ISTORIA LUI SOLOMON
CAPITOLELE 1—9
(Faptele apostolilor 7:47.)
Solomon împărat
1 Solomon , fiul lui David, s-a întărit în domnie; Domnul Dumnezeul lui a fost cu el și l-a înălțat din ce în ce mai mult. 2 Solomon a poruncit întregului Israel, căpeteniilor peste mii și sute, judecătorilor, mai-marilor întregului Israel, căpeteniilor caselor părintești 3 și Solomon s-a dus cu toată adunarea la înălțimea de la Gabaon . Acolo se afla cortul întâlnirii lui Dumnezeu, făcut în pustie de Moise, robul Domnului. 4 Dar chivotul lui Dumnezeu fusese mutat de David din Chiriat-Iearim la locul pe care i-l pregătise, căci îi întinsese un cort la Ierusalim. 5 Tot acolo se afla, înaintea cortului Domnului, altarul de aramă , pe care-l făcuse Bețaleel , fiul lui Uri, fiul lui Hur. 6 Solomon și adunarea au căutat pe Domnul. Și acolo, pe altarul de aramă care era înaintea cortului întâlnirii, a adus Solomon Domnului o mie de arderi-de-tot. 7 În timpul nopții , Dumnezeu S-a arătat lui Solomon și i-a zis: „Cere ce vrei să-ți dau!” 8 Solomon a răspuns lui Dumnezeu: „Tu ai arătat o mare bunăvoință tatălui meu David și m-ai pus să domnesc în locul lui. 9 Acum, Doamne Dumnezeule, împlinească-se făgăduința Ta făcută tatălui meu David, fiindcă m-ai pus să domnesc peste un popor mare la număr, ca pulberea pământului! 10 Dă-mi dar înțelepciune și pricepere, ca să știu cum să mă port în fruntea acestui popor! Căci cine ar putea să judece pe poporul Tău, pe poporul acesta atât de mare?” 11 Dumnezeu a zis lui Solomon: „Fiindcă dorința aceasta este în inima ta, fiindcă nu ceri nici bogății, nici averi, nici slavă, nici moartea vrăjmașilor tăi, nici chiar o viață lungă, ci ceri pentru tine înțelepciune și pricepere ca să judeci pe poporul Meu, peste care te-am pus să domnești, 12 înțelepciunea și priceperea îți sunt date. Îți voi da, pe deasupra, bogății, averi și slavă, cum n-a mai avut niciodată niciun împărat înaintea ta și cum nici nu va mai avea după tine.”
Avuția lui Solomon
13 Solomon s-a întors la Ierusalim după ce a părăsit înălțimea de la Gabaon și cortul întâlnirii. Și a domnit peste Israel. 14 Solomon a strâns care și călărime; avea o mie patru sute de care și douăsprezece mii de călăreți, pe care i-a așezat în cetățile unde ținea carele și la Ierusalim, lângă împărat. 15 Împăratul a făcut argintul și aurul tot atât de obișnuite la Ierusalim ca pietrele, și cedrii tot atât de obișnuiți ca sicomorii care cresc în câmpie. 16 Solomon își aducea caii din Egipt; o ceată de negustori ai împăratului se duceau și-i luau în cete pe un preț hotărât; 17 se duceau și aduceau din Egipt un car cu șase sute de sicli de argint și un cal cu o sută cincizeci de sicli. Tot așa aduceau și pentru toți împărații hetiților și pentru împărații Siriei.
E ISTORIA LE SOLOMONOSTI
LE KAPITOLEA 1—9
(Kărdimata Le Apostolengă 7.47.)
O Solomono thagar.
1 O Solomono, o šeau le Davidohko, zurai'lo ando raimos; o Rai, o Dell lehko, sas lesa; thai vazdea les anda but ande butimaste.
2 O Solomon mothodea sa le Israelohkă, le šerălebarăngă pal mii thai pal šella, le krisînitorengă, le mai barăngă sa le Israelohkă, le šerălebarăngă le krirsîngă le daddengără;
3 thai o Solomono gălo sa le tidimasa po učimos kata o Gabaono. Oče arakhadeolas pe e çăra le arakhadimastii le Devllesti, kărdi ande pustia le Moisastar, o robo le Raiehko.
4 Ta o chivoto le Raiehko sas mutime le Davidostar andoa Chiriat-Iearim koa than kai lašardeasas lehkă les, kă anzardeasas lehkă ăkh çăra ando Ierusalimo.
5 Sa oče arakhadeolas pe, angla e çăra le Raiesti, o altarii la xarkumako kai kărdeasas les o Beçaleelo, o šeau le Uriehko, o šeau le Xurehko.
6 O Solomon thai o tidimos rodine le Raies. Thai oče, po altarii la xarkumako kai sas angla e çăra le arakhadimastii, andea o Solomon le Raiehkă ăkh mia phabarimata dă sa.
7 Ando čiro la reateako, o Dell sîkadi'lo le Solomonohkă thai phendea lehkă: „Mang so kames te dav tu.”
8 O Solomon dea anglal le Devlles: „Tu sîkadean khă baro lašimos mîŕă daddehkă le Davidohkă, thai thodean ma te raii ande lehko than.
9 Akana, Raia Devlla, pherdeol Tiro šinadimos, kărdino nmîŕă daddehkă le Davidohkă, anda kă thodean ma te raii pa khă poporo baro koa dindimos sar e poši la phuweati!
10 Ta dema godeimos thai prinjeandimos, kaste jeanau sar te phirava ma ando čikat kadale poporohko! Kă kon daštila te krisînil Tiră poporos, le poporos kadales kaditi dă baro?”
11 O Dell phendea le Solomonohkă: „Anda kă o kamblimos kadoa sî ande teo illo, anda kă či mangăs bravalimata, či mandimata, či slava, či o merimos te dušmaiengo, či orta khă čivava lungo, ta mangăs anda tute godeamos thai prinjeandimos kaste krisînis Mîŕă poporos, pa sao thodem tu te rais,
12 o godeamos thai o prinjeandimos avena tukă dine. Dava tu, opral, bravalimata, mandimata thai slava, sar manas čiăkhdata vokh thagares angla tutue, thai sar či mai avelales pala tute.”
O mandimos le Solomonohko.
13 O Solomon ambodi'lo ando Ierusalimo, pala so teleardea kata o učimos le Gabaonohko thai la çărako le arakhadimasti. Thai raisardea poa Israelo.
14 O Solomono tidea urdona thai grastarea, sas les ăkh mia thai štar šella urdona thai dešudui mii grastarea, kai thodea le ande le četăçi kai nikrălas le urdona thai ando Ierusalimo paša o thagar.
15 O thgar kărdea ta o rup thai o sumnakai te aven kaditi dă sîkadine ando Ierusalimo sar le baŕ, thai le čedrii kaditi dă sîkadine sar le smotinuri le văšune kai bareon ando islazo.
16 O Solomono anelas pehkă grast andoa Ejipto, ăkh kîrdo bitindorengo le thagarehkă jeanas thai lenas lehkă kîrduri pe khă potindimos phendino;
17 telearănas thai anenas andoa Ejipto khă urdon kha šellasa thai panvardeši siklea. Sa kadea anenas i anda sal thagar le Xetiçăngo thai anda le thagar la Siriakă.