Absalom ucis de Ioab
1 David a numărat poporul care era cu el și a pus peste ei căpetenii peste mii și căpetenii peste sute. 2 A pus o treime din popor sub porunca lui Ioab, o treime sub Abișai, fiul Țeruiei, fratele lui Ioab, și o treime sub Itai din Gat. Și împăratul a zis poporului: „Vreau să ies și eu împreună cu voi.” 3 Dar poporul a zis: „Să nu ieși! Căci dacă vom lua-o la fugă, luarea aminte nu se va îndrepta asupra noastră și, când vor cădea jumătate din noi, nu vor lua seama la noi, dar tu ești ca zece mii dintre noi, și acum este mai bine să ne vii în ajutor din cetate.” 4 Împăratul le-a răspuns: „Voi face ce credeți că este mai bine.” Și împăratul a stat lângă poartă, în timp ce tot poporul ieșea cu sutele și miile. 5 Împăratul a dat următoarea poruncă lui Ioab, lui Abișai și lui Itai: „Pentru dragostea pe care o aveți față de mine, purtați-vă blând cu tânărul Absalom!” Și tot poporul a auzit porunca împăratului, dată tuturor căpeteniilor cu privire la Absalom. 6 Poporul a ieșit în câmp înaintea lui Israel și bătălia a avut loc în pădurea lui Efraim. 7 Acolo, poporul lui Israel a fost bătut de slujitorii lui David și a fost o mare înfrângere în ziua aceea, ca douăzeci de mii de oameni. 8 Lupta s-a întins pe tot ținutul și pădurea a mâncat mai mult popor în ziua aceea decât a mâncat sabia. 9 Absalom s-a pomenit în fața oamenilor lui David. Era călare pe un catâr. Catârul a pătruns sub ramurile încâlcite ale unui mare stejar, și capul lui Absalom s-a prins de stejar; a rămas astfel spânzurat între cer și pământ, și catârul care era sub el a trecut înainte. 10 Un om, văzând lucrul acesta, a venit și a spus lui Ioab: „Iată, am văzut pe Absalom spânzurat de un stejar.” 11 Și Ioab a zis omului care i-a adus știrea aceasta: „L-ai văzut! De ce dar nu l-ai tăiat pe loc? Ți-aș fi dat zece sicli de argint și un brâu.” 12 Dar omul acela a zis lui Ioab: „Chiar dacă aș cântări în mâna mea o mie de sicli de argint, n-aș pune mâna pe fiul împăratului, căci noi am auzit următoarea poruncă pe care v-a dat-o împăratul ție, lui Abișai și lui Itai: ‘Luați seama fiecare la tânărul Absalom!’ 13 Și, dacă l-aș fi omorât mișelește, nimic n-ar fi rămas ascuns împăratului și tu însuți ai fi fost împotriva mea.” 14 Ioab a zis: „Nu voi zăbovi atâta cu tine!” Și a luat trei săgeți în mână și le-a înfipt în inima lui Absalom, care era încă plin de viață în mijlocul stejarului. 15 Zece tineri, care duceau armele lui Ioab, au înconjurat pe Absalom, l-au lovit și l-au omorât. 16 Ioab a sunat din trâmbiță, și poporul s-a întors, încetând astfel să mai urmărească pe Israel, oprit de Ioab. 17 Au luat pe Absalom, l-au aruncat într-o groapă mare din mijlocul pădurii și au pus peste el o grămadă foarte mare de pietre. Tot Israelul a fugit, fiecare în cortul lui. 18 Pe când trăia, Absalom își ridicase un stâlp de aducere aminte în valea împăratului . Căci zicea: „N-am fii prin care să se poată păstra aducerea aminte a numelui meu.” Și a pus numele său stâlpului, care și astăzi se numește Stâlpul lui Absalom.
Solia lui Cuși
19 Ahimaaț, fiul lui Țadoc, a zis: „Lasă-mă să dau fuga și să duc împăratului vestea cea bună că Domnul i-a făcut dreptate, scăpându-l din mâna vrăjmașilor săi.” 20 Ioab i-a zis: „Nu tu ai să duci veștile azi; le vei duce într-o altă zi, dar nu astăzi, fiindcă fiul împăratului a murit.” 21 Și Ioab a zis lui Cuși: „Du-te și vestește împăratului ce ai văzut.” Cuși s-a închinat înaintea lui Ioab și a dat fuga. 22 Ahimaaț, fiul lui Țadoc, a zis iarăși lui Ioab: „Orice s-ar întâmpla, lasă-mă să alerg după Cuși.” Și Ioab a zis: „Pentru ce vrei să alergi, fiule? Nu este o solie care-ți va fi de folos.” 23 „Orice s-ar întâmpla, vreau să alerg”, a zis din nou Ahimaaț. Și Ioab i-a zis: „Dă fuga!” Ahimaaț a alergat pe drumul care duce în câmpie și a luat-o înaintea lui Cuși. 24 David ședea între cele două porți. Caraula s-a dus pe acoperișul porții spre zid; a ridicat ochii și s-a uitat. Și iată că un om alerga singur-singurel. 25 Caraula a strigat și a dat de știre împăratului. Împăratul a zis: „Dacă este singur, aduce vești.” Și omul acela se apropia din ce în ce mai mult. 26 Caraula a văzut un alt om alergând și a strigat la portar: „Iată, un om aleargă singur-singurel.” Împăratul a zis: „Și el aduce vești.” 27 Caraula a zis: „Alergătura celui dintâi pare că e a lui Ahimaaț, fiul lui Țadoc.” Și împăratul a zis: „Este un om de bine și aduce vești bune.” 28 Ahimaaț a strigat și a zis împăratului: „Este bine de tot!” S-a închinat înaintea împăratului cu fața până la pământ și a zis: „Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău, care a dat în mâinile noastre pe cei ce ridicau mâna împotriva domnului nostru, împăratul.” 29 Împăratul a zis: „Tânărul Absalom este bine, sănătos?” Ahimaaț a răspuns: „Am văzut o mare învălmășeală când a trimis Ioab pe slujitorul împăratului și pe mine, slujitorul tău, dar nu știu ce era.” 30 Și împăratul a zis: „Stai colea la o parte.” Și Ahimaaț a stat deoparte. 31 Îndată a sosit Cuși. Și a zis: „Să afle domnul meu, împăratul, vestea cea bună! Astăzi, Domnul ți-a făcut dreptate, scăpându-te din mâna tuturor celor ce se ridicau împotriva ta.” 32 Împăratul a zis lui Cuși: „Tânărul Absalom este bine, sănătos?” Cuși a răspuns: „Ca tânărul acesta să fie vrăjmașii domnului meu, împăratul, și toți cei ce se ridică împotriva ta, ca să-ți facă rău!” 33 Atunci, împăratul, cutremurându-se, s-a suit în odaia de sus a porții și a plâns. Pe când mergea, zicea: „Fiul meu Absalom! Fiul meu, fiul meu Absalom! Cum n-am murit eu în locul tău! Absalom, fiul meu, fiul meu!”
O Absalomo mudardo le Ioababostar.
1 O Davido dindea o poporo kai sas lesa, thai thodea pa lende šerăbară pal mii thai šerăbară pal šella.
2 Thodea khă trito rig anda o poporo tala o mothodimos le Ioababohko thai khă trito tala o Abišai, o šeau la Çeuriako, o phral le Ioabohko, thai khă trito rig tala o Itai andoa Gat. Thai o thagar phendea le poporohkă: „Kamau te ankleau i me tumença.”
3 Ta o poporo phendea: „Te na ankles! Kă te lasa la te našas, o dindoi godi či avela karing amende; thai kana perăla dopaši anda amende, či lena sama amende; ta tu san sar deši mii anda amende. Thai akana sî mai mišto te aves amengă ando kandimos andai četatea.”
4 O thagar dea le anglal: „Kăraua sa so mothona kă sî mai mišto.” Thai o thagar bešlo paša o udar, ando čiro so sa o poporo ankăsto le šellença thai le miiença.
5 O thagar dea kakoa mothodimos le Ioabohkă, le Abišaiohkă thai le Itaiehkă: „Anda o kamblimos kai sî tume anda mande, phiraven tume kovles le tărne Absolomosa!” Thai soa poporo ašundea o mothoimos le thagarehko dino sa le šerăbarăngă dičimasa koa Absalomo.
6 O poporo ankăsto ando kîmpo angloa Israelo, thai o mardimos sas les than ando văši le Efraimohko.
7 Oče, o poporo le Israelohko sas mardo le kanditorendar le Davidohkă, thai sas khă baro phadimos ando des kodoa, sar biši mii manuši.
8 O mardimos tinzosai'lo pe sai phuw, thai o văši xalea mai but poporo ando des kodoa sar xalea e sabia.
9 O Absalomo dikhlea pe anglal manuši le Davidohkă. Sas ankăsto pe khă grast. O grast šutea pe tala le raia le înkîlčime khă bară stejearehkă, thai o šero le Asolomohko astardi'lo le stejearestar; ašilo kadea amblado maškar o čeri thai phuw, thai o grast kai sas tala leste nakhlo mai angle.
10 Khă manuši, dikhlindoi e buti kadea, avilo thai phendea le Ioababohkă: „Dikta, dikhlem le Absalamos amblado khă stejarestar.”
11 Thai o Ioabab phendea le manušehkă kai andea lehkă o ašundimos: „Dikhlean les! Sostar či šindean les po than? Sahkă dau tu deši siklea rupune thai khă bričiri.”
12 Ta o manuši kodoa phendea le Ioabohkă: „Orta te thol ande muŕo vast ăkh mia sikli rupune, nahkă thoau o vast po šeau le thagarehko; kă ame ašundeam o mothoimos kai dea tu o thagar tut, le Abišaios thai le Itaios: „Len sama sogodi koa tărno Absalomo!”
13 Thai te mudardino les čiorikanes, khanči nahkă ašel bigarado le thagarehkă, thai orta tu sahkă aves pa mande.”
14 O Ioab phendea: „Či bešeaua kaditi tusa!” Thai lea trin săjeçi ando vast, thai spidea le ando illo le Absalomohko, kai sas înkă pherdo čivava ando maškar le stejearohko.
15 Deši tărne, kai nigrănas le arme le Ioabohkă, dine roata le Absalomos, malade les thai mudarde les.
16 O Ioab bašadea andai šing, thai o poporo amboldi'lo, nemailindoi pe pala o Israelo, atărdeardo le Ioabostar.
17 Line le Absalomos, šude les ande khă groapa bari andoa maškar le văšehko, thai thodine pa leste khă gomila but bari baŕăndi. Soa Israelo našlo, sakogodi ande pesti çăra.
18 Ta kana trailas, o Absalomo vazdeasas pehkă khă tillo andimahko godi ande xar le thagarăsti. Kă phenelas: „Nai ma šeave, anda save te dašti nikrăl pe godi muŕo anau.” Thai thodea pehko anau le tillehkă, kai sî i ades thai bušol o tillo le Absolomohko.
E solia le Kušesti.
19 O Aximaaç, o šeau le Çadokohko, phendea: „Mekh ma, te našau, thai te nigrau le thagarehkă o ašundimos o lašo kă o Rai kărdea lehkă čečimos, skăpindoi les andal vast lehkă dušmaiengă.”
20 O Ioab phendea lehkă: „Na jea te nigrăs le ašundimata ades; nigrăsa le ande aver des, ta na ades; anda kă o šeau le thagarehko mullo.”
21 Thai o Ioab phendea le Kušehkă: „Jea ta de ašundimos le thagarehkă so dikhlean.” O Kuši bandi'lo angloa Ioab thai našlo.
22 O Aximaaç, o šeau le Çadokohko, phendea pale le Ioabohkă: „Or so avela, mekh ma te prastau pala o Kuši.” Thai o Ioab phendea: „Anda soste kames te prastes, šeaua? Nai khă solia kai avela tukă kandimasti.”
23 „Or so avela, kamau te prastau, phendea pale o Aximaaç.Thai o Ioabphendea lehkă: „De prastaimos!” O Aximaaç prastaia po drom kai nigrăl ando islazo, thai leala angloa o Kuši.
24 O Davido bešelas maškar le dui udara. O Karaula gălo opral o udar karing o zîdo; vazdea le iakha thai dikhlea. Thai dikta khă manuši prastelas korkoro korkoŕuço.
25 O Karaula çîpisardea, thai dea ašundimos le thagares. O thagar phendea: „Kana sî korkoŕo anel ašundimata. „Thai o manuši kodoa pašolas dînče sa mai but.
26 O Karaula dikhlea khă aver manuši prastaindoi; çîpisardea koa udar: „Dikta khă manuši prastelas korkoro korkoŕuço.” O thagar phendea: „I o anel ašundimata.”
27 O Karaula phendea: „O prastaimos kolehko anglal fal kă sî le Aximaaçohko, o šeau le Çadokohko.” Thai o thagar phendea: „Sî khă manuši lašimahko, thai anel ašundimata lašea.”
28 O Aximaaç dea mui thai phendea le thagarehkă: „Sî mišto dă sa!” Bandi'lo angloa thagar le mosa pe phuw, thai phendea: „Dinodumadămišto te avel o Rai, o Dell tiro, kai dea ande amară vast kolen kai vazdesas o vast poa rai amaro o thagar.”
29 O thagar phendea: „O tărno o Absalomo sî mišto, sastevesto?” O Aximaaç dea anglal: „Dikhlem khă baro tidimos, kana tradea o Ioab le kanditores le thagarehko thai i man, o kanditorii tiro ta či jeanau so sas.”
30 Thai o thagar phendea: „Beši koče, ande khă rig.” Thai o Aximaaç bešlo mai rigate.
31 Iekhatar arăslo i o Kuši. Thai phendea: „Te ašunel muŕo rai, o thagar, o ašundimos o lašo! Ades o Rai kărdea tukă čečimos, skăpisardea tu andoa vast saoŕăngo kolengo kai vazdenas pe pa tute.”
32 O thagar phendea le Kušehkă: „O tărno Absalomo sî mišto, sastevesto?” O Kuši dea anglal: „Sar o tărno kadoa te aven le dušmaia mîŕă raiehkă, le thagrehkă, thai sa kola kai vazden pe pa tute, kaste kărăn tukă nasul!”
33 Atunčeara o thagar, isdraindoi pe, ankăsto ande odaia opral le udarăsti, thai ruia. Ta kana jealas, phenelas: „Muŕo šeau o Absalom! Muŕo šeau, o šeau muŕo o Absalomo! Sar či mullem me ande teo than! Absalom, muŕo šeau, o šeau muŕo!”