Înălțarea lui Isus
1 Teofile , în cea dintâi carte a mea, am vorbit despre tot ce a început Isus să facă și să învețe pe oameni, 2 de la început până în ziua în care S-a înălțat la cer, după ce, prin Duhul Sfânt, dăduse poruncile Sale apostolilor pe care-i alesese. 3 După patima Lui, li S-a înfățișat viu , prin multe dovezi, arătându-li-Se deseori timp de patruzeci de zile și vorbind cu ei despre lucrurile privitoare la Împărăția lui Dumnezeu. 4 Pe când Se afla cu ei, le-a poruncit să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aștepte acolo făgăduința Tatălui, „pe care ” , le-a zis El, „ați auzit-o de la Mine . 5 Căci Ioan a botezat cu apă, dar voi, nu după multe zile, veți fi botezați cu Duhul Sfânt.” 6 Deci apostolii, pe când erau strânși laolaltă, L-au întrebat: „Doamne , în vremea aceasta ai de gând să așezi din nou Împărăția lui Israel?” 7 El le-a răspuns: „Nu este treaba voastră să știți vremurile sau soroacele; pe acestea Tatăl le-a păstrat sub stăpânirea Sa. 8 Ci voi veți primi o putere, când Se va coborî Duhul Sfânt peste voi, și-Mi veți fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria și până la marginile pământului.” 9 După ce a spus aceste lucruri, pe când se uitau ei la El, S-a înălțat la cer, și un nor L-a ascuns din ochii lor. 10 Și cum stăteau ei cu ochii pironiți spre cer pe când Se suia El, iată că li s-au arătat doi bărbați îmbrăcați în alb 11 și au zis: „Bărbați galileeni , de ce stați și vă uitați spre cer? Acest Isus care S-a înălțat la cer din mijlocul vostru va veni în același fel cum L-ați văzut mergând la cer.”
Întoarcerea apostolilor
12 Atunci , ei s-au întors în Ierusalim din muntele numit al Măslinilor, care este lângă Ierusalim, departe cât un drum în ziua Sabatului. 13 Când au ajuns acasă, s-au suit în odaia de sus, unde stăteau de obicei. Erau Petru , Iacov, Ioan, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov, fiul lui Alfeu, Simon Zelotul și Iuda , fiul lui Iacov. 14 Toți aceștia stăruiau cu un cuget în rugăciune și în cereri, împreună cu femeile și cu Maria, mama lui Isus, și cu frații Lui.
Alegerea lui Matia
15 În zilele acelea, Petru s-a sculat în mijlocul fraților – numărul celor adunați laolaltă era de aproape o sută douăzeci – și a zis: 16 „Fraților, trebuia să se împlinească Scriptura spusă de Duhul Sfânt mai înainte, prin gura lui David, despre Iuda, care a fost călăuza celor ce au prins pe Isus. 17 El era din numărul nostru și era părtaș al aceleiași slujbe . 18 Omul acesta a dobândit un ogor cu plata nelegiuirii lui, a căzut cu capul în jos, a plesnit în două prin mijloc și i s-au vărsat toate măruntaiele. 19 Lucrul acesta a ajuns așa de cunoscut de toți locuitorii din Ierusalim, încât ogorul acela a fost numit în limba lor: ‘Acheldama’, adică: ‘Ogorul sângelui’. 20 În adevăr, în cartea Psalmilor este scris: ‘Locuința lui să rămână pustie și nimeni să nu locuiască în ea!’ și ‘Slujba lui s-o ia altul!’ 21 Trebuie deci ca, dintre cei ce ne-au însoțit în toată vremea în care a trăit Domnul Isus între noi, 22 cu începere de la botezul lui Ioan până în ziua când S-a înălțat El de la noi, să fie rânduit unul care să ne însoțească drept martor al învierii Lui.” 23 Ei au pus înainte pe doi: pe Iosif, numit Barsaba , zis și Iust, și pe Matia. 24 Apoi au făcut următoarea rugăciune: „Doamne, Tu, care cunoști inimile tuturor oamenilor, arată-ne pe care din acești doi l-ai ales, 25 ca să ia loc în slujba și apostolia aceasta, din care a căzut Iuda, ca să meargă la locul lui.” 26 Au tras la sorți, și sorțul a căzut pe Matia, care a fost numărat împreună cu cei unsprezece apostoli.
O vazdimos le Isusohko.
1 Teofile, ando anglal lill muŕo, dem duma pa so lea pe o Isus te kărăl thai te sîkavel le manušen,
2 dă anglal ji ando des ande sao vazdinisai'lo koa čerii, pala so, andoa Sfînto Duxo, deasas le mothodimata Pehkă le apostolengă, kai alosardeasas le.
3 Palai kazna Lesti, sîkadi'lo lengă juvindo, ande but sîkadimata, sîkadindoi pe lengă butivar čiro dă štarvardeši des, dindoi duma lença pa le butea dičimasa koa Thagarimos le Devllehko.
4 Ta kana sas lença, mothodea lengă te na dureon le Ierusalimostar, thai te ajukărăn oče o šinaimos le Daddehko, „savo”, phendea lengă O, „ašundean les Mandar.
5 Kă o Ioano boldea paiesa, ta tume, na pala but des, avena bolde le Sfîntone Duxosa.”
6 Kadeadar le apostolea, kana sas tidine andekh than, pušle Les: „Raia, ando čiro kadoa sî tu ande godi te lašarăs pale o Thagarimos le Israelohko?”
7 O dea le anglal: „Nai e buti tumari kaste jeanen le čiruri or le sorokuri; kadalen o Dadd garadeale tala Pehko stăpînimos.
8 Ta tume lena khă zor, kana o Sfînto Duxo ulela pa tumende, thai avena Mangă thai avena Mîŕă martorea ando Ierusalimo, ande sai Iudea, ande Samaria, thai ji kal gora la phuweakă.”
9 Pala so phendea kadala butea, ta kana on dikhănas pe Leste, vazdinisai'lo ando čerii, thai khă noro garadea Les anda lengă iakha.
10 Thai sar bešenas on le iakhănça pîtărde po čerii, ta kana O anklelas, dikta kă sîkadile lengă dui manuši xureade ando parno,
11 thai phendine: „Manuši Galalienea, sostar bešen thai dikhăn karing o čerii? Kadoa Isuso, kai vazdinisai'lo ando čerii anda tumaro maškar, avela sa kadea sar dikhlean Les gălindoi koa čerii.”
O amboldimos le apostolengo.
12 Kadeadar on amboldile ando Ierusalimo anda o barobaro le Zetinurengo, kai sî paša o Ierusalimo, dur sode sî khă drom ando des le Savatohko.
13 Kana arăsline khără, ankăstine ande odaia opral, kai on sas sîkade te bešen. Sas: o Petro, o Iakovo, o Ioan, o Andrei, o Filip, o Toma, o Bartolomeo, o Matei, o Iakovo, o šeau le Alfeohko, o Simono o Ziloto, thai o Iuda, o šeau le Iakovohko.
14 Sa kadala mangănas zorasa ando rudimos thai manglimata, andekhthan le juvleança, thai la Mariasa, e dei le Isusosti, thai Lehkă phralença.
O alosardimos le Matiahko.
15 Andel des kodola, o Petro ušti'lo ando maškar pehkă phralengo, – o dindimos kolengo tidine sas paše ăkh šell thai biši, – thai phendea:
16 „Phralale, trăbulas te pherdeol o Lill le Devllehko phendino le Sfîntone Duxostar mai anglal, andoa mui le Davidohko, poa Iuda, kai sas o phiraitorii kolengo kai astarde le Isusos.
17 O sas ando dindimos amaro, thai sas amença sa ando kodoa kandimos.
18 O manuši kadoa dobîndisardea khă phuw le potindimasa lehkă bezexalimasti, pelo le šerăsa tele, thai phaŕî'lo ande donde andoa maškar, thai šordile sa lehkă poŕa.
19 E buti kadea arăsli kadea dă prinjeandi sa le manušendar andoa Ierusalimo, ta e phuw kodea sas dini anau ande lendi šib: „Ašeldama”, kai sî: „E phuw le ratesti.”
20 Ando čeačimos, ando lill le Psalmengo sî ramome: „O than lehko ašel pusto, thai khonikh te na bešel ande leste!” Thai: „O kandimos lehko te lel les aver!”
21 Sî musai kă, anda kukola kai phirdine amença soa čiro kai traisardea o Rai o Isus maškar amende,
22 dă kata o boldimos le Ioanohko ji ando des kana vazdinisai'lo O amendar, te avel alosardo, iekh kai te avel amença čečio martorii ando juvindimos Lehko.
23 On thodine anglal don: le Iosifos, dinoanau Barsaba, phendino i Iust, thai le Matias.
24 Kărdine kadoa rudimos: „Raia, Tu, kai prinjeanes le ille sa le manušengă, sîkav amengă saves anda kadala dui alosardean les,
25 kaste lel o than ando kandimos thai e apostolia kadea, anda savi pelo o Iuda, kaste jeal ande lehko than.”
26 Çîrdine kai bax, thai bax peli po Matia, kai sas dindo andekhthan kukolença le dešuiekh apostolença.