Amația împăratul lui Iuda
1 Amația a ajuns împărat la vârsta de douăzeci și cinci de ani și a domnit douăzeci și nouă de ani la Ierusalim. Mama sa se chema Ioadan, din Ierusalim. 2 El a făcut ce este bine înaintea Domnului, dar cu o inimă care nu era în totul dată Lui. 3 Când s-a întărit domnia în mâinile lui, a omorât pe slujitorii care uciseseră pe împăratul, tatăl său. 4 Dar n-a omorât pe fiii lor, căci a lucrat potrivit cu ceea ce este scris în lege, în cartea lui Moise, unde Domnul dă porunca aceasta: „Să nu se omoare părinții pentru copii și să nu se omoare copiii pentru părinți, ci fiecare să fie omorât pentru păcatul lui.” 5 Amația a strâns pe oamenii din Iuda și i-a pus după casele părintești, căpetenii peste mii și căpetenii peste sute, pentru tot Iuda și Beniamin. Le-a făcut numărătoarea de la vârsta de douăzeci de ani în sus și a găsit trei sute de mii de oameni aleși, în stare să poarte armele, mânuind sulița și scutul. 6 A mai tocmit cu plată din Israel o sută de mii de viteji, cu o sută de talanți de argint. 7 Un om al lui Dumnezeu a venit la el și a zis: „Împărate, să nu meargă cu tine oastea lui Israel, căci Domnul nu este cu Israel, nu este cu toți acești fii ai lui Efraim. 8 Dacă mergi cu ei, chiar dacă ai face la luptă fapte de vitejie, să știi că Dumnezeu te va face să cazi înaintea vrăjmașului. Căci Dumnezeu are putere să te ajute și să te facă să cazi.” 9 Amația a zis omului lui Dumnezeu: „Dar ce să fac cu cei o sută de talanți pe care i-am dat oastei lui Israel?” Omul lui Dumnezeu a răspuns: „Domnul poate să-ți dea mult mai mult decât atât.” 10 Atunci, Amația a despărțit ceata care-i venise din Efraim și a poruncit ca oamenii aceștia să se întoarcă acasă. Dar ei s-au mâniat foarte tare pe Iuda și au plecat acasă cu mare furie. 11 Amația s-a îmbărbătat și și-a dus poporul în Valea Sării , unde a bătut zece mii de oameni din fiii lui Seir. 12 Și fiii lui Iuda au prins din ei zece mii de inși vii, pe care i-au dus pe vârful unei stânci, de unde i-au prăvălit în vale, așa încât toți au fost zdrobiți. 13 Însă oamenii din ceata căreia îi dăduse drumul ca să nu meargă la război cu el au năvălit în cetățile lui Iuda, de la Samaria până la Bet-Horon, au ucis acolo trei mii de inși și au luat multe prăzi.
Războiul cu Ioas
14 Când s-a întors Amația de la înfrângerea edomiților, a adus pe dumnezeii fiilor lui Seir și i-a pus dumnezei pentru el; s-a închinat înaintea lor și le-a adus tămâie. 15 Atunci, Domnul S-a aprins de mânie împotriva lui Amația și a trimis la el pe un proroc, care i-a zis: „Pentru ce ai căutat pe dumnezeii poporului acestuia, când ei n-au putut să-și izbăvească poporul din mâna ta?” 16 Pe când vorbea el, Amația i-a zis: „Oare te-am făcut sfetnic al împăratului? Pleacă! Pentru ce vrei să fii lovit?” Prorocul a plecat zicând: „Știu acum că Dumnezeu a hotărât să te nimicească, pentru că ai făcut lucrul acesta și n-ai ascultat sfatul meu.” 17 După ce s-a sfătuit , Amația, împăratul lui Iuda, a trimis să spună lui Ioas, fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu, împăratul lui Israel: „Vino să ne vedem față în față!” 18 Și Ioas, împăratul lui Israel, a trimis să spună lui Amația, împăratul lui Iuda: „Spinul din Liban a trimis să spună cedrului din Liban: ‘Dă pe fiică-ta de nevastă fiului meu!’ Și fiarele sălbatice din Liban au trecut și au călcat în picioare spinul. 19 Tu te gândești că ai bătut pe edomiți și de aceea ți se înalță inima ca să te mândrești. Acum stai mai bine acasă. Pentru ce să stârnești un rău care ți-ar aduce pieirea ta și a lui Iuda?” 20 Dar Amația nu l-a ascultat, fiindcă Dumnezeu hotărâse să-i dea în mâinile vrăjmașului, căci căutaseră pe dumnezeii Edomului. 21 Și Ioas, împăratul lui Israel, s-a suit și s-au văzut în față el și Amația, împăratul lui Iuda, la Bet-Șemeșul lui Iuda. 22 Iuda a fost bătut de Israel, și fiecare a fugit în cortul lui. 23 Ioas, împăratul lui Israel, a luat la Bet-Șemeș pe Amația, împăratul lui Iuda, fiul lui Ioas, fiul lui Ioahaz. L-a adus la Ierusalim și a făcut o spărtură de patru sute de coți în zidul Ierusalimului, de la Poarta lui Efraim până la Poarta Unghiului. 24 A luat tot aurul și argintul, și toate vasele care se aflau în Casa lui Dumnezeu, la Obed-Edom, și vistieriile casei împăratului. A luat și ostatici și s-a întors la Samaria. 25 Amația , fiul lui Ioas, împăratul lui Iuda, a trăit cincisprezece ani după moartea lui Ioas, fiul lui Ioahaz, împăratul lui Israel. 26 Celelalte fapte ale lui Amația, cele dintâi și cele de pe urmă, nu sunt scrise oare în cartea împăraților lui Iuda și Israel? 27 De când s-a abătut Amația de la Domnul, s-a făcut împotriva lui o uneltire la Ierusalim, și el a fugit la Lachis. Dar l-au urmărit la Lachis și l-au omorât. 28 L-au adus pe cai și l-au îngropat cu părinții săi în cetatea lui Iuda.
O Amaçia, o thagr le Iudahko.
1 O Amaçia arăslo thagar ka biši thai panji bărši, thai raisardea biši thai înia bărši ando Ierusalimo. Lesti dei bušolas Ioadan, andoa Ierusalimo.
2 O kărdea so sî mišto angloa Rai, ta khă illesa kai nas sa dino Lehkă.
3 Kana zureai'lo o raimos ande lehkă vast, mudardea le kanditoren kai mudardesas le thagres, lehkă daddes.
4 Ta či mudardea lengă ševen, kă kărdea buti sar sî lašarimasa ande Kris, ando lill le Moisahko, kai o Rai del o mothodimos kadoa: „Te na mudarăn pe le dadda andal šeave, thai te na mudarăn pe le šeave andal dadda; ta skoiekh te avel mudardo anda pesti bezex.”
5 O Amaçia tidea le manušen andoa Iuda thai thodea le palal khăra lengă daddengă, šerăbară pal mii thai šerăbară pal šella, anda soa Iuda thai o Beneamino. Kărdea lengă o dindimos dă kata biši bărši opră, thai arakhlea trin šella manuši alosarde, ando daštimos te dašti phiraven le arme, jeanglindoi e suliça thai o skuto.
6 Mai tomnisardea potindimasa andoa Israelo ăkh šell mii zuralimene, kha šellsa talança rupune.
7 Khă manuši le Devllehko avilo leste, thai phendea: „Thagarina, te na jeal tusa e oastea le Israelosti, kă o Rai nai le Israelosa, nai sa kadalença le šavença le Efraimohkă.
8 Te jeasa lença, i orta te kărăsa koa mardimos kărdimata zuralimahkă, te jeanes kă o Dell kărăl tu te perăs angloa dušmano. Kă o Dell sî Les zor te kandel tu thai te kărăl tu te perăs.”
9 O Amaçia phendea le manušehkă le Devllehkă: „Ta so te kărau kolença ăkh šella talança kai dem le la oasteakă le Israelohkărakă?” O manuši le Devllehko dea les anglal: „O Rai dašti te del tu but mai but dă sar kaditi.”
10 Atunčiea o Amaçia dea rigate o kîrdo kai avilosas andoa Efraimo, thai phendea ka le manuši kadala te ambolden pe khără. Ta on xolleai'le but zurales po Iuda, thai telearde khără barea xolleasa.
11 O Amaçia muršai'lo, thai nigărdea pehkă poporos ande Xar le Lonesti, kai mardea deši mii manuši andal šeave le Seirohkă.
12 Thai le šeave le Iudahkă astarede deši mii jene juvinde, kai nigărde le po gor khă barăbaŕăhko, thai dine le drom ande xar kadea ta sa sas linčerde.
13 Ta, le manuši andioa kîrdo kai deasas le drom te na jean lesa koa mardimos, šutine pe ande le četăçi le Iudahkă, dă andai Samaria ji ando Bet-Xoron, mudarde trin mii jene, thai line but limata.
O mardimos le Ioasăsa.
14 Kana amboldi'lo o Amaçia kata o phadimos le Edomiçăngo, andea le devlen le šeavengă le Seirohkă, thai thodea le devla anda leste; badi'lo angla lende, thai andea lengă tămîia.
15 Atunči o Rai astardi'lo xolleatar poa Amaçia, thai tradea leste khă prooroko, kai phendea lehkă: „Anda soste rodean le devlen le poporohkărăn kadalehkă, kana on naštisarde te skăpin pehkă poporos anda te vast?”
16 Ta kana delas o delas duma, o Amaçia phendea lehkă: „Ta kărdem tu sfetniko le thagarehko? Telear! Anda soste kames te aves malado?” O prooroko teleardea, phendindoi: „Jeanau akana kă o Dell dea pe te xasarăl tu, anda kă kărdean e buti kadea thai či ašundean mîŕă phendimastar.”
17 Pala so deape duma, o Amaçia, o thagar le Iudahko, tradea te phenel le Ioasahkă, o šeau le Ioxazahko, o šeau le Iexuhko, o thagar le Israelohko: „Av, te dikhas ame mui muieste!”
18 Thai o Ioas, o thagar le Israelohko, tradea te phenel le Amaçiahkă, o thagar le Iudahko: „O kanro andoa Libano tradea te phenel le čedrohkă andoa Libano: „De tea šea dă romni mîŕă šeavehkă!” Thai le jivine le văšunea andoa Libano nakhline thai ušteade andel pînŕă o kanro.
19 Tu des tu godi kă mardean le Edomiçăn, thai anda kodea vazdel pe teo illo kaste des tu baro. Akana beši mai mišto khără. Anda soste te des drom khă nasul, kai dašti anel tukă o xasarimos tiro thai le Iudahko?”
20 Ta o Amaçia či ašundea les, anda kă o Dell thodeasas te del les ando vast le dušmanohko, kă rodinesas le devlen le Edomohkărăn.
21 Thai o Ioas, o thagar le Israelohko, ankăsto: thai dikhline pe mui muieste, o thai o Amaçia, o thagar le Iudahko, ando Bet-Šemešo le Iudahko.
22 O Iuda sas mardo le Israelostar, thai sakogodi našlo ande pesti çăra.
23 O Ioas, o thagar le Israelohko, lea o Bet-Šemešo le Amaçias, o thagar le Iudaghkărăs, o šeau le Ioasăhko, o šeau le Ioxazahko. Nigărdea les ando Ierusalimo, thai kărdea khă phaŕadimos dă štar šella koçea ando zîdo le Ierusalimohko, dă kata o udar le Efraimohko ji kai poarta le kolçosti.
24 Lea soa sumnakai thoa rup, thai sa le vasuri, kai sas ando Khăr le Devllehko, ando Obed-Edomo, thai le visterii le thagarehkă. Lea i jene pesa, thai amboldi'lo ande Samaria.
25 O Amaçia, o šeau le Ioasăhko, o thagar le Iudahko, traisardea dešupanji bărši pala o merimos le Ioasăhko, o šeau le Ioxazăhko, o thagr le Israelohko.
26 Le kolaver kărimata le Amaçiahkă, kola dă anglal thai kola dă palal, nai ramome kadea ando lill le thagarengo le Iudahkă thai le Israelohkă?
27 Dă kana duri'lo o Amaçia kata o Rai, kărdilea pa leste khă dimosduma ando Ierusalimo, thai o našlea ando Lachiš. Ta avile pala leste ando Lachiš thai mudarde les.
28 Andine les pel grast, thai praxosarde les pehkă daddença ande četatea le Iudasti.