1 El le-a mai zis: „Adevărat vă spun că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor muri până nu vor vedea Împărăția lui Dumnezeu venind cu putere.”
Schimbarea la față
2 După șase zile, Isus a luat cu El pe Petru, pe Iacov și pe Ioan și i-a dus singuri de o parte pe un munte înalt. Acolo S-a schimbat la față înaintea lor. 3 Hainele Lui s-au făcut strălucitoare și foarte albe , de o albeață pe care niciun înălbitor de pe pământ n-o poate da. 4 Ilie li s-a arătat împreună cu Moise și sta de vorbă cu Isus. 5 Petru a luat cuvântul și a zis lui Isus: „Învățătorule, este bine să stăm aici, să facem trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise și una pentru Ilie.” 6 Căci nu știa ce să zică, atât de mare spaimă îi apucase. 7 A venit un nor și i-a acoperit cu umbra lui. Și din nor s-a auzit un glas, care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit: de El să ascultați!” 8 Îndată, ucenicii s-au uitat împrejur și n-au mai văzut pe nimeni, decât pe Isus singur cu ei. 9 Pe când se coborau de pe munte, Isus le-a poruncit să nu spună nimănui ce au văzut, până va învia Fiul omului dintre cei morți. 10 Ei au păstrat în ei lucrul acesta și se întrebau între ei ce să însemne învierea aceea dintre cei morți. 11 Ucenicii I-au pus următoarea întrebare: „Pentru ce zic cărturarii că trebuie să vină întâi Ilie?” 12 El le-a răspuns: „Ilie va veni întâi și va așeza din nou toate lucrurile, tot așa după cum este scris despre Fiul omului că trebuie să pătimească mult și să fie defăimat. 13 Dar Eu vă spun că Ilie a și venit și ei i-au făcut ce au vrut, după cum este scris despre el.”
Vindecarea unui îndrăcit
14 Când au ajuns la ucenici, au văzut mult norod împrejurul lor și pe cărturari întrebându-se cu ei. 15 De îndată ce a văzut norodul pe Isus, s-a mirat și a alergat la El să I se închine. 16 El i-a întrebat: „Despre ce vă întrebați cu ei?” 17 Și un om din norod I-a răspuns : „Învățătorule, am adus la Tine pe fiul meu, care este stăpânit de un duh mut. 18 Oriunde îl apucă, îl trântește la pământ. Copilul face spumă la gură, scrâșnește din dinți și rămâne țeapăn. M-am rugat de ucenicii Tăi să scoată duhul, și n-au putut.” 19 „O, neam necredincios!” , le-a zis Isus. „Până când voi fi cu voi? Până când vă voi suferi? Aduceți-l la Mine.” 20 L-au adus la El. Și, cum a văzut copilul pe Isus, duhul l-a scuturat cu putere, copilul a căzut la pământ și se zvârcolea făcând spumă la gură. 21 Isus a întrebat pe tatăl lui: „Câtă vreme este de când îi vine așa?” „Din copilărie”, a răspuns el. 22 „Și, de multe ori, duhul l-a aruncat când în foc, când în apă, ca să-l omoare. Dar, dacă poți face ceva, fie-Ți milă de noi și ajută-ne.” 23 Isus a răspuns: „Tu zici: ‘Dacă poți.’ Toate lucrurile sunt cu putință celui ce crede!” 24 Îndată, tatăl copilului a strigat cu lacrimi: „Cred, Doamne! Ajută necredinței mele!” 25 Când a văzut Isus că norodul vine în fuga mare spre El, a mustrat duhul necurat și i-a zis: „Duh mut și surd, îți poruncesc să ieși din copilul acesta și să nu mai intri în el.” 26 Și duhul a ieșit, țipând și scuturându-l cu mare putere. Copilul a rămas ca mort, așa că mulți ziceau: „A murit!” 27 Dar Isus l-a apucat de mână și l-a ridicat. Și el s-a sculat în picioare. 28 Când a intrat Isus în casă, ucenicii Lui L-au întrebat deoparte: „Noi de ce n-am putut să scoatem duhul acesta?” 29 „Acest soi de draci” , le-a zis El, „nu poate ieși decât prin rugăciune și post.”
Isus vestește moartea și învierea Sa
30 Au plecat de acolo și au trecut prin Galileea. Isus nu voia să știe nimeni că trece. 31 Căci învăța pe ucenicii Săi și zicea: „Fiul omului va fi dat în mâinile oamenilor; ei Îl vor omorî, și a treia zi după ce-L vor omorî, va învia.” 32 Dar ucenicii nu înțelegeau cuvintele acestea și se temeau să-L întrebe.
Cine este cel mai mare?
33 Apoi au venit la Capernaum. Când era în casă, Isus i-a întrebat: „Despre ce vorbeați unul cu altul pe drum?” 34 Dar ei tăceau, pentru că pe drum se certaseră între ei ca să știe cine este cel mai mare. 35 Atunci, Isus a șezut jos, a chemat pe cei doisprezece și le-a zis: „Dacă vrea cineva să fie cel dintâi, trebuie să fie cel mai de pe urmă din toți și slujitorul tuturor!” 36 Și a luat un copilaș și l-a așezat în mijlocul lor, apoi l-a luat în brațe și le-a zis: 37 „Oricine primește pe unul din acești copilași în Numele Meu Mă primește pe Mine și oricine Mă primește pe Mine nu Mă primește pe Mine, ci pe Cel ce M-a trimis pe Mine.”
Pricinile de păcătuire
38 Ioan I-a zis: „Învățătorule, noi am văzut pe un om scoțând draci în Numele Tău și l-am oprit, pentru că nu venea după noi.” 39 „Nu-l opriți” , a răspuns Isus, „căci nu este nimeni care să facă minuni în Numele Meu și să Mă poată grăi de rău îndată după aceea. 40 Cine nu este împotriva noastră este pentru noi. 41 Și oricine vă va da de băut un pahar cu apă în Numele Meu, pentru că sunteți ucenici ai lui Hristos, adevărat vă spun că nu-și va pierde răsplata. 42 Dar , dacă va face cineva să păcătuiască pe unul din acești micuți care cred în Mine, ar fi mai bine pentru el să i se lege de gât o piatră mare de moară și să fie aruncat în mare. 43 Dacă mâna ta te face să cazi în păcat, tai-o; este mai bine pentru tine să intri ciung în viață decât să ai două mâini și să mergi în gheenă, în focul care nu se stinge, 44 unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge. 45 Dacă piciorul tău te face să cazi în păcat, taie-l; este mai bine pentru tine să intri în viață șchiop decât să ai două picioare și să fii aruncat în gheenă, în focul care nu se stinge, 46 unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge. 47 Și dacă ochiul tău te face să cazi în păcat, scoate-l; este mai bine pentru tine să intri în Împărăția lui Dumnezeu numai cu un ochi, decât să ai doi ochi și să fii aruncat în focul gheenei, 48 unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge. 49 Pentru că fiecare om va fi sărat cu foc și orice jertfă va fi sărată cu sare. 50 Sarea este bună , dar, dacă sarea își pierde puterea de a săra, cu ce îi veți da înapoi puterea aceasta? Să aveți sare în voi înșivă și să trăiți în pace unii cu alții.”
1 O mai phendea lengă: „Čeačes phenau tumengă, kă sî iekh anda kukola kai bešen koče, kai či merăna ji kana či dikhăna o thagarimos le Devllehkoi avindoi zuralimasa.”
O paruglimos le mohko.
2 Pala šou des, o Isus lea Pesa le Petros, le Iakovos thai le Ioanos, thai nigărdeale korkoŕo pe khă rig le barăbaŕăhko opră. Oče paruglisai'lo koa mui angla lende.
3 Lehkă çoale kărdile but parne thai străfeanas, khă parnimastar kai či khă parnearimos pai phuw našti te deles.
4 O Ilia sîkadi'lo andekhthan le Moisasa, thai bešelas koa divano le Isusosa.
5 O Petro lea o divano, thai phendea le Isusohkă: „Sîkaitorina, sî mišto te bešas koče; te kăras trin çăre: iekh anda Tute, iekh andoa Moise, thai iekh andoa Ilia.”
6 Kă či jeanelas so te phenel, kaditi dar astardeasas les.
7 Avilo khă noro thai garadea le pehka ušealeasa; thai andoa noro ašundilo khă mui, kai phenelas: „Kadoa sî Muŕo Šeau o but kamblino: Lestar te ašunen!”
8 Andakhdata, le jene dikhline ande sal riga, thai či dikhline khanikas numai le Isusos korkoŕo lença.
9 Ta kana ulenas on poa baŕobaro, o Isus mothodea lengă te na phenen khanikahkă so dikhline, ji kana uštela o Šeau le manušehko andal mulle.
10 On gardine ande peste e buti kadea, thai pušenaspe maškar lende so te avel o juvindimos kadoa anda kukola le mulle,
11 Le jene thodine Lehkă kakoa pušlimos: „Anda soste mothon le zakonarea kă mai anglal trăbul te avel o Ilia?”
12 O dea le anglal: „O Ilia avel anglal; thai lašarăla pale sa le butea; sa kadea pala sar sî ramome poa Šeau le manušehko kă trăbul te kăznil but thai te avel dino duma dă nasul.
13 Ta Me phenau tumengă kă o Ilia i avilo, thai on kărdine lehkă so kambline, pala sar sî ramome pa leste.”
O sastearimos khă bengailehko.
14 Kana arăsle kal jene, dikhline but norodo tidino paša lende thai le zakonarea dindoi duma lença.
15 Ta iekhatar kana dikhlea o nordo le Isusos, prastaia kaste bandeon angla Leste. 16 O pušlea les: „Pa soste pušen tume lença?”
17 Thai khă manuši andoa norodo dea Les anglal: „Sîkaitorina, andem Tute mîŕă šeaves, kai sî stăpînime khă duxostar muto.
18 Orkai astarăles, del lesa ande phuw. O šaoŕo kărăl bale koa mui, dandearăl le dandd, thai ašel çapăno. Rudisailem ka te jene te ankalaven le duxos, ta naštisarde.”
19 „O neamo bipateimahko!” phendea lengă o Isus. „Ji kana avaua tumença? Ji kana răbdiua tume? Anen les Mande.”
20 Andine les Leste. Thai, sar dikhlea o šaoŕo le Isusos, o duxo činosardea les zuralimasa; o šaoŕo pelo pe phuw, thai mardeolas kărdindoi bale koa mui.
21 O Isus pušlea lehkă daddes: „Sode čiro sî dă kana avel lehkă kadea?” „Dă kana sas çînoro”, phendea o.
22 „Thai butivar o duxo šudeles kana ande iag, kana ando pai, kaste mudarăles.Ta kana dašti kărăs vareso, fal tu nasul amendar thai kande ame.”
23 O Isus dea anglal: „Tu phenes: „kana daštis!” … Sa le butea sî daštimahkă kolehkă kai pateal!”
24 Andakhdata o dadd le šaoŕăhko çîpisardea iasfănça: „Pateau Raia! Kande le bipateaimahkă mîŕăhkă!”
25 Kana dikhlea o Isus kă o norodo avel ta prastel karing Leste, xoleai'lo po duxo o jungalo, thai phendea lehkă: „Duxo muto thai kašuko, mothoau tukă te ankles avri andoa šeaoŕo kadoa, thai te na mai šostu ande leste.”
26 Thai o duxo ankăsto, çîpindoi thai činosardindoi les bară zuralimasa. O šaoŕo ašilo sar i mullo, kadea kă but phenenas: „Mullo!”
27 Ta o Isus azbadea les vastestar, thai vazdea les. Thai o ušti'lo ande pînŕănde.
28 Kana šutea pe o Isus ando khăr, le jene Lehkă line Les rigate thai pušle Les: „Ame sostar naštisardeam te ankalavas o duxo kadoa?”
29 „Kadoa soio bengăngo,” phendea lengă O, „našti anklel numai ando rudimos thai ando posto.”
O Isus vestil o mullimos thai o juvindimos Pehko.
30 Kana telearde oçal, thai nakhline ande Galilea. O Isus či kamelas te jeanel khonikh kă nakhăl.
31 Kă sîkavelas Pehkă jenen, thai phenelas: „O Šeau le manušehko avela dino andel vast le manušengă; on mudarănales, thai o trito des pala so mudarăna Les, uštela.
32 Ta le jene či atearănas le divanuri kadala, thai daranas te pušen Les.
Kon sî kukoa o mai baro.
33 Pala kodea avile ando Kapernaum. Kana sas ando khă, o Isus pušlea le: „Pa soste dean duma iekh avrăsa po drom?”
34 Ta on ašenasmuto, anda kă po drom xalinesape maškar lende, kaste jeanen kon sî kukoa o mai baro.
35 Atunčeara o Isus bešlo tele, thai akhardea kolen le dešudon, thai phendea lengă: „Kana kamel varekon te avel o mai anglal, trăbul te avel o mai palal anda sa thai o kandimatori saorăngo!”
36 Thai lea khă šaoŕăs, thai thodea les ande lengo maškar; pala kodea lea les ande angali, thai phendea lengă:
37 „Orkon primil iekh anda kadala šaoŕă, ando Anau Muŕo, Man primil Ma; ta orkon primil Ma Man, či primil Ma Man, ta Kukoles kai tradea Ma Man.”
Le došea le bezexalimahkă.
38 O Ioan phendea Lehkă: „Sîkaitorina, ame dikhleam khă manušes ankaladindoi beng ande Tiro Anau; thai atărdeardeamles, anda kă či avelas pala amende.”
39 „Na atărdearănles”, dea anglal o Isus, „kă nai khonikh, kai te kărăl minuni ande Muŕo Anau, thai te del duma dă nasul pa Mande iekhatar pala kodea.
40 Kon nai pa amende, sî amença.
41 Thai orkon dela tume te pen khă taxtai paiesa, ando Anau Muŕo, anda kă san le jene le Kristosohkă, čečes phenau tumengă, kă či xasarăla pehko potindimos.
42 Ta, te kărăla varekon te bezexarăl iekh anda kadala çînoŕă, kai patean ande Mande, sahkă avel mai mišto anda leste te phandelpe lehkă koŕatar khă baŕ baro moarako thai te avel šudino ande marea.
43 Kana teo vast kărăl tu te perăs ando bezeh, šinles; sî mai mišto anda tute te šos tu čiungo ande čivava, dă sar te aven tu dui vast thai te jeas ando iado, ande iag kai či atărdeol,
44 kai o termo či merăll, thai e iag či atărdeol.
45 Kana teo punŕo kărăl tu te perăs ando bezex, šinles; sî mai mišto anda tute te šos tu ande čivava lang, dă sar te aven tu dui pînŕă, thai te aves šudino ando iado, ande iag kai či atărdeol,
46 kai o termo či merăll, thai e iag či atărdeol.
47 Thai kana ti iakh kărăl tu te perăs ando bezex, ankalav la; sî mai mišto anda tute te šos tu ando Thagarimos le Devllehko dăsar kha iakhasa, dă sar do iakhănça thai te aves šudino ando iado,
48 kai o termo či merăll thai e iag či atărdel.
49 Anda kă sako manuši avela londo iagasa, thai orsavi jertfa avela londi lonesa.
50 O lon sî lašo; ta kana o lon xasarăl pesti zor te londearăl, sosa dena les parpale e zor kadea? Te avel tume lon ande tumende, thai te train pačeasa iekh avrănça.