David, înștiințat de Ionatan
1 David a fugit din Naiot, de lângă Rama. S-a dus la Ionatan și a zis: „Ce-am făcut eu? Care este nelegiuirea mea, care este păcatul meu înaintea tatălui tău, de vrea să-mi ia viața?” 2 Ionatan i-a răspuns: „Ferească Dumnezeu! Nu vei muri. Tatăl meu nu face niciun lucru, fie mare, fie mic, fără să-mi dea de știre. Pentru ce mi-ar ascunde el lucrul acesta? Nu este nimic.” 3 David a zis iarăși, jurând: „Tatăl tău știe bine că am căpătat trecere înaintea ta și va fi zis: ‘Să nu știe Ionatan, căci s-ar întrista.’ Dar viu este Domnul și viu este sufletul tău că nu este decât un pas între mine și moarte.” 4 Ionatan a zis lui David: „Pentru tine voi face tot ce vei vrea.” 5 Și David i-a răspuns: „Iată că mâine este lună nouă și ar trebui să șed să mănânc cu împăratul; lasă-mă să mă duc și să mă ascund în câmpii până în seara zilei a treia. 6 Dacă tatăl tău va băga de seamă lipsa mea, să-i spui: ‘David m-a rugat să-l las să se ducă până la Betleem , în cetatea lui, pentru că acolo se aduce pentru toată familia o jertfă de peste an.’ 7 Și dacă va zice: ‘Bine!’ atunci robul tău n-are nimic de temut, dar, dacă-l va apuca mânia, să știi că pieirea mea este lucru hotărât din partea lui. 8 Arată-ți dar dragostea pentru robul tău, căci ai făcut cu robul tău un legământ înaintea Domnului. Și dacă este vreo nelegiuire în mine, ia-mi tu viața. De ce să mă mai duci până la tatăl tău?” 9 Ionatan i-a zis: „Departe de tine gândul să nu-ți dau de știre dacă voi afla că pieirea ta este lucru hotărât din partea tatălui meu și amenință să te ajungă!” 10 David a zis lui Ionatan: „Cine-mi va da de știre dacă tatăl tău ți-ar răspunde cu asprime?” 11 Și Ionatan a zis lui David: „Vino, să ieșim pe câmp.” Și au ieșit amândoi pe câmp. 12 Ionatan a zis lui David: „Iau martor pe Domnul Dumnezeul lui Israel că voi cerceta de aproape pe tatăl meu mâine sau poimâine și, de va gândi bine de David, 13 Domnul să Se poarte cu Ionatan cu toată asprimea, dacă nu voi trimite pe nimeni să-ți dea de știre! Dacă tatăl meu va găsi cu cale să-ți facă rău, iarăși îți voi da de știre și te voi lăsa să pleci, ca să te duci în pace, și Domnul să fie cu tine cum a fost cu tatăl meu! 14 Dacă voi mai trăi, să te porți față de mine cu o bunătate ca a Domnului și, dacă voi muri, 15 să nu îți îndepărtezi niciodată bunătatea față de casa mea, nici chiar când Domnul va nimici pe fiecare din vrăjmașii lui David de pe fața pământului. 16 Căci Ionatan a făcut legământ cu casa lui David! Domnul să Se răzbune pe vrăjmașii lui David!” 17 Ionatan a întărit și mai mult față de David dragostea pe care o avea pentru el, căci îl iubea ca pe sufletul lui. 18 Ionatan i-a zis: „Mâine este lună nouă; se va băga de seamă lipsa ta, căci locul tău va fi gol. 19 Să te cobori a treia zi până în fundul locului în care te ascunseseși în ziua când cu întâmplarea aceea și să rămâi lângă piatra Ezel. 20 Eu voi trage trei săgeți înspre piatra aceasta, ca și când aș lovi la țintă. 21 Și voi trimite un tânăr și-i voi zice: ‘Du-te de găsește săgețile!’ Dacă-i voi zice: ‘Iată că săgețile sunt dincoace de tine, ia-le!’, atunci să vii, căci este pace pentru tine și n-ai să te temi de nimic, viu este Domnul! 22 Dar, dacă voi zice tânărului: ‘Iată că săgețile sunt dincolo de tine’, atunci să pleci, căci Domnul te trimite. 23 Domnul este martor pe vecie pentru cuvântul pe care ni l-am dat unul altuia.” 24 David s-a ascuns în câmp. A venit luna nouă și împăratul a luat loc la ospăț ca să mănânce. 25 Împăratul a șezut ca de obicei pe scaunul lui, lângă perete. Ionatan s-a sculat și Abner a șezut lângă Saul, dar locul lui David a rămas gol. 26 Saul n-a zis nimic în ziua aceea, „căci”, zicea el, „s-a întâmplat: el nu este curat , negreșit nu este curat”. 27 A doua zi, ziua a doua a lunii noi, locul lui David era tot gol. Și Saul a zis fiului său Ionatan: „Pentru ce n-a venit fiul lui Isai la masă nici ieri, nici azi?” 28 Ionatan a răspuns lui Saul: „David mi-a cerut voie să se ducă la Betleem. 29 El a zis: ‘Dă-mi drumul, te rog, căci avem în cetate o jertfă de familie, și frate-meu mi-a spus lucrul acesta, deci, dacă am căpătat trecere înaintea ta, dă-mi voie să mă duc în grabă să-mi văd frații.’ Pentru aceea n-a venit la masa împăratului.” 30 Atunci, Saul s-a aprins de mânie împotriva lui Ionatan și i-a zis: „Fiu rău și neascultător, nu știu eu că ți-ai luat ca prieten pe fiul lui Isai, spre rușinea ta și spre rușinea mamei tale? 31 Căci, câtă vreme va trăi fiul lui Isai pe pământ, nu va fi liniște nici pentru tine, nici pentru împărăția ta. Și acum trimite să-l caute și să mi-l aducă, fiindcă este vrednic de moarte.” 32 Ionatan a răspuns tatălui său, Saul, și i-a zis: „Pentru ce să fie omorât? Ce a făcut?” 33 Și Saul și-a îndreptat sulița spre el, ca să-l lovească. Ionatan a înțeles că era lucru hotărât din partea tatălui său să omoare pe David. 34 S-a sculat de la masă într-o mânie aprinsă și n-a luat deloc parte la masă în ziua a doua a lunii noi, căci era mâhnit din pricina lui David, pentru că tatăl său îl ocărâse. 35 A doua zi de dimineață, Ionatan s-a dus pe câmp în locul în care se învoise cu David și era însoțit de un băiețaș. 36 El i-a zis: „Dă fuga și găsește săgețile pe care le voi trage.” Băiatul a alergat, și Ionatan a tras o săgeată care a trecut dincolo de el. 37 Când a ajuns băiatul la locul unde era săgeata pe care o trăsese Ionatan, Ionatan a strigat după el: „Iată că săgeata este dincolo de tine.” 38 I-a strigat iarăși: „Iute, grăbește-te, nu te opri!” Și băiatul lui Ionatan a strâns săgețile și s-a întors la stăpânul lui. 39 Băiatul nu știa nimic: numai Ionatan și David înțelegeau lucrul acesta. 40 Ionatan a dat băiatului armele și i-a zis: „Du-te și du-le în cetate.” 41 După plecarea băiatului, David s-a sculat din partea de miazăzi, apoi s-a aruncat cu fața la pământ și s-a închinat de trei ori. Cei doi prieteni s-au îmbrățișat și au plâns împreună. David mai ales se prăpădea plângând. 42 Și Ionatan a zis lui David: „Du-te în pace, acum când am jurat amândoi în Numele Domnului, zicând: ‘Domnul să fie pe vecie între mine și tine, între sămânța mea și sămânța ta!’”
David s-a sculat și a plecat, iar Ionatan s-a întors în cetate.
O Davido phendino le Ionatanostar.
1 O Davido našlo andoa Naioto, pašai Rama. Gălo koa Ionatano, thai phendea lehkă: „So kărdem me? Sao sî muŕo bikărdimos, thai o bezex muŕo angla teo dadd, ta kamel te lel mîŕî čivava?”
2 O Ionatano dea les anglal: „Arakhăl tu o Dell! Či merăsa. Muŕo dadd či kărăl či khă buti, avela bari, avelaçîkni, bi te phenel mangă; anda soste sahkă garavel mangă o kadea buti? Nai khanči.”
3 O Davido phendea pale, solaxaindoi: „Teo dadd jeanel kă lem nakhlimos angla tute, thai phendino: „Te na jeanel o Ionatano, kă tristola pe.” Ta juvindo sî o Rai thai juvindo sî teo dii kă nai dăsar khă paso maškar mande thai o mullimos.
4 O Ionatano phendea le Davidohkă: „Anda tute kăraua sa so kamesa.”
5 O Davido dea les anglal: „Dikta kă texara sî šonuto neo, thai sahkă trăbul te xau le thagaresa; mekh ma te jeautar, thai te garadiuau andel islazurea ji ande reat le trito desăsti.
6 Kana teo dad lela sama kă či sîm, te phenes lehkă: „O Davido rudi sardea ma te mekau les te jeal ji ando Betleemo ande pesti četatea, anda kă oče anel pe anda sa lesti familia khă jertfa poa bărši.”
7 Thai kana phenela: „Mišto!” atunčeara o robo tiro nai les khanči te daral; ta te astarăla les e xoli, te jeanes kă muŕo xasarimos sî buti mothodini anda lesti rig.
8 Sîkau tukă dar teo kamblimos angla teo robo, kă kărdean te robosa khă phanglimos angloa Rai. Thai kana sî vo khă bilašimos ande mande, le tu mîŕî čivava, sostar te mai nigrăs ma ji ka teo dadd?”
9 O Ionatano phendea lehkă: „Dur tutar o gîndo te na dau tu ašundimos, te ašunaua kă teo xasarimos sî buti mothodi andai rig mîŕă daddesti thai daravel te arăsăl tu!”
10 O Davido phendea le Ionatanohkă: „Kon dela ma ašundimos kana teo dadd dela tu anglal zuralimasa?”
11 O Ionatano phendea le Davidohkă: „Avta, te ankleas po islazo.” Thai ankăstine lidui po islazo.
12 O Ionatano phendea le Davidohkă: „Lau dikhlitorii le Raies, le Devlles le Israelohko, kă rodaua dă pašal mîŕă daddes texara or overtexara; thai te dela godi mišto le Davidostar,
13 o Rai te phiradeol le Ionatanosa sa le zuralimasa, kana či trdaua varekas te del tu ašundimahko! Ta kana muŕo dadd či arakhăla dromesa te kărăl tukă nasul, pale, daua tukă ašundimos, thai mekaua tu te jeastar la pačeasa; thai o Rai te avel tusa, sar sas mîŕă daddesa!
14 Te mai traiua, te phiravestu angla mande khă lašimasa sar le Raiesti; thai te meraua,
15 te na durearăs čiăkhdata teo lašimos mîŕă khărăstar, či kana o Rai xasarăla saoŕăn anda le dušmaia le Davidohkă poa mui la phuweako.
16 Kă o Ionatano kărdea phanglimos le khărăsa le Davidohkărăsa! O Rai te amboldel le dušmaien le Davidohkă!”
17 O Ionatano zureardea i mai but angla o Davido o kamblimos kai sas les anda leste, kă kamelas les sa pehkă diiesa.
18 O Ionatano phendea lehkă: „Texara sî šonuto neo; lela pe sama tiro biavimos, kă o than tiro avela nango.
19 Te ules o trito des ando fundo le thanehko kai garadileanas ando des le kărdimasa kodolesa, thai te ašes paša o baŕ o Ezelo.
20 Me çîrdaua trin săjçi karing o baŕ kadoa, sar kana çîrdaua kai çînta.
21 Thai tradaua kghă tărno, thai phenaua lehkă: „Jea thai arakh le săjçi!” Te phenaua lehkă: „Dikta kă le săjçi sî ordal tutar, lele!” atunčeara te aves, kă sî pačeasa anda tute, thai nai anda soste te daras khančestar, juvindo sî o Rai!
22 Ta te phenaua le tărnehkă: „Dikta kă le săgeçi sî înteal tutar!”, atunči te jeastar, kă o Rai tradel tu.
23 O Rai sî dikhlitorii ando veako andoa divano kai deam amengă les iekh avrăhkă.”
24 O Davido garadi'lo ando kîmpo. Avilo o šonuto neo, thai o thagar lea than koa desbaro kaste xal.
25 O thagar bešlo sar bešelas orkana po skamin paša o zîdo. O Ionatano ušti'lo, thai o Abner bešlo paša o Saulo; ta o than le Davidohko ašilo nango.
26 O Saulo či phendea khanči ando des kodoa; „kă”, phenelas o,” kărdilea: o nas ujeardo, biathadimahko nai ujeardo.”
27 O duito des, o duito des le šonutohko neo, o than le Davidohko sas sa nango. Thai o Saulo phendea pehkă šeavehkă le Ionatanohkă: „Anda soste či avilo o šeau le Isaiehko kai skafidi či arati či ades?”
28 O Ionatano dea anglal le Saulos: „O Davido manglea mangă meklimos te jeal ando Betleemo.
29 O phendea: „De ma drom, rudi tu, kă same ande četatea khă jertfa familiati, thai muŕo phral phendea mangă e buti kadea; ta kana lem nakhlimos angla tute, mekh ma te jeau iekhatar te dikhau mîŕă phralen. Anda kodea či avilo kai skafidi le thagarăsti.”
30 Atunčeara o Saulo astardi'lo xolleatar po Ionatano, thai phendea lehkă: „Šeau jungalo thai biašundimahko, či jeanau me kă lean tukă amal le šeaves le Isaiehko, karing teo lajeau thai o lajeau tea deiako?
31 Kă sode čiro traila o šeau le Isaiehko pe phuw, či avela ujimos či anda tute, či anda teo thagarimos. Thai akana trade te roden mangă les, thai te anen mangă les, kă sî vreniko mullimahko.”
32 O Ionatano dea anglal pehkă daddes le Saulos, thai phendea lehkă: „Anda soste te avel mudardo? So kărdea?”
33 Thai o Saulo ortosardea pesti suliça karing leste, kaste malavel les. O Ionatano ateardea kă sas khă buti mothodini andai rig lehkă daddesti te mudarăll le Davidos.
34 Ušti'lo katai skafidi ande khă xolli astardi, thai či lea dăthan rig kai skafidi ando duito des le šonutohko neo; kă sas xolleariko anda o Davido, anda kă lehko dadd prasaiasas les.
35 O duito des dădroboitu, o Ionatano gălo po kîmpo kai deasas pe duma le Davidosa, thai sas avino khă šaoŕorăsa.
36 O phendea: „Nakh iekhatar thai arakh le săjçi kai çîradaua le.” O šeaoŕo prastaia, thai o Ionatano çîrdea khă săjata kai nakhli înteal lestar.
37 Kana arăslo o šeaoŕo koa than kai sas e săjata kai çîrdeasas la o Ionatano, o Ionatano dea mui pala leste: „Dikta kă e săgeata sî înteal tutar.”
38 Pale çîpisardea lehkă: „Iekhatar, jea iekhatar, na atărdeo!” Thai o šeaoŕo le Ionatanohko tidea le săjăçi, thai amboldi'lo ka pehko stăpîno.
39 O šeoŕo či jeanelas khanči: dăsar o Ionatano thai o Davido atearănas e buti kadea.
40 O Ionatano dea le šeaoŕăhkă le arme, thai phendea lehkă: „Jea thai nigăr le ande četatea.”
41 Pala o telearimos le šeaoŕăhko, o Davido ušti'lo andai rig katar avelodes, pala kodea šudea pe le mosa pe phuw thai rudisai'lo trivarăs. Le dui amal line pe ande angali thai ruine andekhthan. O Davido mai samasa xasardeolas roindoi.
42 Thai o Ionatano phendea le Davidohkă: „Jea la pačeasa, akana kana solaxadeam lidui, ando Anau le Raiehko, phendindoi: „O Rai te avel ando veako maškar mande thai tute, maškar e sămînça mîŕî thai e sămînça tiri!” O Davido ušti'lo thai teleardea, ta o Ionatano amboldi'lo ande četatea.