Războiul cu filistenii
1 Filistenii și-au strâns oștile ca să facă război și s-au adunat la Soco, o cetate a lui Iuda; au tăbărât între Soco și Azeca, la Efes-Damim. 2 Saul și bărbații lui Israel s-au strâns și ei; au tăbărât în Valea Terebinților și s-au așezat în linie de bătaie împotriva filistenilor. 3 Filistenii se așezaseră pe un munte deoparte, și Israel, pe un munte de cealaltă parte: doar valea îi despărțea. 4 Atunci a ieșit un om din tabăra filistenilor și a înaintat între cele două oștiri. El se numea Goliat , era din Gat și avea o înălțime de șase coți și o palmă. 5 Pe cap avea un coif de aramă și purta niște zale de solzi în greutate de cinci mii de sicli de aramă. 6 Avea niște tureci de aramă peste fluierele picioarelor și o pavăză de aramă între umeri. 7 Coada suliței lui era ca un sul de țesut și fierul suliței cântărea șase sute de sicli de fier. Cel ce-i purta scutul mergea înaintea lui. 8 Filisteanul s-a oprit și, vorbind oștilor lui Israel așezate în șiruri de bătaie, le-a strigat: „Pentru ce ieșiți să vă așezați în șiruri de bătaie? Nu sunt eu filistean și nu sunteți voi slujitorii lui Saul? Alegeți un om care să se coboare împotriva mea! 9 Dacă va putea să se bată cu mine și să mă omoare, noi vom fi robii voștri, dar, dacă-l voi birui și-l voi omorî eu, voi ne veți fi robi nouă și ne veți sluji.” 10 Filisteanul a mai zis: „Arunc astăzi o ocară asupra oștirii lui Israel! Dați-mi un om ca să mă lupt cu el.” 11 Saul și tot Israelul au auzit aceste cuvinte ale filisteanului și s-au înspăimântat, și au fost cuprinși de o mare frică.
David și Goliat
12 Și David era fiul efratitului aceluia din Betleemul lui Iuda numit Isai, care avea opt fii. Pe vremea lui Saul, el era bătrân, înaintat în vârstă. 13 Cei trei fii mai mari ai lui Isai urmaseră pe Saul la război; întâiul născut din cei trei fii ai lui care porniseră la război se numea Eliab, al doilea Abinadab și al treilea Șama. 14 David era cel mai tânăr. Și, când cei trei mai mari au urmat pe Saul, 15 David a plecat de la Saul și s-a întors la Betleem ca să pască oile tatălui său. 16 Filisteanul înainta dimineața și seara și s-a înfățișat astfel timp de patruzeci de zile. 17 Isai a zis fiului său David: „Ia pentru frații tăi efa aceasta de grâu prăjit și aceste zece pâini și aleargă în tabără, la frații tăi; 18 du și aceste zece cașuri de brânză căpeteniei care este peste mia lor. Să vezi dacă frații tăi sunt bine și să-mi aduci vești temeinice. 19 Ei sunt cu Saul și cu toți bărbații lui Israel în Valea Terebinților, în război cu filistenii.” 20 David s-a sculat dis-de-dimineață. A lăsat oile în seama unui paznic, și-a luat lucrurile și a plecat, cum îi poruncise Isai. Când a ajuns în tabără, oștirea pornise să se așeze în șiruri de bătaie și scotea strigăte de război. 21 Israel și filistenii s-au așezat în șiruri de bătaie, oștire către oștire. 22 David a dat lucrurile pe care le avea în mâinile celui ce păzea calabalâcurile și a alergat la șirurile de bătaie. Cum a ajuns, a întrebat pe frații săi de sănătate. 23 Pe când vorbea cu ei, iată că filisteanul din Gat, numit Goliat, a înaintat între cele două oștiri, ieșind afară din șirurile filistenilor. A rostit aceleași cuvinte ca mai înainte, și David le-a auzit. 24 La vederea acestui om, toți cei din Israel au fugit dinaintea lui și i-a apucat o mare frică. 25 Fiecare zicea: „Ați văzut pe omul acesta înaintând? A înaintat ca să arunce ocara asupra lui Israel! Dacă-l va omorî cineva, împăratul îl va umple de bogății, îi va da de nevastă pe fiică-sa și va scuti de dări casa tatălui său în Israel.” 26 David a zis oamenilor de lângă el: „Ce se va face aceluia care va omorî pe filisteanul acesta și va lua ocara de asupra lui Israel? Cine este filisteanul acesta, acest netăiat împrejur , ca să ocărască oștirea Dumnezeului celui viu?” 27 Poporul, spunând din nou aceleași lucruri, i-a zis: „Așa și așa se va face aceluia care-l va omorî.” 28 Eliab, fratele lui cel mai mare, care-l auzise vorbind cu oamenii aceștia, s-a aprins de mânie împotriva lui David. Și a zis: „Pentru ce te-ai coborât tu și cui ai lăsat acele puține oi în pustie? Îți cunosc eu mândria și răutatea inimii. Te-ai coborât ca să vezi lupta.” 29 David a răspuns: „Ce-am făcut oare? Nu pot să vorbesc astfel?” 30 Și s-a întors de la el ca să vorbească cu altul și i-a pus aceleași întrebări. Poporul i-a răspuns ca și întâiași dată. 31 Când s-au auzit cuvintele rostite de David, au fost spuse înaintea lui Saul, care a trimis să-l caute. 32 David a zis lui Saul: „Nimeni să nu-și piardă nădejdea din pricina filisteanului acestuia! Robul tău va merge să se bată cu el.” 33 Saul a zis lui David: „Nu poți să te duci să te bați cu filisteanul acesta, căci tu ești un copil, și el este un om războinic din tinerețea lui.” 34 David a zis lui Saul: „Robul tău păștea oile tatălui său. Și, când un leu sau un urs venea să-mi ia o oaie din turmă, 35 alergam după el, îl loveam și-i smulgeam oaia din gură. Dacă se ridica împotriva mea, îl apucam de falcă, îl loveam și-l omoram. 36 Așa a doborât robul tău leul și ursul, și cu filisteanul acesta, cu acest netăiat împrejur, va fi ca și cu unul din ei, căci a ocărât oștirea Dumnezeului celui viu.” 37 David a mai zis: „Domnul , care m-a izbăvit din gheara leului și din laba ursului, mă va izbăvi și din mâna acestui filistean.” Și Saul a zis lui David: „Du-te și Domnul să fie cu tine!” 38 Saul a îmbrăcat pe David cu hainele lui, i-a pus pe cap un coif de aramă și l-a îmbrăcat cu o platoșă. 39 David a încins sabia lui Saul peste hainele lui și a vrut să meargă, căci nu încercase încă să meargă cu ele. Apoi a zis lui Saul: „Nu pot să merg cu armătura aceasta, căci nu sunt obișnuit cu ea.” Și s-a dezbrăcat de ea. 40 Și-a luat toiagul în mână, și-a ales din pârâu cinci pietre netede și le-a pus în traista lui de păstor și în buzunarul hainei. Apoi, cu praștia în mână, a înaintat împotriva filisteanului. 41 Filisteanul s-a apropiat puțin câte puțin de David și omul care-i ducea scutul mergea înaintea lui. 42 Filisteanul s-a uitat și, când a zărit pe David, a râs de el, căci nu vedea în el decât un copil cu păr bălai și cu fața frumoasă. 43 Filisteanul a zis lui David: „Ce, sunt câine , de vii la mine cu toiege?” Și, după ce l-a blestemat pe dumnezeii lui, 44 a adăugat : „Vino la mine și voi da carnea ta păsărilor cerului și fiarelor câmpului.” 45 David a zis filisteanului: „Tu vii împotriva mea cu sabie, cu suliță și cu pavăză, iar eu vin împotriva ta în Numele Domnului oștirilor, în Numele Dumnezeului oștirii lui Israel, pe care ai ocărât-o. 46 Astăzi, Domnul te va da în mâinile mele, te voi doborî și-ți voi tăia capul; astăzi voi da stârvurile taberei filistenilor păsărilor cerului și fiarelor pământului. Și tot pământul va ști că Israel are un Dumnezeu. 47 Și toată mulțimea aceasta va ști că Domnul nu mântuiește nici prin sabie , nici prin suliță. Căci biruința este a Domnului. Și El vă dă în mâinile noastre.” 48 Îndată ce filisteanul a pornit să meargă înaintea lui David, David a alergat pe câmpul de bătaie înaintea filisteanului. 49 Și-a vârât mâna în traistă, a luat o piatră și a aruncat-o cu praștia; a lovit pe filistean în frunte și piatra a intrat în fruntea filisteanului, care a căzut cu fața la pământ. 50 Astfel, cu o praștie și cu o piatră, David a fost mai tare decât filisteanul; l-a trântit la pământ și l-a omorât, fără să aibă sabie în mână. 51 A alergat, s-a oprit lângă filistean, i-a luat sabia, pe care i-a scos-o din teacă, l-a omorât și i-a tăiat capul. Filistenii, când au văzut că uriașul lor a murit, au luat-o la fugă. 52 Și bărbații lui Israel și Iuda au dat chiote și au pornit în urmărirea filistenilor până în vale și până la porțile Ecronului. Filistenii, răniți de moarte, au căzut pe drumul care duce la Șaaraim , până la Gat și până la Ecron. 53 Și copiii lui Israel s-au întors de la urmărirea filistenilor și le-au jefuit tabăra. 54 David a luat capul filisteanului și l-a dus la Ierusalim și a pus armele filisteanului în cortul său. 55 Când a văzut Saul pe David mergând împotriva filisteanului, a zis lui Abner, căpetenia oștirii: „Al cui fiu este tânărul acesta, Abner?” Abner a răspuns: „Pe sufletul tău, împărate, că nu știu.” 56 „Întreabă dar al cui fiu este tânărul acesta”, a zis împăratul. 57 Și, când s-a întors David după ce omorâse pe filistean, Abner l-a luat și l-a adus înaintea lui Saul. David avea în mână capul filisteanului. 58 Saul i-a zis: „Al cui fiu ești, tinere?” Și David a răspuns: „Sunt fiul robului tău Isai, Betleemitul.”
O mardimos le Filisteainença.
1 Le Filistenea tidine pehkă oštiri kaste kărăn mardimos, thai tide pe ando Soko, khă četatea le Iudasti; aviline maškar o Soko thai e Azeka, ando Efes-Damim.
2 O Saulo thai le rom le Israelohkă tidine pe i on; thai avile ande Xar le terebinçendi, thai lašarde pe ande linia le mardimasti pal Filistienea.
3 Le Filistienea thodinesas pe ăkh baŕbaro rigate, thai o Israelo pe khă baŕbaro pe kolaver rig: ta dăsar e xar xulavelas le.
4 Atunčeara ankăsto khă manuši andai tabăra le Filisteainendi thai avilo maškar kola le dui oštiri. O bušolas Goliato, sas andoa Gat, thai sas les o učimos šove koçăngo thai khă palma.
5 Po šero sas les ăkh koifo xarkuno, thai phiravelas zale solzăngă ando pharimos dă panji mii sikea xarkune.
6 Sas les varesar xarkune tureči xakune pal čiokîte le pînrăngă, thai khă poneaua xarkuii maškar le dume.
7 E pori la suliçati sas khă skulo astarimahko, thai o sastrii la suliçako sas kai toll šou šella siklea sastrehkă. Kukoa kai phiravelas lehko skhuto jealas angla leste.
8 O Filisteano atărdi'lo; thai, dindoi duma le oštirengă le Israelohkărăngă thodine andel širurea le mardimahkă, çîpisardea lengă: „Anda soste anklen te lašarăn tume andel širurea le mardimahkă? Či sîm me Filistiano, thai či san tume le kanditorea le Saulohkă? Alosarăn khă manuši kai te ulel pa mande!
9 Te daštila te marăl pe mança thai te mudarăll ma, ame avasa tumară robea; ta kana me maraua les thai mudaraua les, tume avena amară robea, thai kandena ame.”
10 O Filisteano mai phendea: „Šudau ades o prikăjimos pa e oštirea le Israelosti! Den ma khă manuši, te mara ma lesa.”
11 O Saulo thai soa Israelo ašundine kadala divanuri le Filisteainohkă, thai darai'le thai sas astardine kha barea daratar.
O Davido thai o Goliato.
12 Thai o Davido sas o šeau le Efraitohko kolehko andoa Betleemo le Iudahko, dinoanau Isai, kai sas les oxto šeave. Po čiro le Saulohko o sas phuro but angle andel bărši.
13 Le kola trin šeave mai bară le Isaiehkă avile sas pala o Saulo koa mardimos; o anglal kărdo anda le trin šeave lehkă, kai teleardesas koa mardimos, bušolas Eliab, o duito Abinadab, thai o trito Šama.
14 O David sas o mai tărno. Thai kana kola trin le bară găline pala o Saulo,
15 o Davido teleardea kata o Saulo thai amboldi'lo ando Betleemo kaste jeal le bakreança pehkă daddehkărăça.
16 O Filisteano dičiolas dădroboitu thai reate, thai sîkadea pe kadea čiro dă štarvardeši des.
17 O Isai phendea pehkă šeavehkă le Davidohkă: „Le anda te phral e efa kadea le divesti prăjime thai kakala deši manŕă, thai praste ande tabăra ka te phral;
18 nigăr i kadala deši kašuri tiralehkă le šerăbarăhkă kai sî pai mia lendi. Te dikhăs kana te phral sî mišto, thai te anes mangă vešti zuralimatahkă.
19 On sî le Saulosa thai sa le romença le Israelohkărăsa ande xar le terebinçăndi, ando mardimos le Filisteainença.”
20 O Davido ušti'lo kana pharadilo o des. Meklea le bakrean ande sama khă arakhaitorehkă, lea pehkă butea, thai teleardea, sar mothodeasas lehkă o Isai. Kana arăslo ande tabăra, e oštirea leasas te lašarăl pe andel širurea le mardimahkă thai te ankalavel çîpimata mardimahkă.
21 O Israelo thai le Filistenea lašardine pe andel širuri le mardimahkă, oštirea karing oštirea.
22 O Davido dea le butea kai sas les andel vast kolehkă kai arakhălas le buteora, thai prastaia kal širurea le mardimahkă. Sar arăslo, pušlea pehkă phralen sastimastar.
23 Ta kana delas o duma lença, dikta kă o Filisteano andoa Gat, dinoanau Goliat, avilo maškar kola dui širurea, ankăstindoi avri andal širurea le Filisteainengă. Dea duma sa kodola divanuri sar mai anglal, thai o Davido ašundea le.
24 Koa dičimos kadale manušehkosa kukola andoa Israelo našline angla leste, thai astardea le khă bari dar.
25 Orsao phenelas: „Dikhlean le manušes kadales avindoi? Avilo kaste šudel o prikăjimos po Israelo! Te mudarăla les varekon, o thagar pherăla les bravalimata, dela les dă romni pehka šea, thai iertila potindimatăndar o khăr lehkă daddehko ando Israelo.”
26 O Davido phendea le manušengă paša leste: „So kărdeola pe kodolehkă kai mudarălla le Filisteainos kadales, thai lela o prikăjimos dă opral poa Israelo? Kon sî kadoa Filisteano, kadoa bišindoroata, kaste prasal e oštirea le Devllesti le juvindesti?”
27 O poporo, phendindoi pale sa kodola butea, phende lehkă: „Kadea thai kadea kărdeola pe kolehkă kai mudarăla les.”
28 O Eliab, o phral lehko o mai baro, kai ašundeasas les dindoi duma la manušença kadalença, astardi'lo xoleatar po Davido. Thai phendea: „Anda soste ulistean i tu, thai kahkă meklean kodola xançorî bakrea ande pustia? Prinjeanau me o barimos thai o jungalimos te illehko. Ulistean kaste dikhăs o mardimos.”
29 O Davido dea anglal: „Ta so kărdem? Našti dau duma kadea?”
30 Thai amboldi'lo lestar kaste del duma avrăsa, thai thodea lehkă sa kodola pušlimata. O poporo dea les anglal i sar danglal.
31 Kana ašundi'le ăl divanuri phendine le Davidostar, sas phendine angloa Saulo, kai tradea te rodel les.
32 O David phendea le Saulohkă: „Khonikh te na xasarăl pehko daštimos anda e doši kadale Filisteanostar! Teo robo jeala te marăl pe lesa.”
33 O Saulo phendea le Davidohkă: „Naštis te jeas tu te marăs tu le Fileastianosa kadalesa, kă tu san khă šaoŕo, thai o sî khă manuši mardimahko anda lehko tărnimos.”
34 O David phendea le Saulohkă: „O robo tiro jealas le bakreança pehkă daddehkărănça. Thai kana khă leo or khă riši avelas te lel khă bakri andai turma,
35 prastauas pala leste, malavauas les, thai çîrdauas e bakri anda lehko mui. Te vazdino pe pa mande, astarauas les falkatar, malavauas les, thai mudarauas les.
36 Kadea peradea teo robo le leos thai le rišes; thai le Fileastianosa kadalesa, kadale bišindoroata, avela sar iekhăsa anda lende, kă prasaia e oštirea le Devllesti le juvindesti.”
37 O Davido mai phendea: „O Rai, kai skăpisardea ma anda e ghiara le leosti, thai anda e laba le rišesti, skăpila ma i andoa vast kadale Filisteanosti.” Thai o Saulo phendea le Davidohkă: „Jea, thai o Rai te avel tusa!”
38 O Saul xureadea le Davidos pehkă çoalença, thodea lehkă khă koifo xarkuno po šero, thai xureadea les kha raxameasa.
39 O David phanglea e sabia le Saulosti pa pehkă çoale, thai kamblea te jeal, kă či zumdeasas înkă te jeal lença. Pala kodea phendea le Saulohkă: „Našti te jeau la armăturasa kadalasa, kă či sîm sîkado lasa.” Thai nandeardea pe latar.
40 Lea pesti rowli ando vast, alosardea pehkă andoa paioŕo panji baŕoră uje, thai thodea le ande straiça lesti le bakrearăsti thai ando păzînari la raxameako. Pala kodea, lea e praštiasa ando vast, gălo angloa Filisteano.
41 O Filisteano paši'lo xançî sa xançî le Davidostar, thai o manuši kai nigrălas lehko skuto jealas angla leste.
42 O Filisteano dikhlea, thai kana dikhlea le Davidos, asaia lestar, kă či dikhălas ande leste dăsar khă šaoŕoro, le balença gălbiorii thai le muiesa šukar.
43 O Filisteano phendea le Davidohkă: „So! Sîm jukăl, ta aves mande rowleança?” Thai, pala so dea les armaia le devlendar lehkă,
44 phendea: „Avta mande, thai daua teo mas le čirikleangă le čerehkă thai le juvindimatăngă le kîmpohkă.”
45 O Davido phendea le Filisteainohkă: „Tu aves pa mande sabiasa, la suliçasa thai la pavăzasa; ta me avau pa tute ando Anau le Raiehko le oštirengo, ando Anau le Devllehko le oštirengo le Israelohko, kai prasaian les.
46 Adesea o Rai dela tu ande mîŕă vast, peravaua tu, thai šinaua teo šero; ades daua te stîrvurea la tabărakă le Filisteainengă le čirikleangă le čerehkă thai sa le juvindimatengă la phuweakă. Thai sai phuw jeanela kă o Israelo sî les khă Dell.
47 Thai sa o butimos kadoa jeanela kă o Rai či skăpil či andai sabia či andai suliça. Kă o izbăvimos sî le Raiehko! Thai O dela les ande amară vast.”
48 Iekhatar so o Filisteano lea te jeal angloa Davido, o Davido prastaia po kîmpo le mardimahko angloa Filisteano.
49 Šutea pehko vast ande straiça, lea khă baŕ, thai šudea les la praštiasa; maladea le Filisteainos ando čikat, thai o baŕ šutea pe ando čikat le Filisteainohko, kai pelo le mosa pe phuw.
50 Kadeadar, kha praštiasa thai khă baŕăsa, o Davido sas mai zuralo sar o Filistiano; peradea les kai phuw thai mudardea les, bi te aveles sabia ando vast.
51 Prastaia, atărdi'lo paša o Filistiano, lea lesti sabia, savi ankaladea lehkă la andai teaka, mudardea les thai šindea lehko šero.
Le Filistienea kana dikhline kă lengo uriašo mullo, line la te našen.
52 Thai sa le rom andoa Israelo thai Iuda dine chiote, thai line la pala le Filistienea ji ande xar thai ji kal udara le Ekronohkă. Le Filistienea, šindine mullimahkă, peline po drom kai nigrălas ando Šaaraim ji ando Gat thai ji ando Ekrono.
53 Thai le šeave le Israelohkă amboldi'le pala o urmărimos le Filisteainengo, thai jefuisarde lendi tabăra.
54 O Davido lea o šero le Filisteainohko thai nigărdea les ando Ierusalimo, thai thodea le arme le Fileasteainohkă ande pesti Çăra.
55 Kana dikhlea o Saulo le Davidos gălindoi poa Filistiano, phendea le Aberehkă, o šerobaro la oštireako: „Kako šeau phendeanas kă sî o tărno kadoa, Abenro?” O Abnero dea les anglal: „Pe teo duxo, thagarina, kă či jeanau.”
56 „Pušta kahko šeau sî kadoa tărno”, phendea o thagar.
57 Thai kana amboldi'lo o Davido pala so mudardea le Filistianos, o Abner leales thai nigărdea les angloa Saulo. O Davido sas les ando vast o šero le Filistianohko.
58 O Saulo phendea lehkă: „Kahko šeau san, tărnea?” Thai o Davido dea les anglal: „Sîm o šeau te robohko o Isaiehko, o Betleemito.”