Împărații lui Israel și Iuda, uciși de Iehu
1 Prorocul Elisei a chemat pe unul din fiii prorocilor și i-a zis: „Încinge-ți mijlocul, ia cu tine sticluța aceasta cu untdelemn și du-te la Ramot în Galaad. 2 Când vei ajunge acolo, să cauți să vezi pe Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimși. Să te duci să-l ridici din mijlocul fraților săi și să-l aduci într-o odaie, deoparte. 3 Să iei sticluța cu untdelemn, să-l torni pe capul lui și să zici: ‘Așa zice Domnul: «Te ung împărat al lui Israel!»’ Apoi să deschizi ușa și să fugi fără să te oprești.” 4 Tânărul, slujitorul prorocului, a plecat în Ramot din Galaad. 5 Când a ajuns, căpeteniile oștirii ședeau jos. El a zis: „Căpetenie, am să-ți spun o vorbă.” Și Iehu a zis: „Căruia dintre noi toți?” El a răspuns: „Ție, căpetenie.” 6 Iehu s-a sculat și a intrat în casă, și tânărul i-a turnat untdelemnul pe cap, zicându-i: „Așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Te ung împărat al lui Israel, al poporului Domnului. 7 Să nimicești casa stăpânului tău Ahab, și voi răzbuna asupra Izabelei sângele robilor Mei, prorocii, și sângele tuturor slujitorilor Domnului. 8 Toată casa lui Ahab va pieri; voi nimici pe oricine ține de Ahab, fie rob , fie slobod în Israel, 9 și voi face casa lui Ahab asemenea casei lui Ieroboam , fiul lui Nebat, și casei lui Baeșa , fiul lui Ahia. 10 Câinii vor mânca pe Izabela în ogorul din Izreel și nu va fi cine s-o îngroape.’” Apoi tânărul a deschis ușa și a fugit. 11 Când a ieșit Iehu la slujitorii stăpânului său, ei i-au zis: „Toate bune? Pentru ce a venit nebunul acesta la tine?” Iehu le-a răspuns: „Voi cunoașteți bine pe omul acesta și ce poate spune.” 12 Dar ei au zis: „Minciună! Spune-ne dar!” Și el a zis: „Mi-a vorbit așa și așa, zicând: ‘Așa zice Domnul: «Te ung împărat al lui Israel.»’” 13 Îndată și-au luat, fiecare , hainele și le-au pus sub Iehu, pe treptele goale. Apoi au sunat din trâmbiță și au zis: „Iehu este împărat!” 14 Astfel a uneltit Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimși, împotriva lui Ioram. Și Ioram și tot Israelul apărau Ramotul din Galaad împotriva lui Hazael, împăratul Siriei. 15 Dar împăratul Ioram se întorsese să se vindece la Izreel de rănile pe care i le făcuseră sirienii, când se bătea împotriva lui Hazael, împăratul Siriei. Iehu a zis: „Dacă voiți, să nu lăsați pe nimeni să scape din cetate, ca să se ducă să dea de veste la Izreel.” 16 Și Iehu s-a suit în carul lui și a plecat la Izreel, căci Ioram era bolnav în pat acolo, și Ahazia , împăratul lui Iuda, se coborâse să-l vadă. 17 Caraula pusă pe turnul lui Izreel a văzut ceata lui Iehu venind și a zis: „Văd o ceată de oameni.” Ioram a zis: „Ia un călăreț și trimite-l înaintea lor să întrebe dacă este pace.” 18 Călărețul s-a dus înaintea lui Iehu și a zis: „Așa zice împăratul: ‘Veniți cu pace?’” Și Iehu a răspuns: „Ce-ți pasă de pace? Treci înapoia mea.” Caraula a dat de știre și a zis: „Solul s-a dus până la ei și nu se mai întoarce.” 19 Ioram a trimis un al doilea călăreț, care a ajuns la ei și a zis: „Așa zice împăratul: ‘Veniți cu pace?’” Și Iehu a răspuns: „Ce-ți pasă de pace? Treci înapoia mea.” 20 Caraula a dat de știre și a zis: „S-a dus până la ei și nu se întoarce. Și alaiul este ca al lui Iehu, fiul lui Nimși, căci mână ca un nebun.” 21 Atunci, Ioram a zis: „Înhamă!” Și au pus caii la car. Ioram , împăratul lui Israel, și Ahazia, împăratul lui Iuda, au ieșit, fiecare în carul lui, înaintea lui Iehu și l-au întâlnit în ogorul lui Nabot din Izreel. 22 Cum a văzut Ioram pe Iehu, a zis: „Pace, Iehu?” Iehu a răspuns: „Ce pace, câtă vreme dăinuiesc curviile mamei tale Izabela și mulțimea vrăjitoriilor ei!” 23 Ioram a sucit frânele și a fugit zicând lui Ahazia: „Vânzare, Ahazia!” 24 Dar Iehu a pus mâna pe arc și a lovit pe Ioram între umeri. Săgeata a ieșit prin inimă, și Ioram a căzut în car. 25 Iehu a zis căpeteniei sale Bidcar: „Ia-l și aruncă-l în ogorul lui Nabot din Izreel, căci adu-ți aminte că, atunci când stăteam împreună, eu și tu, călare pe cai înapoia tatălui său Ahab, Domnul a rostit împotriva lui hotărârea aceasta: 26 ‘Am văzut ieri sângele lui Nabot și sângele fiilor lui’, zice Domnul, ‘și-ți voi face la fel chiar în ogorul acesta’, zice Domnul. Ia-l dar și aruncă-l în ogor, după cuvântul Domnului.” 27 Ahazia, împăratul lui Iuda, când a văzut lucrul acesta, a fugit pe drumul care duce la casa din grădină. Iehu l-a urmărit și a zis: „Lovește-l și pe el în car!” Și l-au lovit la suișul Gur, lângă Ibleam. El a fugit la Meghido și a murit acolo. 28 Slujitorii lui l-au dus într-un car la Ierusalim și l-au îngropat în mormântul lui, cu părinții lui, în cetatea lui David. 29 Ahazia se făcuse împărat al lui Iuda în anul al unsprezecelea al lui Ioram, fiul lui Ahab.
Izabela, aruncată de pe fereastră
30 Iehu a intrat în Izreel. Izabela, auzind lucrul acesta, și-a uns sprâncenele , și-a împodobit capul și se uita pe fereastră. 31 Pe când intra Iehu pe poartă, ea a zis: „Pace , noule Zimri, ucigașul stăpânului său?” 32 El a ridicat fața spre fereastră și a zis: „Cine este pentru mine? Cine?” Și doi sau trei dregători s-au uitat la el, apropiindu-se de fereastră. 33 El a zis: „Aruncați-o jos!” Ei au aruncat-o jos și i-a țâșnit sângele pe zid și pe cai. Iehu a călcat-o în picioare. 34 Apoi a intrat, a mâncat și a băut și a zis: „Duceți-vă de vedeți pe blestemata aceea și îngropați-o, căci este fată de împărat.” 35 S-au dus s-o îngroape, dar n-au găsit din ea decât țeasta capului, picioarele și palmele mâinilor. 36 S-au întors și au spus lui Iehu, care a zis: „Așa spusese Domnul prin robul său Ilie, Tișbitul: ‘Câinii vor mânca în ogorul din Izreel carnea Izabelei; 37 și hoitul Izabelei va fi ca gunoiul pe fața ogoarelor, în ogorul din Izreel, așa încât nu se va mai putea zice: «Aceasta este Izabela!»’”
Le thagar le Israelohkă thai le Iudahkă mudarde le Iexurostar.
1 O prooroko o Elisei akhardea iekhăs anda le šeave le prooročengă, thai phendea lehkă: „Phande teo maškar, le tusa e oieguça katea le zetinosa, thai jea ando Ramoto ando Galaado.
2 Kana arăsăsa oče, te rodes te dikhăs le Iexuos, o šeau le Iosafatohko, o šeau le Nimšiehko. Te jeas te vazdes les andoa maškar lengă phralengo, thai te anes les ande khă odaia rigate.
3 Te les e oieguça le zetinosa, te šorăs pe lehko šero, thai te phenes: „Kadea phenel o Rai: „Makhau tu tagar le Israelohko!” Pala kodea te pîtrăs o udar, thai te našes bi te atărdeos.”
4 O tărno, o kanditorii le proorokohko teleardea ando Ramato ando Galaado.
5 Kana arăslo, le šerălebară la oštireakă bešenas tele. O phendea: „Šerobarea sî ma te phenau tukă vareso.” Thai o Iexo phendea: „Savehkă anda amende saoŕă?” O dea anglal: „Tukă, šerobarea.”
6 O Iexo ušti'lo thai šutea pe ando khăr, thai o tărno šordea lehkă o zetino po šero, phendindoi lehkă: „Kadea phenel o Rai, o Dell le Israelohko: „Makau tu thagar le Israelohko, le poporohko le Raiehko.
7 Te xasarăs o khăr te stăpînohko le Axabohko, thai vazdaua pai Izabela o rat Mîŕă robengo, le prooročea, thai o rat sa le kanditorengo le Raiehkă.
8 Soa khăr le Axabohko xasaola; xasaraua orkas nikărăla le Axabostar, avela robo, avela slobodo ando Israelo,
9 thai kăraua le khărăhkă le Axabohkă sakadea sar le khărăhkă le Ieroboamohkă, o šeau le Naebatohko, thai le khărăhkă le Baešehkă, o šeau le Axiahko.
10 Le jukăl xana la Izabela ande phuw le Izreelostui, thai či mai avela kon te praxola.” Pala kodea o tărno pîtărdea o udar, thai našlo.
11 Kana ankăsto o Iexu kal kanditorea pehkă stăpînohkă, on phendine lehkă: „Sa mišto? Anda soste avilo o dillo kadoa tute?” O Iexu dea le anglal: „Tume prinjeanen mišto le manušes kadales thai sa so phenel.”
12 Ta on phendine: „Xoxaimos! Ta phen amengă!” Thai o phendea: „Dea mangă duma kadea thai kadea, phendindoi: „Kadea phenel o Rai, o Dell le Israelohko: „Makau tu thagar le Israelohko.”
13 Iekhatar on line pehkă raxamea thai thodine le tala o Iexu pe le skări le nandea. Pala kodea bašade andai šing, thai phendine: „O Iexu sî thagar!”
14 Kadeadar budulisardea o Iexu, o šeau le Iosofatohko, o šeau le Nimšiehko, pa o Ioram. Thai o Ioram thai soa Israelo nikărănas o Ramoto andoa Galaado anda o Xazaelo, o thagar la Siriako.
15 Ta o thagar o Ioram amboldinisai'lo sas te sasteaol ando Izreelo anda le dukhaimata kai kărdesas lehkă le ăl Sirienea, kana marălas pe le Xazaelosa, o thagar la Siriako. O Iexu phendea: „Kana kamen, te na mekăn khanikas te skăpil andai četatea, kaste jeal te del ašundimos ando Izŕeelo.”
16 Thai o Iexu ankăsto ande pehko urdon thai teleardea ando Izreelo; kă o Ioram sas nasfalo ando pato oče, thai o Axazia, o thagar le Iudahko, ulistosas te dikhăles.
17 O karaula thodino po turno le Izreelohko dikhlea o kîrdo le Iexulohko avindoi, thai phendea: „Dikhau ăkh kîrdo manušengo.” O Ioram phendea: „Le khă grastarii thai trade les angla lende te pušel kana sî pačeasa.”
18 O grastarii gălo angloa Iexu, thai phendea: „Kadea phenel o thagar: „Aven pačeasa?” Thai o Iexu dea anglal: „So fal tu tut andai pačea? Nakh pala mande.” O karaula dea ašundimos, thai phendea: „O solo gălo ji lende, thai či mai amboldel pe.”
19 O Ioram tradea o duito grastarii, kai arăslo lende, thai phendea: „Kadea phenel o thagar: „Aven pačeasa?” Thai o Iexu phendea: „So fal tu tut andai pačea? Nakh pala mande.”
20 O karaula dea ašundimos, thai phendea: „Gălo ji lende, thai či mai amboldel pe. Thai o alaio sî sar le Iexulohko, o šeau le Nimšiehko, kă tradel sar khă dillo.”
21 Atunči o Ioram phendea: „Thol grasten koa urdon!” Thai thodine le grasten koa urdon. O Ioram, o thagar le Israelohko, thai o Axazia, o thagar le Iudahko, ankăste sakoiekh, ande pehko urdon, angloa Iexu; thai maladine les ande phuw le Nabatosti andoa Izreelo.
22 Sar dikhlea o Ioram le Iexulos, phendea: „Împače, Iexona?” O Iexo dea anglal: „Savi, pačea! Sode čiro sî le kurvării tea deiakă la Izabelakă, thai o butimos lakă drabarditorengă!”
23 O Ioram amboldea e lopînz thai naš'lo, phendindoi le Axaziahkă: „Bitindimos, Axazia!”
24 Ta o Iexu thodea o vast po arko, thai maladea le Ioramos maškar le dume. E săjeata ankăsti andoa illo, thai o Ioram pelo andoa urdon.
25 O Ixu phendea le šerălebarăhkă lehko le Bidkar: „Le les thai šude les ande phuw le Nabotosti andoa Izreelo; kă an tukă godi kă atunčeara kana bešasas andekhthan, me thai tu, ankăste pel grasat pala lehko dadd o Axabo, o Rai dea mui koakoa mothodimos pa leste:
26 „Dikhlem arati o rat le Nabatohko thai o rat lehkă šeavengo,” phenel o Rai, „thai kăraua tukă sakadea orta ande phuw kadea,” phenel o Rai! „Ta le les, thai šude les ande phuw, pala o divano le Raiehko.”
27 O Axazia, o thagar le Iudahko, kana dikhlea e buti kadea, naš'lo po drom kai nigrăl koa khăr andai bar. O Iexu gălo pala leste, thai phendea: „Malav les i les ando urdon!” Thai malade les ando ankăstimos o Gur, paša o Ibleam. O naš'lo ando Meghido, thai mullo oče.
28 Lehkă kanditorea nigărde les ande khă urdon ando Ierusalimo, thai praxosarde les ande lehko mormînto, lehkă daddença, ande četatea le Davidosti.
29 O Axazia kărdi'lo sas thagar le Iudahko ando dešuiekto bărši le Ioramohko, o šeau le Axabohko.
E Izabela šudini poa jeamo.
30 O Iexu šutea pe ando Izreelo. E Izabela, ašundindoi kadea buti, makhlea pehkă sprînčene, kučisardea pehko šero, thai dikhălas poa jeamo.
31 Ta kana šolas pe o Iexu poa udar la bareako, oi phendea: „Împače, nevea Zimiri, o mudarditorii pehkă stăpînohko?”
32 O vazdea o mui karing o jeamo, thai phendea: „Kon sî anda mande? Kon?” Thai dui trin dregătorea dikhline pe leste, pašaindoi paša o jeamo.
33 O phendea: „Šuden lasa tele!” On šudine la tele, thai xuti'lo lako rat po zîdo thai pel grast. O Iexu ušteadea'la andel pînŕă.
34 Pala kodea šutea pe, xalea thai pilea, thai phendea: „Jean ta dikhăn la dinearman kodola, thai praxon la, kă sî šei thagaresti.”
35 Găline te praxon la; ta či mai arakhline anda late dăsar e troaka le šerăsti, le pînŕă thai le palme le vastengă.”
36 Amboldine thai phendine le Iexuohkă, kai phendea: „Kadea phendeasas o Rai anda pehko robo o Ilia, o Tibšito: „Le jukăl xana ande phuw andoa Izreelo o mas la Izabelako;
37 thai o xoito la Izabelako avela sar o gunoi po mui la phuweako, ande phuw andoa Izreelo, kadea ta našti mai phenela pe: „Kadea sî e Izabela!”