Pilda vierilor
1 Isus a început pe urmă să le vorbească în pilde.
„Un om a sădit o vie. A împrejmuit-o cu un gard, a săpat un teasc în ea și a zidit un turn, apoi a arendat-o unor vieri și a plecat din țară. 2 La vremea roadelor, a trimis la vieri un rob ca să ia de la ei din roadele viei. 3 Vierii au pus mâna pe el, l-au bătut și l-au trimis înapoi cu mâinile goale. 4 A trimis iarăși la ei un alt rob; ei l-au rănit la cap și l-au batjocorit. 5 A mai trimis un altul, pe care l-au omorât, apoi a trimis mulți alții, dintre care pe unii i-au bătut, iar pe alții i-au omorât. 6 Mai avea un singur fiu preaiubit; la urmă, l-a trimis și pe el la ei. ‘Vor primi cu cinste pe fiul meu’, zicea el. 7 Dar vierii aceia au zis între ei: ‘Iată moștenitorul, veniți să-l omorâm, și moștenirea va fi a noastră.’ 8 Și au pus mâna pe el, l-au omorât și i-au aruncat trupul afară din vie. 9 Acum ce va face stăpânul viei? Va veni, va nimici pe vierii aceia și via o va da altora. 10 Oare n-ați citit locul acesta din Scriptură: ‘Piatra pe care au lepădat-o zidarii a ajuns să fie pusă în capul unghiului; 11 Domnul a făcut acest lucru, și este minunat în ochii noștri’?” 12 Ei căutau să-L prindă, dar se temeau de norod. Pricepuseră că împotriva lor spusese Isus pilda aceasta. Și L-au lăsat și au plecat.
Birul Cezarului
13 Apoi au trimis la Isus pe unii din farisei și din irodieni ca să-L prindă cu vorba. 14 Aceștia au venit și I-au zis: „Învățătorule, știm că spui adevărul și nu-Ți pasă de nimeni, căci nu cauți la fața oamenilor și înveți pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr. Se cade să plătim bir Cezarului sau nu? 15 Să plătim sau să nu plătim?” Isus le-a cunoscut fățărnicia și le-a răspuns: „Pentru ce Mă ispitiți? Aduceți-Mi un ban ca să-l văd.” 16 I-au adus un ban, și Isus i-a întrebat: „Chipul acesta și slovele scrise pe el ale cui sunt?” „Ale Cezarului”, I-au răspuns ei. 17 Atunci, Isus le-a zis: „Dați dar Cezarului ce este al Cezarului, și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.” Și se mirau foarte mult de El.
Despre înviere
18 Saducheii , care zic că nu este înviere, au venit la Isus și I-au pus următoarea întrebare: 19 „Învățătorule, iată ce ne-a scris Moise : ‘Dacă moare fratele cuiva și-i rămâne nevasta fără să aibă copii, fratele său să ia pe nevasta lui și să ridice urmaș fratelui său.’ 20 Erau dar șapte frați. Cel dintâi s-a însurat și a murit fără să lase urmaș. 21 Al doilea a luat de nevastă pe văduvă și a murit fără să lase urmaș. Tot așa și al treilea. 22 Și niciunul din cei șapte n-a lăsat urmaș. După ei toți, a murit și femeia. 23 La înviere, nevasta căruia dintre ei va fi ea? Căci toți șapte au avut-o de nevastă.” 24 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Oare nu vă rătăciți voi din pricină că nu pricepeți nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu? 25 Căci după ce vor învia din morți, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii în ceruri. 26 În ceea ce privește învierea morților, oare n-ați citit în cartea lui Moise, în locul unde se vorbește despre Rug, ce i-a spus Dumnezeu când a zis: ‘Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov’? 27 Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morți, ci al celor vii. Tare vă mai rătăciți!”
Cea mai mare poruncă
28 Unul din cărturari, care-i auzise vorbind, fiindcă știa că Isus răspunsese bine saducheilor, a venit la El și L-a întrebat: „Care este cea dintâi dintre toate poruncile?” 29 Isus i-a răspuns: „Cea dintâi este aceasta: ‘Ascultă , Israele! Domnul Dumnezeul nostru este un singur Domn’ 30 și ‘Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău și cu toată puterea ta.’ Iată porunca dintâi. 31 Iar a doua este următoarea: ‘Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.’ Nu este altă poruncă mai mare decât acestea.” 32 Cărturarul I-a zis: „Bine, Învățătorule. Adevărat ai zis că Dumnezeu este unul singur, că nu este altul afară de El 33 și că a-L iubi cu toată inima, cu tot cugetul, cu tot sufletul și cu toată puterea și a iubi pe aproapele ca pe sine este mai mult decât toate arderile-de-tot și decât toate jertfele.” 34 Isus a văzut că a răspuns cu pricepere și i-a zis: „Tu nu ești departe de Împărăția lui Dumnezeu.” Și nimeni nu îndrăznea să-I mai pună întrebări.
Al cui fiu este Hristosul?
35 Pe când învăța pe norod în Templu, Isus a zis: „Cum zic cărturarii că Hristosul este fiul lui David? 36 Însuși David, fiind insuflat de Duhul Sfânt, a zis:
‘Domnul a zis Domnului meu: «Șezi la dreapta Mea până voi pune pe vrăjmașii Tăi sub picioarele Tale.»’
37 Deci chiar David Îl numește Domn; atunci cum este El fiul lui?” Și gloata cea mare Îl asculta cu plăcere.
Mustrarea cărturarilor
38 În învățătura pe care le-o dădea, Isus le zicea: „Păziți-vă de cărturari, cărora le place să umble în haine lungi și să le facă lumea plecăciuni prin piețe. 39 Ei umblă după scaunele dintâi în sinagogi și după locurile dintâi la ospețe; 40 casele văduvelor le mănâncă și fac rugăciuni lungi de ochii lumii. O mai mare osândă va veni peste ei.”
Văduva săracă
41 Isus ședea jos în fața vistieriei Templului și Se uita cum arunca norodul bani în vistierie. Mulți, care erau bogați, aruncau mult. 42 A venit și o văduvă săracă și a aruncat doi bănuți , care fac un gologan . 43 Atunci, Isus a chemat pe ucenicii Săi și le-a zis: „Adevărat vă spun că această văduvă săracă a dat mai mult decât toți cei ce au aruncat în vistierie, 44 căci toți ceilalți au aruncat din prisosul lor, dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea, tot ce-i mai rămăsese ca să trăiască.”
E pilda le răzarendi.
1 Pala kodea o Isus lea te del lengă duma andel pilde. „Khă manuši thodea khă răz. Phandadea la kha bareasa, xunadea khă teasko ande late, thai vazdea khă turno; pala kodea dea la ka unii răzarea thai teleardea andoa čem.
2 Koa čiro le rodurengo, tradea kal răzarea khă robo, kaste lel lendar anda le roduri la răzakă.
3 Le răzarea thodine o vast pe leste, marde les thai tradeles parpale le vastença nangă.
4 Mai tradea pale lende avră robos; on malade les koa šero, thai asaine pehkă lestar.
5 Mai tradea i avrăs, saves mudarde les; pala kodea tradea aver but, anda save, iekhăn marde le, thai avrăn mudarde le.
6 Mai sas les khă šeau korkoŕo but kamblino; mai palal, tradea les i les lende. „Primina pativasa mîŕă šeaves!” phenelas o.
7 Ta le răzarea phendine maškar peste: „Dikta o mandinatorii; aven te mudaras les, thai o mandimos sî te avel amaro.”
8 Thai thodine o vast pe leste, thai mudarde les, thai šudine lehko stato avri andai răz.
9 Akana, so kărăla o stăpîno la răzako? Sî te avela, xasarăla le răzaren kodolen, thai e răz delala avrăngă.
10 Ta na drabardean o than kadoa ando LillleDevllehko: „O baŕ kai šudine les kukola kai vazden khăra, arăslo te avel thodino ando šero le kolçohko;
11 O Rai kărdea kadea buti, thai sî khă minunea ande amară iakha?”
12 On rodenas te astarăn Les, ta daranas le norodostar. Ateardesas kă anda lende phendeasas o Isus e pilda kadea. Thai mukle Les, thai găletar.
O potindimos le Čezarehko.
13 Pala kodea tradine koa Isus iekhăn andal Fariseia thai andal Irodianea, kaste astarăn Les la orbasa.
14 Kadala avile, thai phende Lehkă: „Sîkaitorina, jeanas kă phenes o čeačimos, thai či fal Tu khanikastar; kă či rodes koa mui le manušengo, thai sîkaves le manušen o drom le Devllehko ando čeačimos. Perăl pe te potinas biro le Čezarehkă or na?
15 Te potinas or te na potinas?” O Isus prinjeandea lengo athadimos, thai dea le anglal: „Sostar kamen te zumaven Ma? Anen Mangă khă lov kaste dikhau les.”
16 Andine lehkă khă lov; thai o Isus pušlea le; „O tipo kadoa thai le slove ramome pe leste, kahkă sî?” „Le Čezarorhkă”, phendine Lehkă on.
17 Atunčeara o Isus phendea lengă: „Ta den le Čezarohkă so sî le Čezarohkă, thai le Devllehkă so sî le Devllehkă.” Thai mirinas pe but zurales Lestar.
Poa juvindimos.
18 Le Saducheia, kai phenen kă nai juvindimos, aviline koa Isus thai thodine Lehkă kakoa pušlimos:
19 „Sîkaitorina, dikta so ramosardeamengă o Moise: „Kana merăl o phral varekahko, thai ašel lesti romni bi te aven les šeave, o phral lehko te lel la romnea lehkărea, thai te vazdel lehko anau o phral lehko.
20 Sas efta phral. O mai anglal însurisai'lo, thai mullo bi te mekăl gloate.
21 O duito lea dă romni la phiwlea, thai mullo bi te avel les gloata. Sa kadea i o trito.
22 Thai či iekh anda kukola efta či muklea gloata. Pala lende sa, mulli i e juwli.
23 Koa juvindimos, e romni savesti anda lende avela oi? Kă sa eftangă sas le dă romni.”
24 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Ta či xasaon tume, anda e doši kă či atearăn či o LillleDevllehko, či e zor le Devllesti?
25 Kă pala so uštena andal mulle, čina či mai însurina pe, čina či mai măritina pe, thai avena sar le înjerea andal čeruri.
26 Ande so dikhăl o juvindimos le mullengo, ta na drabardean ando lill le Moisasko ando than kai del duma poa „Rugo”, so phendea o Dell, kana phendea: „Me sîm o Dell le Avraamohko, le Isakohko thai le Iakovohko?”
27 O Dell nai khă Dell kolengo le mullengo, ta kolengo le juvindengo. Zurales mai xasaon!”
O mai baro mothodimos.
28 Iekh andal zakonarea, kai ašundea dindoi pe duma, anda kă jeanelas kă o Isus phendeasa mišto le Sadušeiengă, avilo Leste, thai pušlea Les: „Savi sî e mai bari anda sa le mothodimata?”
29 O Isus dea les anglal: „O anglal mothodimos sî kakoa: „Ašun Israele! O Rai, o Dell amaro, sî khă korkoŕo Rai;”
30 thai: „Te kames le Raies, le Devlles tirăs, anda sa teo illo, anda sa teo duxo, anda sa teo gîndo, thai anda sa ti zor; dikta o anglal mothodimos.
31 Thai o duito sî kakoa: „Te kames te pašes sar tut orta.” Nai aver mothodimos mai baro dă sar kadala.”
32 O zakonari phendea Lehkă: „Mišto, Sîkaitorina. Čeačimasa phendean kă o Dell sî iekh korkoŕo, kă nai aver avri anda Leste,
33 thai kă te kames Les anda soa illo, andoa soa gîndo, anda soa duxo thai anda sai zor, thai te kames te pašes orta sar tute, sî mai but dă sar sa le phabarimata dă sa thai dă sar sa le jertfe.”
34 O Isus dikhlea kă dea anglal xaraimasa, thai phendea lehkă: „Tu či san dur kata o Thagarimos le Devllehko.” Thai khonikh či mai lelas te mai thol Lehkă pušlimata.
Kahko Čeau sî o Kristoso?
35 Ta kana sîkavelas le norodos ando Templo, o Isus phendea: „Sar phenen le zakonarea kă o Kristoso sî o Šeau le Davidohko?
36 Orta o Davido, avindoi pherdo Sfînto Duxo, phendea: „O Rai phendea mîŕă Raiehkă: „Beši ande čeačirig Mîŕî, ji kana thoaua Te dušmaien tala Te pînŕă.”
37 Kadea orta o David phenel Lehkă Rai; atunčeara sar O sî lehko šeau?” Thai e gloata e bari ašunelas Les čeailimasa.
O xalimos le Zakunarença.
38 Ando sîkaimos, kai delas lengă Les, o Isus phenelas lengă: „Arakhăn tume le zakunarendar, saven čeileon le te phirăn andel çoale le lunji, hai te kărăn lengă e lumea rudimata andel piaçuri.
39 On phirăn pala le skamina dă anglal andal khăngărea, thai pala le thana dă anglal katal barădesa;
40 le khăra le phiwleangă xan le, thai kărăn rudimata bară andal iakha la lumeakă. Khă mai baro došalimos avela pa lende.”
E čioŕî phiwli.
41 O Isus bešelas angla e visteria le Templosti, thai dikhălas sar šudelas o norodo love ande visteria. But, kai sas bravale, šudenas but.
42 Avili i khă čioŕî phiwli, thai šudea dui lovoŕă, kai kărăn khă gologano.
43 Atunčeara o Isus akhardea Pehkă jenen, thai phendea lengă: „Čeačes phenau tumengă kă kadea čioŕî phiwli dea mai but dă sar sa kukola kai šudine ande visteria;
44 kă sa le kolaver šudine anda lengo mandimos, ta oi, anda pehko čiorîmos, šudea sa so sas la, sa so mai ašileasa la kaste trail.”
O peraimos
le Ierusalimohko thai o avimos le Šeavehko le manušehko.