Pavel își ia rămas-bun de la ucenicii din Tir
1 După ce ne-am smuls din brațele lor, am plecat pe apă și ne-am dus drept la Cos, a doua zi la Rodos și de-acolo la Patara. 2 Am găsit o corabie care avea să treacă în Fenicia, ne-am suit în ea și am plecat. 3 Am trecut prin fața insulei Cipru, am lăsat-o la stânga și ne-am urmat drumul spre Siria, apoi ne-am dat jos în Tir, unde avea să se descarce corabia. 4 Acolo am găsit pe ucenici și am rămas șapte zile. Ucenicii , prin Duhul, ziceau lui Pavel să nu se suie la Ierusalim. 5 Dar când s-au împlinit zilele, am plecat și ne-am văzut de drum; și ne-au petrecut toți, cu nevestele și copiii, până afară din cetate. Am îngenuncheat pe mal și ne-am rugat. 6 Apoi ne-am luat ziua bună unii de la alții și noi ne-am suit în corabie, iar ei s-au întors acasă .
Pavel la Ptolemaida și la Cezareea. Prorocia lui Agab
7 După ce ne-am isprăvit călătoria pe mare, din Tir am plecat la Ptolemaida, unde am urat de bine fraților și am stat la ei o zi. 8 A doua zi, am plecat și am ajuns la Cezareea. Am intrat în casa lui Filip evanghelistul , care era unul din cei șapte, și am găzduit la el. 9 El avea patru fete fecioare, care proroceau. 10 Fiindcă stăteam de mai multe zile acolo, un proroc numit Agab s-a coborât din Iudeea 11 și a venit la noi. A luat brâul lui Pavel, și-a legat picioarele și mâinile și a zis: „Iată ce zice Duhul Sfânt: ‘Așa vor lega iudeii în Ierusalim pe omul acela al cui este brâul acesta și-l vor da în mâinile neamurilor.’” 12 Când am auzit lucrul acesta, atât noi, cât și cei de acolo am rugat pe Pavel să nu se suie la Ierusalim. 13 Atunci Pavel a răspuns: „Ce faceți de plângeți așa și-mi rupeți inima? Eu sunt gata nu numai să fiu legat, dar chiar să și mor în Ierusalim pentru Numele Domnului Isus.” 14 Dacă am văzut că nu-l putem îndupleca, n-am mai stăruit și am zis: „Facă-se voia Domnului!” 15 După zilele acelea, ne-am pregătit de plecare și ne-am suit la Ierusalim. 16 Câțiva ucenici din Cezareea au venit și ei cu noi și ne-au dus la unul numit Mnason, din Cipru, vechi ucenic, la care aveam să găzduim.
Pavel la Ierusalim, în Templu
17 Când am ajuns la Ierusalim, frații ne-au primit cu bucurie. 18 A doua zi, Pavel a mers cu noi la Iacov și toți prezbiterii s-au adunat acolo. 19 După ce le-a dat ziua bună, le-a istorisit cu de-amănuntul ce făcuse Dumnezeu în mijlocul neamurilor prin slujba lui. 20 Când l-au auzit, au proslăvit pe Dumnezeu. Apoi, i-au zis: „Vezi, frate, câte mii de iudei au crezut și toți sunt plini de râvnă pentru Lege. 21 Dar ei au auzit despre tine că înveți pe toți iudeii care trăiesc printre neamuri să se lepede de Moise, că le zici să nu-și taie copiii împrejur și să nu trăiască potrivit cu obiceiurile. 22 Ce este de făcut? Negreșit, mulțimea are să se adune, căci vor auzi că ai venit. 23 Deci, fă ce-ți vom spune noi. Avem aici patru bărbați, care au făcut o juruință. 24 Ia-i cu tine, curățește-te împreună cu ei și cheltuiește tu pentru ei, ca să-și radă capul. Și astfel vor cunoaște toți că nu este nimic adevărat din cele ce au auzit despre tine, ci că și tu umbli întocmai după rânduială și păzești Legea. 25 Cu privire la neamurile care au crezut, noi am hotărât și le-am scris că trebuie să se ferească de lucrurile jertfite idolilor, de sânge, de dobitoace sugrumate și de curvie.” 26 Atunci, Pavel a luat pe oamenii aceia, s-a curățit și a intrat cu ei a doua zi în Templu, ca să vestească sfârșitul zilelor curățirii, când se va aduce jertfă pentru fiecare din ei.
Prinderea lui Pavel
27 Către sfârșitul celor șapte zile, iudeii din Asia, când au văzut pe Pavel în Templu, au întărâtat tot norodul, au pus mâinile pe el 28 și au început să strige: „Bărbați israeliți, dați ajutor! Iată omul care propovăduiește pretutindeni și în toată lumea împotriva norodului, împotriva Legii și împotriva locașului acestuia, ba încă a vârât și pe niște greci în Templu și a spurcat acest locaș sfânt.” 29 În adevăr, văzuseră mai înainte pe Trofim , Efeseanul, împreună cu el în cetate și credeau că Pavel îl băgase în Templu. 30 Toată cetatea s-a pus în mișcare și s-a strâns norodul din toate părțile. Au pus mâna pe Pavel și l-au scos din Templu, ale cărui uși au fost încuiate îndată. 31 Pe când încercau să-l omoare, s-a dus vestea la căpitanul oastei că tot Ierusalimul s-a tulburat. 32 Acesta a luat îndată ostași și sutași și a alergat la ei. Când au văzut pe căpitan și pe ostași, au încetat să mai bată pe Pavel. 33 Atunci, căpitanul s-a apropiat, a pus mâna pe el și a poruncit să-l lege cu două lanțuri. Apoi a întrebat cine este și ce a făcut. 34 Dar unii strigau într-un fel, alții într-alt fel prin mulțime. Fiindcă nu putea deci să înțeleagă adevărul din pricina zarvei, a poruncit să-l ducă în cetățuie. 35 Când a ajuns pe trepte, Pavel a trebuit să fie dus de ostași din pricina îmbulzelii norodului întărâtat, 36 căci mulțimea norodului se ținea după el și striga: „La moarte cu el!”
Pavel cere voie să vorbească
37 Tocmai când era să fie băgat în cetățuie, Pavel a zis căpitanului: „Îmi este îngăduit să-ți spun ceva?” Căpitanul a răspuns: „Știi grecește? 38 Nu cumva ești egipteanul acela care s-a răsculat acum în urmă și a dus în pustie pe cei patru mii de tâlhari?” 39 „Eu sunt iudeu”, a spus Pavel, „din Tarsul din Cilicia, cetățean al unei cetăți nu fără însemnătate. Te rog, dă-mi voie să vorbesc norodului.” 40 După ce i-a dat voie căpitanul, Pavel a stat în picioare pe trepte și a făcut semn norodului cu mâna. S-a făcut o mare tăcere, și Pavel le-a vorbit în limba evreiască astfel:
O Pavelo lel pehkă lašimos lašo kata le jene Andoa Tiro.
1 Pala so çîrdeam ame andal vast lengă, teleardeam po pai, thai găleam orta ando Kos, o duito des ando Rodos, thai dă oçal ande Patara.
2 Arakhleam ăkh bero, kai sas les te nakhăl andai Feničia, ankăsteam ande leste, thai teleardeam.
3 Kana nakhleam anglai insula e Čipru, mekleam la ande bičeačirig, thai găleam amaro drom karing e Siria; pala kodea deam ame tele ando Tiro, kai avelas te den tele andoa bero.
4 Oče arakhleam le jenen, thai ašileam efta des. Le jene, andoa Duxo, phenenas le Pavelohkă te na anklel ando Ierusalimo.
5 Ta kana pherdile ăl des, teleardeam, thai dikhleam amară dromestar; thai nigărdine ame saoŕă, le romneança thai le šaoŕănça, ji avri andai četatea. Deam čeanga po malo, thai rudisaile am.
6 Leam amengă des lašo iekh katar aver, thai ame ankăsteam ando bero, ta on amboldinisai'le khără.
O pavelo ande Potlemaida thai ande Čezarea. E prooročia le Agabosti.
7 Pala so isprăvisardeam o phirimos pe marea, andoa Tiro, teleardeam ande Ptolemaida, kai phendeam dă mišto le phralengă, thai ašileam khă des.
8 O duito des, teleardeam thai arăsleam ande Čezarea. Šuteam ame ando khăr le Filipohko o evanghelisto, kai sas iekh anda kola efta, thai bešleam leste.
9 Les sas les štar šeia barea kai prooročinas.
10 Anda kă bešleam dă mai but des oče, khă prooroko, bušlino Agab, ulisto andai Iudea,
11 thai avilo amende. Lea e bricri le Pavelosti, phanglea pehkă pînŕă thai pehkă vast, thai phendea: „Dikta so phenel o Sfînto Duxo: „Kadea phandena le Iudeia ando Ierusalimo le manušes kadales savesti bičiri sî kadea, thai denas les ando vast le neamurengo.”
12 Kana ašundeam e buti kadea, kaditi ame sode i kodola oçal rudisardeam le Pavelos te na anklel ando Ierusalimo.
13 Atunči o Pavelo dea anglal: „So kărăn tume ta roven kadea, thai phagăn muro illo? Me sîm gata na numai te avau phanglo, ta i orta te merau ando Ierusalimo andoa o Anau le Raiehko le Isusohko.”
14 Kna dikhleam kă našti atărdearasas les, či mai ašadeam les, thai phendeam: „Kărăl pe o kamimos le Raiehko!”
15 Pala le des kodola, lašardeam ame telearimahkă, thai ankăsteam ando Ierusalimo.
16 Varesar jene andai Čezarea aviline i on amença, thai găleam ka iekh bušlino Mason, andoa Čipro, purano jeno, ka sao sas ame te bešas.
O Pavelo ando Ierusalimo koa Templo.
17 Kana arăsleam ando Ierusalimo, le phral line ame bukuriasa.
18 O duito des, o Pavelo gălo amença koa Iakovo, thai sa le phură tidinisai le oče.
19 Pala so dea le des lašo, phendea lengă sa so kărdeasas o Dell ando maškar le Neamurengo anda lehko kandimos.
20 Kana ašundine les, dine lauda le Devlles. Pala kodea phende lehkă:
„Dikhăs, phrala, sode mii Iudeiengă pateaine, thai sa sî pherde zuralimos andai Kris.
21 Ta on ašundine pa tute kă sîkaves sa le Iudeien kai train maškar le Neamurea, te šuden pe le Moisastar, kă phenes lengă te na šinenroata pehkă šeaven, thai te na train sar sas andel phurimata.
22 So sî kărimahko? Bidošako, o butimos sî te tidel pe, kă ašunena kă tu avilean.
23 Ta, kăr so phenasa tukă ame. Same koče štar manuši kai kărdine khă solaxaimos.
24 Lele tusa, ujeardeo andekhthan lença, thai potin tu anda lende, kaste randen pehko šero. Thai kadea prinjeanena saoŕă kă nai khanči čeačio anda kukola so ašundine pa tute, ta kă i tu phirăs orta pala o meklimos, thai arakhăs e Kris.
25 Dikhlimasa kal Neamurea, kai pateaine, ame mothodeam thai ramosardeam lengă kă trăbun te arakhăn pe anda le butea jertfime le idolengă, andoa rat, anda le juvindimata tidine koŕatar thai andai kurvia.”
26 Atunči o Pavelo lea le manušen kodolen, ujeardea pe, thai šutea pe lença o duito des ando Templo, kaste vestil o isprăvimos le desăngo le ujimahkă kana anela pe jertfa anda sakogodi anda lende.
O astarimos le Pavelohko.
27 Koa isprăvimos le efta desăngo, le Iudeia andai Asia, kana dikhline le Pavelos ando Templo, vazdine soa norodo, thodine o vast pe leste,
28 thai line te çîpin: „Šavale Israeliçea, den kandimos! Dikta o manuši, kai delduma orkai ande sako lumea poa norodo, pai Kris thai poa than kadoa; ta, šutea i varesar Grečea ando Templo, thai marisardea kadoa than o sfînto.”
29 Ande čeačimaste, dikhle sas mai anglal le Trofimos o Efeseano, andekhthan lesa ande četatea, thai pateanas kă o Pavelo šute sas les ando Templo.
30 Sai četatea thodea pe ando mištimos, thai tidea pe o norodo anda sal riga. Thodine o vast po Pavelo, thai ankalade les avri andoa Templo, savehkă udara sas iekhatar phandade.
31 Ta kana zumavenas te mudarăn les, ašundi li e vestea koa kăpitano la oštireako kă soa Ierusalimo biujeardea pe.
32 Koadoa lea iekhatar kătane thai sutašea, thai prastaia lende. Kana dikhline le kăpitanos thai le kătanen, atărdi le te mai marăn le Pavelos.
33 Atunči o kăpitano paši'lo, thodea o vast pe leste, thai mothodea te phanden les duie lançurença. Pala kodea pušlea kon sî thai so kărdea.
34 Ta iekh anda lende çîpinas andek felo, aver ande aver felo ando butimos; anda kă či daštilas te atearăl o čeačimos, anda e doši la zaiati, mothodea te nigrăn les ande četăçuia.
35 Kana arăslo pel skări, o Pavelo trăbuisardea te avel nigărdo le kătanendar, anda e doši le spidimasti le norodosti vazdino;
36 Kă o butimos le norodohko nikrălas pe pala leste, thai çîpilas. „Koa mullimos lesa!”
O Pavelo mangăl kamimos te del duma.
37 Orta kana sas te avel šutino ande četăçuia, o Pavelo phendea le kăpitanohkă: „Sî ma meklino te phenau tukă vareso?” O kăpitano dea les anglal: „Jeanes Grečisko?
38 Na varesar san o Ejipteano kodoa, kai vazdinisa'lo akana mai palal, thai nigărdea ande pustia le štară miien le čiorăn?”
39 „Me sîm Iudeo”, phendea o Pavelo, „andoa Tarso andai Čičilia, četăçeano kha četateako bi anavehko. Rudi tu, mekh ma te dau duma le norodohkă.”
40 Pala so dea les kamimos o kăpitano, o Pavelo bešlo ande pînŕănde pel skări, thai kărdea ăkh sămno le vastesa le norodohkă. Kărdi'lo khă baro ašimos, thai o Pavelo dea lengă duma ande šib e evreisko kadea: