Securea unui fiu al prorocilor
1 Fiii prorocilor au zis lui Elisei: „Iată că locul unde locuim noi cu tine este prea strâmt pentru noi. 2 Haidem până la Iordan ca să luăm de acolo fiecare câte o bârnă și să ne facem acolo un loc de locuit.” Elisei a răspuns: „Duceți-vă!” 3 Și unul din ei a zis: „Fii bun și vino cu slujitorii tăi!” El a răspuns: „Voi merge.” 4 A plecat deci cu ei. Ajungând la Iordan, au tăiat lemne. 5 Și, pe când tăia unul din ei o bârnă, a căzut fierul de la secure în apă. El a strigat: „Ah, domnul meu, era împrumutat!” 6 Omul lui Dumnezeu a zis: „Unde a căzut?” Și i-a arătat locul. Atunci, Elisei a tăiat o bucată de lemn, a aruncat-o în locul acela, și fierul de la secure a plutit pe apă. 7 Apoi a zis: „Ridică-l!” Și a întins mâna și l-a luat.
Orbirea sirienilor
8 Împăratul Siriei era în război cu Israel. Și, într-un sfat pe care l-a ținut cu slujitorii săi, a zis: „Tabăra mea va fi în cutare loc.” 9 Dar omul lui Dumnezeu a trimis să spună împăratului lui Israel: „Ferește-te să treci pe lângă locul acela, căci acolo sunt ascunși sirienii.” 10 Și împăratul lui Israel a trimis niște oameni să stea la pândă spre locul pe care i-l spusese și despre care îl înștiințase omul lui Dumnezeu. Aceasta s-a întâmplat nu o dată, nici de două ori. 11 Împăratului Siriei i s-a tulburat inima. A chemat pe slujitorii săi și le-a zis: „Nu voiți să-mi spuneți care din noi este pentru împăratul lui Israel?” 12 Unul din slujitorii săi a răspuns: „Nimeni, împărate, domnul meu, dar prorocul Elisei, care este în Israel, spune împăratului lui Israel cuvintele pe care le rostești în odaia ta de culcare.” 13 Și împăratul a zis: „Duceți-vă și vedeți unde este, ca să trimit să-l prindă.” Au venit și i-au spus: „Iată că este la Dotan.” 14 A trimis acolo cai, care și o oaste puternică. Au ajuns noaptea și au înconjurat cetatea. 15 Slujitorul omului lui Dumnezeu s-a sculat dis-de-dimineață și a ieșit. Și iată că o oaste înconjura cetatea cu cai și care. Și slujitorul a zis omului lui Dumnezeu: „Ah, domnul meu, cum vom face?” 16 El a răspuns: „Nu te teme, căci mai mulți sunt cei cu noi decât cei cu ei.” 17 Elisei s-a rugat și a zis: „Doamne, deschide-i ochii să vadă!” Și Domnul a deschis ochii slujitorului, care a văzut muntele plin de cai și de care de foc împrejurul lui Elisei. 18 Sirienii s-au coborât la Elisei. El a făcut atunci următoarea rugăciune către Domnul: „Lovește, rogu-Te, pe poporul acesta cu orbire!” Și Domnul i-a lovit cu orbire, după cuvântul lui Elisei. 19 Elisei le-a zis: „Nu este aceasta calea și nu este aceasta cetatea; veniți după mine și vă voi duce la omul pe care-l căutați.” Și i-a dus la Samaria. 20 Când au intrat în Samaria, Elisei a zis: „Doamne, deschide ochii oamenilor acestora să vadă!” Și Domnul le-a deschis ochii și au văzut că erau în mijlocul Samariei. 21 Împăratul lui Israel, văzându-i, a zis lui Elisei: „Să-i măcelăresc, să-i măcelăresc, părinte?” 22 „Să nu-i măcelărești”, a răspuns Elisei. „Obișnuiești tu oare să măcelărești pe aceia pe care îi iei prinși cu sabia și cu arcul tău? Dă-le pâine și apă, ca să mănânce și să bea, apoi să se ducă la stăpânul lor.” 23 Împăratul lui Israel le-a dat un prânz mare și ei au mâncat și au băut, apoi le-a dat drumul și au plecat la stăpânul lor. Și oștile sirienilor nu s-au mai întors pe ținutul lui Israel.
Împresurarea Samariei
24 După aceea, Ben-Hadad, împăratul Siriei, strângându-și toată oștirea, s-a suit și a împresurat Samaria. 25 În Samaria a fost o mare foamete și atât de mult au strâmtorat-o, încât un cap de măgar prețuia optzeci de sicli de argint și un sfert de cab de găinaț de porumbel, cinci sicli de argint. 26 Și, pe când trecea împăratul pe zid, o femeie i-a strigat: „Scapă-mă, împărate, domnul meu!” 27 El a răspuns: „Dacă nu te scapă Domnul, cu ce să te scap eu? Cu venitul ariei sau al teascului?” 28 Și împăratul i-a zis: „Ce ai?” Ea a răspuns: „Femeia aceea mi-a zis: ‘Dă-mi pe fiul tău să-l mâncăm astăzi, și mâine vom mânca pe fiul meu.’ 29 Noi am fiert pe fiul meu și l-am mâncat. Și în ziua următoare i-am zis: ‘Dă pe fiul tău să-l mâncăm.’ Dar ea a ascuns pe fiul ei.” 30 Cum a auzit împăratul cuvintele acestei femei, și-a rupt hainele, când stătea pe zid. Și poporul a văzut că pe dinăuntru avea un sac de păr pe trup. 31 Împăratul a zis: „Să mă pedepsească Dumnezeu cu toată asprimea dacă va rămâne astăzi capul lui Elisei, fiul lui Șafat, pe trupul lui!” 32 Elisei ședea în casă și bătrânii ședeau lângă el. Împăratul a trimis pe cineva înainte. Dar, înainte ca să ajungă solul, Elisei a zis bătrânilor: „Vedeți că acest fiu de ucigaș trimite pe cineva să-mi ia capul? Ascultați! Când va veni solul, închideți ușa și opriți-l la ușă; nu se aude oare sunetul pașilor stăpânului său în urma lui?” 33 Pe când le vorbea el încă, solul se și coborâse la el, și împăratul a zis: „Iată, răul acesta vine de la Domnul. Ce mai am de nădăjduit de la Domnul?”
O tover khă šeavehko le prooročengo.
1 Le šeave le prooročengă phendine le Eliseiehkă: „Dikta kă o than kai bešas ame tusa sî but tang anda amende.
2 Avta te jeas ji koa Iordano; kaste las oçal saoră po khă belli, thai te kăras amengă oče khă than bešlimahko.” O Elisei dea anglal: „Jean tumengă.”
3 Thai iekh anda lende phendea: „Av lašo thai av i tu te kanditorença.” O dea anglal: „Jeaua!”
4 Teleardea kadea lença. Arăslindoi koa Iordano, šindine kašt.
5 Thai kana iekh anda lende šinelas khă belli, pelo o sastri kata o tover ando pai. O çîpisardea: „Au! Raia muŕo, sas lino unjile!”
6 O manuši le Devllehko phendea: „Kai pelo?” Thai sîkadea lehkă o than. Atunčeara o Elisei šindea khă kotor kašt, thai šudea les ando than kodoa, thai o sastri kata o tover phirălas poa pai.
7 Pala kodea phendea: „Vazde les!” Thai tinzosardea o vast thai lea les.
O koŕarimos le Sirianengo.
8 O thagar la Siriako sas ando mardimos le Israelosa. Thai, ande khă divano kai nikărdea les pehkă kanditorença, phendea: „E tabăra mîŕî avela ande kutari than.”
9 Ta o manuši le Devllehko tradea te phenen le thagarehkă le Israelohkărăhko: „Arakh tu te nakhăs paša o than kodoa, kă oče sî garade le Sirienea.”
10 Thai o thagar le Israelohko tradea varesar manuši te bešen koa arakhaimos karing o than kai phendeasas lehkă thai pa sao phendeasas lehkă o manuši le Devllehko. Kadea kărdi'li na ăkh data, či duarăs.
11 O thagar la Siriako biujisai'lo lehko illo. Akhardea pehkă kanditoren, thai phendea lengă: „Či kamen te phenen mangă sao sî anda amende anda o thagar le Israelohko?”
12 Iekh anda le kanditorea lehkă dea les anglal: „Khonikh, thagarina, muŕo rai; ta o prooroko o Elisei kai sî ando Israelo, phenel le thagarehkă le Israelohkă le divanuri kai phenes le tu ande ti odaia le soimasti.”
13 Thai o thagar phendea: „Jean thai dikhăn kai sî, kaste tradau te astarăn les.” Avile thai phendine lehkă: „Dikta kă sî ando Dotano.”
14 Tradea oče grast, urdona thai oastea zurali. Arăsline reate, thai dineroata e četatea.
15 O kanditorii le manušehko le Devllehko ušti'lo kana pharadilo o des thai ankăsto. Thai dikta ăkh bari oastea delasroata e četatea, grastença thai urdonença. Thoa kanditorii phendea le manušehkă le Devllehkă: „Au! Raia muŕo, sar kărasa?”
16 O dea les anglal: „Na dara, kă mai but sî kola amença dă sar kola lença.”
17 O Elisei rudisai'lo, thai phendea: „Raia, pîtăr lehkă iakha te dikhăl.” Thai o Rai pîtărdea le iakha le kanditorehkă, kai dikhlea o baŕobaro pherdo grast thai urdona iagakă andel riga le Eliseiehkă.
18 Le Sirienea uliste koa Elisei. O kărdea atunčeara kakoa rudimos karing o Rai: „Malav, rudi Tu, kadale poporos koŕîmasa.” Thai o Rai maladea le koŕîmasa, pala o divano le Eliseiehko.
19 O Elisei phendea lengă: „Nai kadoa o drom, thai nai kadea e četatea, aven pala mande, thai nigraua tume koa manuši kai roden les.” Thai nigărdea le ande Samaria.
20 Kana šute pe ande Samaria, o Elisei phendea: „Raia, pîtăr le iakha kadale manušengă, te dikhăn!” Thai o Rai pîtărdea lengă iakha, thai dikhline kă sas ando maškar la Samariako.
21 O thagar le Israelohko, dikhlindoi le, phendea le Eliseiehkă: „Te šinau le, te šinau le, rašaina?”
22 „Te na šines le”, phendea o Elisei. „Sî tu nărao te šines kukolen kai astarăs le la sabiasa thai te arkosa? De le manŕo thai pai, kaste xan thai te pen; pala kodea te jean ka pehko stăpîno.”
23 O thagr le Israelohko dea le khă skafidi desăsti bari, thai on xaline thai piline; pala kodea dea le drom, thai telearde ka pehko stăpîno. Thai le ošti le Sirianengă či mai amboldi'le pe phuw le Israelosti.
O dimosroata la Samariako.
24 Pala kodea o Ben-Xadad, o thagar la Siriako, tidea sa pesti oštirea, thai ankăsto thai dearoata sai Samaria.
25 Ande Samaria sas khă bari bokh, thai kaditi dă but tidinela ta khă šero čiušehko kărălas oxtovardeši siklea rupune, thai khă sferto găinaçohko gulumbohko panji siklea rupune.
26 Ta kana nakhălas o thagar po zîdo, khă juwli cîpisardea lehkă: „Skăpisar ma, thagarina, muŕo rai!”
27 O dea la anglal: „Kana či skăpil tu o Rai, sosa te skăpi tu me? Le avimasa la phuweako sau le teaskohko?”
28 Thai o thagr phendea lakă: „So sî tu?” Oi dea les anglal: „E juwli kadea phendea mangă: „De ma te šeaves te xas les ades, thai texara xasa mîŕă šeaves.”
29 Ame părisardeam mîŕă šeaves, thai xaleam les.Thai ando des o kolaver phendem lakă: „De te šeaves te xas les.” Ta oi garadea pehkă šeaves.”
30 Sar ašundea o thagar le divanuri kadala juwleakă, šindea pehkă çoale, kana bešelas po zîdo. Thai o poporo dikhlea kă andral sas les khă gono balengo po stato.
31 O thagar phendea: „Te došavel ma o Dell sa le zuralimasa, te ašela ades o šero le Eliseieihko, o šeau o Šafato, pe lehko stato!”
32 O Elisei bešelas ando khăr, thai le phură bešenas paša leste. O thagar tradea varekas anglal. Ta anglal te arăsăl o solo, o Elisei phendea le phurăngă: „Dikhăn kă kadoa šeau le mudarditorehko tradel varekas te lel muŕo šero? Ašunen! Kana avela o solo, phandaven o udar, thai atărdearăn les koa udar; či ašundeol pe o bašlimos le pînŕăngo le stăpînohko pala leste avindoi?”
33 Ta kana o delas duma, o solo i ulistosas leste, thai o thagr phendea: „Dikta, o nasul kadoa avel kata o Rai; so sî ma te mai ajukărau kata o Rai?”