbat să-și aibă nevasta lui și fiecare femeie să-și aibă bărbatul ei. 3 Bărbatul să-și împlinească față de nevastă datoria de soț și tot așa să facă și nevasta față de bărbat. 4 Nevasta nu este stăpână pe trupul ei, ci bărbatul. Tot astfel, nici bărbatul nu este stăpân peste trupul lui, ci nevasta. 5 nu vă lipsiți unul pe altul de datoria de soți, decât doar prin bună învoială, pentru un timp, ca să vă îndeletniciți cu postul și cu rugăciunea, apoi să vă împreunați iarăși, ca să nu vă ispitească Satana din pricina nestăpânirii voastre. 6 Lucrul acesta îl spun ca o îngăduință; nu fac din el o poruncă. 7 Eu aș vrea ca toți oamenii să fie ca mine, dar fiecare are de la Dumnezeu darul lui: unul într-un fel, altul într-altul. 8 Celor neînsurați și văduvelor, le spun că este bine pentru ei să rămână ca mine. 9 Dar, dacă nu se pot înfrâna, să se căsătorească, pentru că este mai bine să se căsătorească decât să ardă. 10 Celor căsătoriți, le poruncesc, nu eu, ci Domnul, ca nevasta să nu se despartă de bărbat. 11 (Dacă este despărțită, să rămână nemăritată sau să se împace cu bărbatul ei.) Și nici bărbatul să nu-și lase nevasta.
Despărțirea între soții credincioși și cei necredincioși
12 Celorlalți le zic eu, nu Domnul: Dacă un frate are o nevastă necredincioasă și ea voiește să trăiască înainte cu el, să nu se despartă de ea. 13 Și dacă o femeie are un bărbat necredincios și el voiește să trăiască înainte cu ea, să nu se despartă de bărbatul ei. 14 Căci bărbatul necredincios este sfințit prin nevasta credincioasă și nevasta necredincioasă este sfințită prin fratele; altminteri, copiii voștri ar fi necurați, pe când acum sunt sfinți. 15 Dacă cel necredincios vrea să se despartă, să se despartă; în împrejurarea aceasta, fratele sau sora nu este legat: Dumnezeu ne-a chemat să trăim în pace. 16 Căci ce știi tu, nevastă, dacă îți vei mântui bărbatul? Sau ce știi tu, bărbate, dacă îți vei mântui nevasta?
Fiecare la locul lui
17 Încolo, fiecare să rămână în starea în care l-a așezat Domnul și în care l-a chemat Dumnezeu. Aceasta este rânduiala pe care am așezat-o în toate Bisericile. 18 Dacă cineva a fost chemat pe când era tăiat împrejur, să rămână tăiat împrejur. Dacă cineva a fost chemat pe când era netăiat împrejur, să nu se taie împrejur . 19 Tăierea împrejur nu este nimic și netăierea împrejur nu este nimic, ci păzirea poruncilor lui Dumnezeu. 20 Fiecare să rămână în chemarea pe care o avea când a fost chemat. 21 Ai fost chemat când erai rob? Să nu te neliniștești de lucrul acesta, dar, dacă poți să ajungi slobod, folosește-te. 22 Căci robul chemat în Domnul este un slobozit al Domnului. Tot așa, cel slobod care a fost chemat este un rob al lui Hristos. 23 Voi ați fost cumpărați cu un preț. Nu vă faceți dar robi oamenilor. 24 Fiecare , fraților, să rămână cu Dumnezeu în starea în care era când a fost chemat.
Despre fetele fecioare
25 Cât despre fecioare, n-am o poruncă din partea Domnului. Le dau însă un sfat, ca unul care am căpătat de la Domnul harul să fiu vrednic de crezare. 26 Iată dar ce cred eu că este bine, având în vedere strâmtorarea de acum: este bine pentru fiecare să rămână așa cum este. 27 Ești legat de o nevastă? Nu căuta să fii dezlegat. Nu ești legat de o nevastă? Nu căuta nevastă. 28 Însă, dacă te însori, nu păcătuiești. Dacă fecioara se mărită, nu păcătuiește. Dar ființele acestea vor avea necazuri pământești, și eu aș vrea să vi le cruț. 29 Iată ce vreau să spun, fraților: de acum vremea s-a scurtat. Spun lucrul acesta pentru ca cei ce au neveste să fie ca și cum n-ar avea; 30 cei ce plâng, ca și cum n-ar plânge; cei ce se bucură, ca și cum nu s-ar bucura; cei ce cumpără, ca și cum n-ar stăpâni; 31 cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca și cum nu s-ar folosi de ea, căci chipul lumii acesteia trece. 32 Dar eu aș vrea ca voi să fiți fără griji. Cine nu este însurat se îngrijește de lucrurile Domnului, cum ar putea să placă Domnului. 33 Dar cine este însurat se îngrijește de lucrurile lumii, cum să placă nevestei. 34 Tot așa, între femeia măritată și fecioară este o deosebire: cea nemăritată se îngrijește de lucrurile Domnului, ca să fie sfântă și cu trupul, și cu duhul, iar cea măritată se îngrijește de lucrurile lumii, cum să placă bărbatului ei. 35 Vă spun lucrul acesta pentru binele vostru, nu ca să vă prind într-un laț, ci pentru ceea ce este frumos și ca să puteți sluji Domnului fără piedici. 36 Dacă crede cineva că este rușinos pentru fata lui să treacă de floarea vârstei și nevoia cere așa, să facă ce vrea: nu păcătuiește, să se mărite. 37 Dar cine a luat o hotărâre tare și nu este nevoit, ci este slobod să lucreze cum vrea, și a hotărât în inima lui să-și păstreze pe fiică-sa fecioară face bine. 38 Astfel , cine își mărită fata bine face, și cine n-o mărită mai bine face. 39 O femeie măritată este legată de lege câtă vreme îi trăiește bărbatul; dar dacă-i moare bărbatul, este slobodă să se mărite cu cine vrea; numai în Domnul. 40 Dar, după părerea mea, va fi mai fericită dacă rămâne așa cum este. Și cred că și eu am Duhul lui Dumnezeu.
Poa măritimos.
1 Dikhlimasa pal butea pa save ramosardean mangă, me pateau kă sî mišto ka o manuši te na asbal pe la juwleatar.
2 Ta dăsar, anda e kîrkota la kurviati, sako rom te aveles pesti romni, thai sako romni te avela lako rom.
3 O Rom te pherăl angla pesti romni o unjilimos le muršehko; thai sa kadea te kărăl i e romni angla pehko rom.
4 E romni nai stîpîna pe pehko stato, ta o rom. Sa kadea, či o rom nai stăpîno pe pehko stato, ta e romni.
5 Te na mekăn tume iekh avrăstar andoa ujilimos le romehko thai la romneako, numai kadea anda lašo šinaimos, anda xançî čiro, kaste postin thai te rudin tume, pala kadea pale te aven andekhthan, kaste na zumavel tume o Beng, anda e kîrkota le nestăpînimasti tumaro.
6 E buti kadea phenau la khă muklimasa; či kărau anda leste khă mothodimos.
7 Me kamauas ta sal manuši te aven sar mande; sakogodi sî les kata o Dell pesti pativ: iekh ande avervaresar, aver ande avervaresar.
8 Kolengă biînsurime thai le phiwleangă, phenau lengă kă sî mai mišto anda lende te ašen sar mande.
9 Ta kana našti atărdeon, te măritinpe; anda kă sî mai mišto te măritinpe dă sar te phabon.
10 Kolengă măritime, mothoau lengă na me, ta o Rai, e romni te na mekăl pe le romestar.
11 (Kana sî mekli, te ašel bimăritime, or te îmîtilpe pehkă romesa.) Thai či o rom te na mekăl pehka romnea.
O meklimos maškar le rom thai romnea pateaimne thai kukola bipateaimne.
12 Le kolavrăngă phenau lengă me, na o Rai: Kana khă phral sî les khă romni bipateamni, thai oi kamel mai angle te bešel lesa, te na mekăl pe latar.
13 Thai kana khă romni sî la khă rom bipateamno, thai o kamel te bešel mai angle lasa, te na mekăl pe kata pehko rom.
14 Kă o rom bipateamno sî sfinçome andai romni e pateamni thai e romni e bipateamni sî sfinçome anda o phral; avervaresar, tumară šeave avena biuje, ta akana sî sfinçea.
15 Kana kukoa o bipateamno kamel te mekăl pe, te xuladeol; ande kadoa than, o phral or e phei nai phangline: o Dell akhardeame te traisaras ande pačea.
16 Kă so jeanes tu, romnie, kana skăpisa te romes? Or so jeanes tu, roma, kana skăpisa tea romnea? Orsao ka pehko than.
17 Intea, orsao te ašel kadea sar lašardea Les o Rai, thai ande savi akhardea Les o Dell. Kadoa sî o lašarimos kai thodem les ande sal Khăngărea.
18 Kana varekon sas akhardo kana sas šindoroata, te ašel šindoroata.
19 O šindimosroata nai khanči, thai o nešindimosroata nai khanči, ta o arakhadimos le mothodimatăngo le Devllehkă.
20 Orsao te ašel ando ašundimos kai sas les kana sas akhardo.
21 Sanas akhardo kana sanas robo? Te na les tu sama anda e buti kadea; ta kana dašti te arăsăs slobodo, kărdeo tukă.
22 Kă o robo akhardo ando Rai, sî khă slobodo le Raiehko. Sa kadea, kukoa o slobodo, kai sas akhardo, sî khă robo le Kristosohko.
23 Tume sanas tindine khă potindimasa. Na kărdeon kadea robea le manušengă.
24 Orsao, phralale, te ašel le Devllesa kadea sar sas kana sas akhardo.
Pa le šeiabarea.
25 Sode pal šeiabarea, nai ma khă mothodimos andai rig le Raiesti. Dau le kadea khă divano, sar iekh kai lem kata o Rai o xaro te avau vreniko pateaimahko.
26 Dikta kadea so pateau kă sî mišto, dikhlindoi o strandimos dă akanara: sî mišto anda orsao te ašel kadea sar sî.
27 San phanglo kha romneatar? Na rode te aves pîtărdo. Či san phanglo kha romneatar? Na rode romni.
28 Ta, kana însuris tu, či bezexarăs. Kana e šeibari măritil pe, či bezexarăl. Ta le manuši kadala avena le nasulimata phuweakă, thai me kamauas te durearau le tumendar.
29 Dikta so kamau te phenau, phralale: dă akanara o čiro skutosai'lo. Phenau e buti kadea, anda kukola kai sî le romnea, te avel i sar kana nahkă aven le;
30 kukola kai roven, sar i kana nahkă roven; kukola kai bukurin pe sar i kana nahkă bukurin pe; kukola kai tinen, sar i kana či stăpînina;
31 kola kai kanden pe la lumeatar kadalatar, i sar či nahkă kanden pe latar; kă o tipo la lumeako kadalako nakhăl.
32 Ta me sahkă kamau ka tume te aven bi grijengo. Kon nai însurime, lel sama kal butea le Raiehkă, sar daštila te čeaileol le Raies.
33 Ta kon sî însurime, lel sama kal butea la lumeakă, sar te čeaileol la romneakă.
34 Sa kadea, maškar e juwli e măritime thai e šeibari sî khă avervarimos: kutea e bimaritime kandelpe le buteandar le Raiehkă, kaste avel sfînto i le statosa thai i le duxosa; ta kutea e măritime kandel pe le buteandar la lumeakă, sar te čeaileol pehkă romehkă.
35 Phenau tumengă e buti kadea andoa mištimos tumaro, na kaste astarau tume andekh phal, ta anda kukoa kai sî šukhar, thai kaste dašti te kanden le Raiehkă bi lopînzăngo.
36 Kana pateal varekon kă sî lajau anda lesti šei te nakhăl la lulludeatar le băršendi, thai o kamimos mangăl kadea, te kărăl so kamel: či bezexarăl, te măritil pe.
37 Ta kana lea khă phendimos zuralo, thai nai kamblino ta sî slobodo te kărăl buti sar kamel, thai lea ande pehko illo te nikrăl pehka šea šeibari, mišto kărăl.
38 Kadeadar, kon măritil pehka šea, mišto kărăl, t hai kon či măritila, mai mišto kărăl.
39 Khă juwli măritime sî phangli la krisatar sode čiro trail lako rom; ta kana merăll lako rom, sî slobodo te măritil pe kasa kamel; numai te avel ando Rai.
40 Ta, pala muŕo godimos, avela mai baxtali kana ašel kadea sar sî. Thai pateau kă i man sî ma o Duxo le Devllehko.