Dărâmarea Ierusalimului și venirea Fiului omului
1 Când a ieșit Isus din Templu, unul din ucenicii Lui i-a zis: „Învățătorule, uită-Te ce pietre și ce zidiri!” 2 Isus i-a răspuns: „Vezi tu aceste zidiri mari? Nu va rămâne aici piatră pe piatră care să nu fie dărâmată.” 3 Apoi a șezut pe Muntele Măslinilor în fața Templului. Și Petru, Iacov, Ioan și Andrei L-au întrebat deoparte: 4 „Spune-ne când se vor întâmpla aceste lucruri și care va fi semnul când se vor împlini toate aceste lucruri?” 5 Isus a început atunci să le spună: „Băgați de seamă să nu vă înșele cineva. 6 Fiindcă vor veni mulți în Numele Meu și vor zice: ‘Eu sunt Hristosul!’ Și vor înșela pe mulți. 7 Când veți auzi despre războaie și vești de războaie, să nu vă înspăimântați, căci lucrurile acestea trebuie să se întâmple. Dar încă nu va fi sfârșitul. 8 Un neam se va scula împotriva altui neam și o împărăție, împotriva altei împărății; pe alocuri vor fi cutremure de pământ, foamete și tulburări. Aceste lucruri vor fi începutul durerilor. 9 Luați seama la voi înșivă. Au să vă dea pe mâna soboarelor judecătorești și veți fi bătuți în sinagogi; din pricina Mea veți fi duși înaintea dregătorilor și înaintea împăraților, pentru ca să le slujiți de mărturie. 10 Mai întâi trebuie ca Evanghelia să fie propovăduită tuturor neamurilor. 11 Când vă vor duce să vă dea în mâinile lor, să nu vă îngrijorați mai dinainte cu privire la cele ce veți vorbi, ci să vorbiți orice vi se va da să vorbiți în ceasul acela, căci nu voi veți vorbi, ci Duhul Sfânt. 12 Fratele va da la moarte pe frate-său și tatăl, pe copilul lui; copiii se vor scula împotriva părinților lor și-i vor omorî. 13 Veți fi urâți de toți pentru Numele Meu, dar cine va răbda până la sfârșit va fi mântuit.
Îndemn la veghere
14 Când veți vedea urâciunea pustiirii stând acolo unde nu se cade să fie – cine citește să înțeleagă –, atunci cei ce vor fi în Iudeea să fugă la munți. 15 Cine va fi pe acoperișul casei să nu se coboare și să nu intre în casă, ca să-și ia ceva din ea. 16 Și cine va fi la câmp să nu se întoarcă să-și ia haina. 17 Vai de femeile care vor fi însărcinate și de cele ce vor da țâță în zilele acelea! 18 Rugați-vă ca lucrurile acestea să nu se întâmple iarna. 19 Pentru că în zilele acelea va fi un necaz așa de mare, cum n-a fost de la începutul lumii pe care a făcut-o Dumnezeu până azi și cum nici nu va mai fi vreodată . 20 Și dacă n-ar fi scurtat Domnul zilele acelea, nimeni n-ar scăpa, dar le-a scurtat din pricina celor aleși. 21 Dacă vă va zice cineva atunci : ‘Iată, Hristosul este aici’ sau ‘Iată-L acolo’, să nu-l credeți. 22 Căci se vor scula hristoși mincinoși și proroci mincinoși. Ei vor face semne și minuni ca să înșele, dacă ar fi cu putință, și pe cei aleși. 23 Păziți-vă ; iată că vi le-am spus toate dinainte. 24 Dar, în zilele acelea, după necazul acesta, soarele se va întuneca, luna nu-și va mai da lumina ei, 25 stelele vor cădea din cer și puterile care sunt în ceruri vor fi clătinate. 26 Atunci se va vedea Fiul omului venind pe nori cu mare putere și cu slavă. 27 Atunci va trimite pe îngerii Săi și va aduna pe cei aleși din cele patru vânturi, de la marginea pământului până la marginea cerului. 28 Luați învățătură de la smochin prin pilda lui. Când mlădița lui se face fragedă și înfrunzește, știți că vara este aproape. 29 Tot așa, când veți vedea aceste lucruri împlinindu-se, să știți că Fiul omului este aproape, este chiar la uși. 30 Adevărat vă spun că nu va trece neamul acesta până nu se vor împlini toate aceste lucruri. 31 Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. 32 Cât despre ziua aceea, sau ceasul acela, nu știe nimeni, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. 33 Luați seama , vegheați și rugați-vă, căci nu știți când va veni vremea aceea. 34 Se va întâmpla ca și cu un om plecat într-altă țară, care își lasă casa, dă robilor săi putere, arată fiecăruia care este datoria lui și poruncește portarului să vegheze. 35 Vegheați dar, pentru că nu știți când va veni stăpânul casei: sau seara, sau la miezul nopții, sau la cântarea cocoșilor, sau dimineața. 36 Temeți-vă ca nu cumva, venind fără veste, să vă găsească dormind. 37 Ce vă zic vouă, zic tuturor: ‘Vegheați!’”
1 Kana ankăsto o Isus andoa Templo, iekh anda Lehkă jene phendea lehkă: „Sîkaitorina, dikta so baŕ thai sar sî vazdine!”
2 O Isus dea les anglal: „Dikhăs tu kadala bară vazdimata? Či ašela koče baŕ pe baŕăste, te na avel perado.”
3 Pala kodea bešlo po baŕbaro le Tetinengo angloa Templo. Thai o Petro, o Iakovo, o Ioano thai o Andrei, pušle Les rigate:
4 „Phen amengă kana avena sa kadala butea, thai sao avela o sămno kana kărdeona pe sa kadala butea?”
5 O Isus lea atunčeara te mothol lengă: „Len mišto sama te na athavel tume varekon.
6 Anda kă avena but ande Muŕo Anau, thai phenena: „Me sîm o Kristoso!” Thai athavena buten.
7 Kana ašunena pal mardimata thai vestiuri pal mardimata, te na dran, kă kadala butea trăbun te kărdeon pe. Ta dăsar či avela o isprăvimos.
8 Khă neamo uštela pa aver neamo, thai khă thagarimos pa aver thagarimos; pelthana avena isdraimata phuweakă, bokh thai biujimata. Kadala butea avena o anglaimos le dukhăngo.
9 Len sama orta tumende. Sî te den tume po vast le tidimatăngo le krisăngo, thai avena marde andel khăngărea; andai doši Mîŕî avena nigărde anglal guvernatorea thai anglal thagarimata, anda te kandenle sar phendimahko.
10 Mai anglal trăbul ka e LašiVestea te avel diniduma sa le neamurengă.
11 Kana nigărăna tume te den tume ande lengă vast, te na îngîndurin tume mai anglal dičimasa so dena duma, ta te den duma so dela pe tumengă te den duma ando čeaso kodoa, kă na tume dena duma, ta o sfînto Duxo.
12 O phral dela koa mullimos pehkă phrales, thai o dadd pehkă šaves; le šave uštena pa pehkă dadda, thai mudarăna le.
13 Sî te aven bidikhline saoŕăndar anda Muŕo Anau; ta kon răbdila ji koa gor, avela skăpi me.
Phendimos koa dičimos.
14 Kana avela te dikhăn „e pîngania le pustiimasti” bešlindoi oče kai či trăbul te avel, – kon drabarăl te atearăl – atunči kola kai avena ande Iudea, te našen andel baŕbară.
15 Kon avela opră po khăr, te na mai ulel, te šol pe ando khăr, te lel pehkă vareso anda leste.
16 Kon avela po kîmpo, te na mai amboldel pe parpale kaste lel pesti raxami.
17 Au anda le juwlea kai avena pharea, thai anda kukola kai dena čiuči ande le des kodola!
18 Rudin tume ta kadala butea te na kărdeon pe iwende.
19 Anda kă ande le des kodola avela khă năkazo kadea dă baro, sar či sas dă kana kărdili e lumea, kai kărdea la o Dell, ji adesara, thai čina či mai avela vokhdata.
20 Thai kana nahkă çîknearăl o Rai le des kodola, khonikh či skăpila; ta çîkneardea le anda e doši kolengo le alosardengo.
21 Te phenela tumengă varekon atunčea: „Dikta, o Kristoso sî koče” or: „Dikta, Lo kote”, te na patean les.
22 Kă uštena but Kristošea xoxamne thai proročea xoxamne. On kărăna sămnuri thai minunea, kaste athaven, te avela daštimasa, i kukolen le alosarden.
23 Arakhăn tume; dikta kă phendem tumengă le mai dă anglal.
24 Ta, ande le des kodola, pala o năkazo kadoa, o kham kaleola, o šonuto či mai străfeala pehko luminimos,
25 le čeraia perăna andoa čeri, thai le zora kai sî andel čeruri avena mištisarde.
26 Atunči dičiola pe o Šeau le manušehko avindoi pel norea barea zorasa thai slavasa.
27 Atunčeara tradela Pehkă înjeren, thai tidela kolen le alosarden anda le kola štar bravallea, katoa gor la phuweako ji kai rig le čeresti.
28 Len sîkaimos kata o smoitino anda lesti pilda. Kana e ŕaiorî lesti iwandil thai împătril, jeanen kă o milai sî paše.
29 Sa kadea, kana dikhăna kadala butea kă kărdeona pe, te jeanen kă o Šeau le manušehko sî paše, sî orta kal udara.
30 Čeačes phenau tumengă, kă či nakhăla o neamo kadoa ji kana pherdeona sa kadala butea.
31 O čeri thai e phuw nakhăna, ta le divanuri Mîŕă či nakhăna.
32 Sode poa des kodoa, or o čeaso kodoa, či jeanel khonikh, či le înjerea andoa čeri, či o Šeau, ta dăsar o Dadd.
33 Len sama, bešen ušteade thai rudin tume; kă či jeanen kana avela o čiro kodoa.
34 Kărdeola pe sar i khă manušeasa kai teleardea ande aver čem, kai mekăl pehko khăr, del le roben lehkărăn zor, sikavel saoŕăhkă sao sî lehko unjilimos te kărăl, thai mothol le udarehkă te lel sama.
35 Ta bešen ušteade, anda kă či jeanen kana avela o stăpîno le khărăhko: or reate, or koa maškar la reateako, or koa dilabaimos le bašnengo, or dădroboitu.
36 Daran, ta na varesar, avindoi bi vesteako, te arakhăl tume soindoi.
37 So phenau tumengă, phenau saoŕăngă: Bešen ušteade!”