Vitejia lui Ionatan
1 Într-o zi, Ionatan, fiul lui Saul, a zis tânărului care-i purta armele: „Vino și să pătrundem până la straja filistenilor, care este dincolo de locul acesta.” Și n-a spus nimic tatălui său. 2 Saul stătea la marginea cetății Ghibea, sub rodiul din Migron, și poporul care era cu el era aproape șase sute de oameni. 3 Ahia , fiul lui Ahitub, fratele lui I-Cabod , fiul lui Fineas, fiul lui Eli, preotul Domnului la Silo, purta efodul. Poporul nu știa că Ionatan s-a dus. 4 Între trecătorile prin care căuta Ionatan să ajungă la straja filistenilor, era un pisc de stâncă de o parte și un pisc de stâncă de cealaltă parte; unul purta numele Boțeț și celălalt, Sene. 5 Unul din aceste piscuri este la miazănoapte, față în față cu Micmaș, și celălalt la miazăzi, față în față cu Gheba. 6 Ionatan a zis tânărului care-i purta armele: „Vino și să pătrundem până la straja acestor netăiați împrejur. Poate că Domnul va lucra pentru noi, căci nimic nu împiedică pe Domnul să dea izbăvire printr-un mic număr ca și printr-un mare număr.” 7 Cel ce-i ducea armele i-a răspuns: „Fă tot ce ai în inimă, n-asculta decât de simțământul tău și iată-mă cu tine, gata să te urmez oriunde.” 8 „Ei bine, a zis Ionatan, haidem la oamenii aceștia și să ne arătăm lor! 9 Dacă ne vor zice: ‘Opriți-vă până vom veni noi la voi!’, vom rămâne pe loc și nu ne vom sui la ei. 10 Dar, dacă vor zice: ‘Suiți-vă la noi!’, ne vom sui, căci Domnul îi dă în mâinile noastre. Acesta să ne fie semnul.” 11 S-au arătat amândoi străjii filistenilor, și filistenii au zis: „Iată că evreii ies din găurile în care s-au ascuns.” 12 Și oamenii care erau de strajă au vorbit astfel lui Ionatan și celui ce-i ducea armele: „Suiți-vă la noi, ca să vă arătăm ceva.” Ionatan a zis celui ce-i ducea armele: „Suie-te după mine, căci Domnul îi dă în mâinile lui Israel.” 13 Și Ionatan s-a suit ajutându-se cu mâinile și picioarele, și cel ce-i ducea armele a mers după el. Filistenii au căzut înaintea lui Ionatan, și cel ce-i ducea armele arunca moartea în urma lui. 14 În această primă înfrângere, Ionatan și cel ce-i ducea armele au ucis douăzeci de oameni, pe întindere de aproape o jumătate de pogon de pământ. 15 A intrat groaza în tabără, în țară și în tot poporul; straja și chiar și prădătorii s-au înspăimântat; țara s-a îngrozit. Era groaza lui Dumnezeu. 16 Străjerii lui Saul, care erau la Ghibea lui Beniamin, au văzut că mulțimea se împrăștie și fuge în toate părțile. 17 Atunci, Saul a zis poporului care era cu el: „Numărați, vă rog, și vedeți cine a plecat din mijlocul nostru.” Au numărat, și iată că lipseau Ionatan și cel ce-i purta armele. 18 Și Saul a zis lui Ahia: „Adu încoace chivotul lui Dumnezeu!” (Căci pe vremea aceea chivotul lui Dumnezeu era cu copiii lui Israel.) 19 Pe când vorbea Saul cu preotul, zarva în tabăra filistenilor se făcea tot mai mare, și Saul a zis preotului: „Trage-ți mâna!” 20 Apoi Saul și tot poporul care era cu el s-au strâns și au înaintat până la locul luptei, și filistenii au întors sabia unii împotriva altora și învălmășeala era nespus de mare. 21 Evreii care erau mai dinainte la filisteni și care se suiseră cu ei în tabără de pe unde erau împrăștiați s-au unit cu israeliții care erau cu Saul și Ionatan. 22 Toți bărbații lui Israel care se ascunseseră în muntele lui Efraim, aflând că filistenii fugeau, au început să-i urmărească și ei în bătaie. 23 Domnul a izbăvit pe Israel în ziua aceea, și lupta s-a întins până dincolo de Bet-Aven.
Ionatan în primejdie
24 Ziua aceea a fost obositoare pentru bărbații lui Israel. Saul pusese pe popor să jure zicând: „Blestemat să fie omul care va mânca pâine până seara, până mă voi răzbuna pe vrăjmașii mei!” Și nimeni nu mâncase. 25 Tot poporul ajunsese într-o pădure, unde se găsea miere pe fața pământului. 26 Când a intrat poporul în pădure, a văzut mierea curgând, dar niciunul n-a dus miere la gură, căci poporul ținea jurământul. 27 Ionatan nu știa de jurământul pe care pusese tatăl său pe popor să-l facă; a întins vârful toiagului pe care-l avea în mână, l-a vârât într-un fagure de miere și a dus mâna la gură, și ochii i s-au luminat. 28 Atunci, cineva din popor, vorbindu-i, i-a zis: „Tatăl tău a pus pe popor să jure zicând: ‘Blestemat să fie omul care va mânca astăzi!’” Și poporul era sleit de puteri. 29 Și Ionatan a zis: „Tatăl meu tulbură poporul; vedeți dar cum mi s-au luminat ochii pentru că am gustat puțin din mierea aceasta! 30 Negreșit, dacă poporul ar fi mâncat azi din prada pe care a găsit-o la vrăjmașii lui, n-ar fi fost înfrângerea filistenilor mai mare?” 31 În ziua aceea au bătut pe filisteni de la Micmaș până la Aialon. Poporul era foarte obosit 32 și s-a aruncat asupra prăzii. A luat oi, boi și viței, i-a înjunghiat pe pământ și i-a mâncat cu sânge cu tot. 33 Au spus lucrul acesta lui Saul și i-au zis: „Iată că poporul păcătuiește împotriva Domnului, mâncând cu sânge.” Saul a zis: „Voi faceți o nelegiuire. Rostogoliți îndată o piatră mare încoace.” 34 Apoi a adăugat: „Împrăștiați-vă printre popor și spuneți fiecăruia să-și aducă boul sau oaia și să-l înjunghie aici. Apoi să mâncați și nu păcătuiți împotriva Domnului, mâncând cu sânge.” Și peste noapte, fiecare din popor și-a adus boul cu mâna, ca să-l înjunghie pe piatră. 35 Saul a zidit un altar Domnului: acesta a fost cel dintâi altar pe care l-a zidit Domnului. 36 Saul a zis: „Să ne coborâm în noaptea aceasta după filisteni, să-i jefuim până la lumina zilei și să nu lăsăm să rămână unul măcar.” Ei au zis: „Fă tot ce vei crede.” Atunci, preotul a zis: „Să ne apropiem aici de Dumnezeu.” 37 Și Saul a întrebat pe Dumnezeu: „Să mă cobor după filisteni? Îi vei da în mâinile lui Israel?” Dar în clipa aceea nu i-a dat niciun răspuns . 38 Saul a zis: „Apropiați-vă aici toate căpeteniile poporului; căutați și vedeți de cine și cum a fost săvârșit păcatul acesta astăzi. 39 Căci, viu este Domnul, Izbăvitorul lui Israel, chiar dacă l-ar fi săvârșit fiul meu Ionatan, va muri.” Și nimeni din tot poporul nu i-a răspuns. 40 Atunci a zis întregului Israel: „Așezați-vă voi deoparte, și eu și fiul meu Ionatan vom sta de cealaltă.” Și poporul a zis lui Saul: „Fă ce vei crede.” 41 Saul a zis Domnului: „Dumnezeul lui Israel, arată adevărul!” Sorțul a căzut pe Ionatan și pe Saul, și poporul a scăpat. 42 Saul a zis: „Aruncați sorțul între mine și fiul meu Ionatan.” Și sorțul a căzut pe Ionatan. 43 Saul a zis lui Ionatan: „Spune-mi ce-ai făcut.” Ionatan i-a spus și a zis: „Am gustat puțină miere cu vârful toiagului pe care-l aveam în mână: iată-mă, voi muri.” 44 Și Saul a zis: „Dumnezeu să Se poarte cu toată asprimea față de mine dacă nu vei muri, Ionatane!” 45 Poporul a zis lui Saul: „Ce! Să moară Ionatan, el care a făcut această mare izbăvire în Israel? Niciodată! Viu este Domnul că un păr din capul lui nu va cădea la pământ, căci cu Dumnezeu a lucrat el în ziua aceasta.” Astfel, poporul a scăpat pe Ionatan de la moarte. 46 Saul a încetat să mai urmărească pe filisteni, și filistenii s-au dus acasă.
Războaiele lui Saul și neamul lui
47 După ce a luat Saul domnia peste Israel, a făcut război în toate părțile cu toți vrăjmașii lui: cu Moab, cu copiii lui Amon , cu Edom, cu împărații din Țoba și cu filistenii și, oriîncotro se întorcea, era biruitor. 48 S-a arătat viteaz, a bătut pe Amalec și a scăpat pe Israel din mâna celor ce-l jefuiau. 49 Fiii lui Saul au fost: Ionatan, Ișvi și Malchișua. Cele două fete ale lui se numeau: cea mai mare Merab, iar cea mai mică Mical. 50 Numele nevestei lui Saul era Ahinoam, fata lui Ahimaaț. Numele căpeteniei oștirii lui era Abner, fiul lui Ner, unchiul lui Saul. 51 Chis , tatăl lui Saul, și Ner, tatăl lui Abner, erau fiii lui Abiel. 52 În tot timpul vieții lui Saul a fost un război înverșunat împotriva filistenilor, și, de îndată ce Saul zărea vreun om tare și voinic, îl lua cu el.
O zuralimos le Ionatanohko.
1 Andekh des, o Ionatano, o šeau le Saulohko, phendea le tărnehkă kai phiravelas lehkă arme: „Avta, te šoas ame ji kai straja le Filistianendi, kai sî înteal le thanestar kadalestar.” Thai či phendea khanči pehkă daddehkă.
2 O Saul bešelas koa gor la četateako la Ghibeako, tala o rodio andoa Migrono, thai o poporo kai sas lesa sas paše šou šella manuši.
3 O Axia, o šeau le Axitubohko, o phral le I-Kabodohko, o šeau le Fineasohko, o šeau le Eliehko, o rašai le Raiehko andoa Silo, phiravelas o efodo. O poporo či jeanelas kă o Ionatano gălosastar.
4 Anda le nakhaimata anda save rodelas o Ionatano te arăsăl kai straja le Filisteainendi, sas khă gor kotorăbaŕăhko ande khă rig thai khă gor kotorăbaŕăhko ande kolaver rig; iekh phiravelas o anau Boçeç o thai o kolaver Sene.
5 Iekh anda kdala gora sî karingavelereat, mui muieste le Mikmašoste, thai o kolaver karingavelodes, mui muieste le Ghebeasa.
6 O Ionatano phendea le tărnehkă kai phiravelas lehkă arme: „Avta te šoas ame ji kai straja kadale bišindinengoroata. Daštila pe kă o Rai kărăl buti anda amende, kă khanči či lopînzîl le Raies te del skăpimos andakh çînoro dindimos sar i anda khă baro dindimos.”
7 Kukoa kai nigrălas lehkă arme dea les anglal: „Kăr sa so sî tu po illo, na ašun dăsar te atearimastar, thai dikta ma tusa, gata te jeau tusa orkai.”
8 „Ei mišto!” phendea o Ionatano, „avta kal manuši kadala te sîkadiuas lengă.
9 Kana phenena amengă: „Atăredeon ji kana avasa ame tumende!” ašasa po than, thai či ankleasa lende.
10 Ta te phenena amengă: „Anklen amende!” ankleasa, kă o Rai del le ande amară vast. Kadoa te avel amaro sămno.”
11 Sîkadile lidui le străjengă le Filisteainengă, thai le Filistenea phendine: „Dikta kă le Evreia anklen anda le xîvea ande save garadilesas.”
12 Thai le manuši kai sas strajakă dine duma kadea le Ionatanohkă thai kolehkă kai nigrălas lehkă arme: „Anklen amende, kaste sîkavas tumengă vareso.” O Ionatano phendea kolehkă kai nigrălas lehkă arme: „Ankli pala mande, kă o Rai del le ando vast le Israelohkă.”
13 Thai o Ionatano ankăsto kandindoi pe le vastendar thai le pînŕăndar, thai kukoa kai nigrălas lehkă arme gălo pala leste. Le Filistenea pele angloa Ionatano, thai kukoa kai nigrălas le arme šudelas o mullimos ande pesti urma.
14 Ande kadoa anglal phadimos, o Ionatano thai kukoa kai nigrălas lehkă arme mudardine biši manuši, pekh tinzîmos dă dopaši pogono phuweako.
15 Šutea pe e dar ande tabăra, ando čem thai ande soa poporo; e straja thai orta i le prădătorea darai'le; soa čem darai'lo. Sas e dar le Devllesti.
16 Le străjerii le Saulohkă, kai sas ande Ghibea le Beneaminosti, dikhline kă o butimos phŕadeol thai našel ande sal riga.
17 Atunčeara o Saulo phendea le poporohkă kai sas lesa: „Dinenta, rudi tume, thai dikhăn kon gălotar anda amaro maškar.” Dindine, thai dikta ka nas o Ionatano thai kukoa kai nigrălas lehkă arme.
18 Thai o Saulo phendea le Axiahkă: „An orde o chivoto le Devllehko!” – Kă ando čiro kodoa o chivoto le Devllehko sas le šeavença le Israelokărănça. –
19 Ta kana delas duma o Saulo le rašasa o çîpimos ande tabaăra le Filesteainendi kărdeolas sa mai baro, thai o Saulo phendea le rašahkă: „Çîrde teo vast!”
20 Pala kodea o Saulo thai soa poporo kai sas lesa tide pe, thai găline ji koa than le mardimahko; thai le Filistenea amboldine e sabia, iekh pa aver, thai o bulzîmos sas but baro.
21 Le Evreia kai sas mai anglal kal Filistenea, thai kai ankăstesas i on ande tabăra katar sas phaŕadine, tide pe le Israeliença kai sas le Saulosa thai le Ionatanosa.
22 Sa le rom le Israelohkă kai garadilesas ando baŕobaro le Efraimohko, ašundindoi kă le Filistenea našen, line te jean pala lende i on ando mardimos.
23 O Rai skăpisardeea le Israelos ando des kodoa, thai o mardimos tinzosai'lo ji ando Bet-Aveno.
O Ionatano ando nasulimos.
24 O des kodoa sas but čiiome anda sa le rom le Israelohkă. O Saulo thodeasas le poporos te solaxal, phendindoi: „Dinoarman te avel o manuši kai xala ji reateako, ji kana amboldaua ma pa mîŕă dušmaia!” Thai khonikh či xaleasas.
25 Soa poporo arăslosas andekh văš, kai arakhadeolas pe avdin po mui la phuweako.
26 Kana šutea pe o poporo ando văš, dikhlea o avdin thavdindoi, ta či iekh či nigărdea o avdin koa mui, kă o poporo nikrălas e solax.
27 O Ionatano či jeanelas le solaxaimastar kai thodeasas les lehko dadd poa poporo te kărăles, tinzosardea o gor la rowleako, kai sas les andel vast, thai šutea les ando faguro le avdinehko, thai nigărdea o vast koa mui, thai lehkă iakha luminisai le.
28 Atunčeara varekon andoa poporo, dindoi lehkă duma, phendea lehkă: „Teo dadd thodea le poporos te solaxal, phendindoi: „Dinoarman te avel o manuši kai xala ades!” Thai o poporo sas strandime zorăndar.
29 O Ionatano phendea: „Muŕo dadd biujarăl o poporo; dikhăn sar luminisaile mîŕă iakha, anda kă zumadem xançî andoa avdin kadoa!
30 Bipateamahko, kana o poporo xalino ades anda e prada kai arakhlea la ka pehkă dušmaia, nahkă avel o phadimos le Filisteainengo mai baro?”
31 Ando des kodoa mardine le Filisteainen dă andoa Mikmaš ji ando Ailono. O poporo sas but ašado,
32 thai šudea pe pai prada. Lea bakrea, guruw thai guruwiça, dea le šuri pe phuw thai xalea le ku rat ku sa.
33 Phendine e buti kadea le Saulohkă, thai phende lehkă: „Dikta kă o poporo bezexarăl angloa Rai, xalindoi ratesa.” O Saulo phendea: „Tume kărăn khă baro bilašimos; prăvălin iekhatar khă baŕ baro orde.”
34 Pala kodea mai phendea: „Phaŕadeon maškar o poporo, thai phenen sogodengă te anen pehko guruw thai pesti bakri, thai te den les šuri koče. Pala kodea te xan, thai te na bezexarăn angloa Rai, xalindoi ratesa.” Thai pai reat, orkon andoa poporo andea pehko guruw pehkă vastesa, kaste delesšuri po baŕ.
35 O Saulo vazdea khă altarii le Raiehkă: koadoa sas o anglal altarii kai vazdea les le Raiehkă.
36 O Saulo phendea: „Te uleas ande reat kadea palal Filistenea, kaste las pa lende ji ande duda le desăsti, thai te na mekas či iekh barem.” On phendine: „Kăr sa so pateasa.” Atunčeara o rašai phendea: „Te pašuoas koče le Devllestar.”
37 Thai o rašai pušlea le Devlles: „Te uleau palal Filistenea? Desa le andel vast le Israelohkă?” Ta andakhdata kodea či dea les anglal či khă phendimos.
38 O Saulo phendea: „Pašon koče, sa le šerălebară le poporohkă; roden thai dikhăn kastar thai kon kărdea e bezex kodea ades.
39 Kă juvindo sî o Dell, o Skăpitorii le Israelohko: orta i muŕo šeau te kărdino les o Ionatano, merălla.” Thai khonikh anda soa poporo či dea les anglal.
40 Atunči phendea sa le Israelohkă: „Thon tume ande khă rig; thai me thai muŕo šeau o Ionatano bešasa ande kolaver rig.” Thai o poporo phendea le Saulohkă: „Kăr so pateasa:”
41 O Saulo phendea le Raiehkă: „O Dell le Israelohko, sîkavel o čeačimos.” O çîrdimoslabaxteako pelo po Ionatano thai po Saulo, thai o poporo skăpisardea.
42 O Saulo phendea: „Šuden o çîrdimoslabaxteako maškar mande thai muŕo šeau o Ionatano.” Thai o çîrdimoslabaxteako pelo po Ionatano.
43 O Saulo phendea le Ionatanohkă: „Phen mangă so kărdean.” O Ionatano phendea lehkă thai phendea: „Zumadem xançî avdin, le gorăsa la rowleako kai sas ma ando vast, iertisar ma, meraua”:
44 Thai o Saulo phendea: „O Dell te phiravel Pe sa le zuralimasa angla mande, kana či merăsa, Ionatane!”
45 O poporo phendea le Saulohkă: „So! Te merăll o Ionatano, o, kai kărdea kadoa baro skăpimos ando Israelo? Čiăkhdata! Jiuvindo sî o Rai, ăkh firo ball andoa šero lehko či perăla pe phuw, kă le Devllesa kărdea buti o ando des kadoa.” Kadeadar o poporo skăpisardea le Ionatanos katoa mullimos.
46 O Saulo atîrdi'lo te mai jeal pala le Filistenea, thai le Filistenea găline khără.
Le mardimata le Saulohkă thai lehkă neamohkă.
47 Pala so lea o Saulo o raimos poa Israelo, kărdea mardimos ande sal riga pehkă dušmaiença: le Moabosa, le šeavença le Amonohkă, le Edomosa, le thagrença andoa Çoba, thai le Filisteainença; thai orkaring amboldelas pe, izbîndilas.
48 Sîkadi'lo zuralo, mardea le Amalekos, thai skăpisardea le Israelos andal vast kolengo kai čiorănas les.
49 Le šeave le Saulohkă sas: o Ionatano, o Išvi, thai o Malchišua. Lehkă dui šeia bušonas: e mai bari Meraba, thai e mai çînorî Mikal.
50 O anau la romneako le Saulohko sas Axinoam, e šei le Aximaaçosti. O anau le čerăbarăhkă la oštireako lesti sas o Abneer, o šeau le Nerohko, o kako le Saulohko.
51 O Chis, o dadd le Saulohko, thai o Nero, o dadd le Abnerehko, sas le šeave le Abielohkă.
52 Ande soa čiro lehka čivavako sas mardimos baro le filisteainença; thai andakhdata so o Saulo dikhălas khă manuši baro thai zuralo, lelas les pesa.