1 Pavel s-a uitat țintă la sobor și a zis: „Fraților, eu am viețuit cu toată curăția cugetului meu înaintea lui Dumnezeu până în ziua aceasta…” 2 Marele preot Anania a poruncit celor ce stăteau lângă el să-l lovească peste gură. 3 Atunci, Pavel i-a zis: „Te va bate Dumnezeu, perete văruit! Tu șezi să mă judeci după Lege și poruncești să mă lovească, împotriva Legii!” 4 Cei ce stăteau lângă el i-au zis: „Îți bați joc de marele preot al lui Dumnezeu?” 5 Și Pavel a zis: „N-am știut, fraților, că este marele preot, căci este scris: ‘Pe mai-marele norodului tău să nu-l grăiești de rău.’” 6 Pavel, ca unul care știa că o parte din adunare erau saduchei, iar alta farisei, a strigat în plin sobor: „Fraților, eu sunt fariseu, fiu de fariseu; din pricina nădejdii în învierea morților sunt dat în judecată.” 7 Când a zis vorbele acestea, s-a stârnit o neînțelegere între farisei și saduchei, și adunarea s-a dezbinat. 8 Căci saducheii zic că nu este înviere, nici înger, nici duh, pe când fariseii le mărturisesc pe amândouă. 9 S-a făcut o mare zarvă, și câțiva cărturari din partida fariseilor s-au sculat în picioare, au început o ceartă aprinsă și au zis: „Noi nu găsim nicio vină în omul acesta; dar dacă i-a vorbit un duh sau un înger ?”… 10 Fiindcă gâlceava creștea, căpitanul se temea ca Pavel să nu fie rupt în bucăți de ei. De aceea a poruncit ostașilor să se coboare, să-l smulgă din mijlocul lor și să-l ducă în cetățuie. 11 În noaptea următoare, Domnul S-a arătat lui Pavel și i-a zis: „Îndrăznește, Pavele, căci, după cum ai mărturisit despre Mine în Ierusalim, tot așa trebuie să mărturisești și în Roma.”
Pavel este dus la Cezareea
12 La ziuă, iudeii au uneltit și s-au legat cu blestem că nu vor mânca, nici nu vor bea până nu vor omorî pe Pavel. 13 Cei ce făcuseră legământul acesta erau mai mulți de patruzeci. 14 Ei s-au dus la preoții cei mai de seamă și la bătrâni și le-au zis: „Noi ne-am legat cu mare blestem să nu gustăm nimic până nu vom omorî pe Pavel. 15 Acum dar, voi, împreună cu soborul, dați de știre căpitanului și rugați-l să-l aducă mâine jos, înaintea voastră, ca și cum ați vrea să-i cercetați pricina mai cu de-amănuntul, și până să ajungă el, noi suntem gata să-l omorâm.” 16 Fiul surorii lui Pavel a auzit de această cursă, s-a dus în cetățuie și a spus lui Pavel. 17 Pavel a chemat pe unul din sutași și a zis: „Du pe tinerelul acesta la căpitan, căci are să-i spună ceva.” 18 Sutașul a luat pe tânăr cu el, l-a dus la căpitan și a zis: „Pavel cel întemnițat m-a chemat și m-a rugat să aduc la tine pe acest tinerel, care are să-ți spună ceva.” 19 Căpitanul l-a apucat de mână, l-a luat deoparte și l-a întrebat: „Ce ai să-mi spui?” 20 El a răspuns: „Iudeii s-au sfătuit să te roage să aduci mâine pe Pavel înaintea soborului, ca și cum ai avea să-l cercetezi mai cu de-amănuntul. 21 Tu să nu-i asculți, pentru că mai mulți de patruzeci dintre ei îl pândesc și s-au legat cu blestem să nu mănânce și să nu bea nimic până nu-l vor omorî; acum stau gata și n-așteaptă decât făgăduiala ta.” 22 Căpitanul a lăsat pe tinerel să plece și i-a poruncit să nu spună nimănui că i-a descoperit aceste lucruri. 23 În urmă, a chemat pe doi sutași și le-a zis: „La ceasul al treilea din noapte, să aveți gata două sute de ostași, șaptezeci de călăreți și două sute de sulițari, ca să meargă până la Cezareea.” 24 Le-a poruncit să aducă și dobitoace pentru Pavel, ca să-l pună călare și să-l ducă sănătos și teafăr la dregătorul Felix. 25 Lui Felix, i-a scris o scrisoare cu următorul cuprins: 26 „Claudius Lisias către preaalesul dregător Felix: plecăciune! 27 Acest om, pe care l-au prins iudeii, era să fie omorât de ei, și eu m-am dus repede cu ostași și l-am scos din mâna lor, căci am aflat că este roman. 28 Am vrut să aflu pricina pentru care-l pârau și l-am adus înaintea soborului lor. 29 Am găsit că era pârât pentru lucruri privitoare la Legea lor, dar că nu săvârșise nicio nelegiuire care să fie vrednică de moarte sau de lanțuri. 30 Mi s-a dat însă de știre că iudeii îl pândesc ca să-l omoare; l-am trimis îndată la tine și am făcut cunoscut și celor ce-l învinuiesc să-ți spună ție ce au împotriva lui. Fii sănătos.” 31 Ostașii, după porunca pe care o primiseră, au luat pe Pavel și l-au dus noaptea până la Antipatrida. 32 A doua zi, au lăsat pe călăreți să-și urmeze drumul înainte cu el, iar ei s-au întors în cetățuie. 33 Ajunși în Cezareea, călăreții au dat scrisoarea în mâna dregătorului și au adus pe Pavel înaintea lui. 34 Dregătorul, după ce a citit scrisoarea, a întrebat din ce ținut este Pavel. Când a aflat că este din Cilicia , 35 „te voi asculta”, a zis el, „când vor veni pârâșii tăi”. Și a poruncit să fie păzit în palatul lui Irod.
1 O Pavelo dikhlea orta pe le Krisînitorea, thai phendea: „Phralale, me avilem sa le uijimasa mîŕă diiehkărăsa angloa Dell, ji ando des kadoa.”
2 O baro rašai o Anania mothodea kolengă kai bešenas paša leste te den pa lehko mui.
3 Atunči o Pavelo phendea lehkă: „Marăla tu o Dell, zîdona văruime! Tu bešes te krisînis ma pala e Kris, thai mothos te malaven ma, opral e Kris!”
4 Kola kai bešenas paša leste, phendine lehkă: „Asas tukă le bară rašastar le Devllehko?”
5 Thai o Pavelo phendea: „Či jeanglem, phralale, kă sî o baro rašai; kă sî ramome: „Le mai barăs te norodohko te na des les duma dă nasul.”
6 O Pavelo, sar iekh kai jeanelas kă ăkh rig andoa tidimos sas Sadušeia, ta aver Fariseia, çîpisardea zurales ande Kris: „Phralale, me sîm Fariseo, šeau Fariseohko; andai doši le ajukărimastii ando juvindimos le mullengo sîm dino ande kris.”
7 Kana phendea kadala divanuri, kărdi'lo khă biatearimos maškar le fariseia thai le Sadušeia, thai o tidimos pharadi'lo.
8 Kă le Sadušeia phenen kă nai juvindimos, či înjero, či duxo, ta kana le Fariseia patean lidon.
9 Thai kărdili khă kadea baro buzulimos, thai varesar zakonarea andai rig le Fariseiendi, uštile ande pînŕănde, thai astarde khă xamos baro, thai phendine: „Ame či arakhas či khă doši ando manuši kadoa; ta kana dea lehkă duma khă înjero or khă duxo?” …
10 Anda kă e zan bareolas, o kăpitano, daralas kă o Pavelo te na avel šindo andel kotora lendar. Anda kodea mothodea le kătanengă te ulen thai te çîrden les anda lengo maškar, thai te nigrăn les ande četăçuia.
11 Ande reat kai avili, o Rai sîkadi'lo le Pavelohkă, thai phendea lehkă: „Av zorasa, Pavele; kă, pala sar mothodean pa Mande ando Ierusalimo, sa kadea trăbul te mothos i ande Roma.”
O Pavelo sî nigărdo ande Čezarea.
12 Ando des, le Iudeia rodine thai phandile armaiasa kă či xana, čina či pena, ji kana mudarăna le Pavelos.
13 Kola kai kărdinesas o phanglimos kadoa, sas mai but dă štarvardeši.
14 On găline ka le raša le mai bară thai kal phură, thai phendine lengă: „Ame phangleam ame barea armaiasa te na zumavas khanči ji kana mudarasa le Pavelos.
15 Akana ta, tume andekh than la Krisasa, den phendimos le kăpitanos, thai rudin les te aneles texara tele angla tumende, sar i kana kamenas te roden e doši mai mišto; thai ji te arăsăl o, ame sam gata te mudaras les.”
16 O šeau la pheako le Pavelohko ašundea anda kadoa ambladimos, thai gălo ande četăçuia thai phendea le Pavelohkă.
17 O Pavelo akhardea iekhăs andal sutašea, thai phendea: „Nigăr le tărnorăs kals koa kăpitano, kă sî les te mothol lehkă vareso.”
18 O sutašo lea le tărnes pesa, nigărdea les koa kăpitano, thai phendea:
„O Pavelo o phandado akhardea ma thai rudisardea ma te anau tute kakale tărneorăs, kai sî les te phenel tukă vareso.”
19 O kăpitano azbadea les vastestar, lea les rigate, thai pušlea les: „So sî tu te phenes mangă?”
20 O dea les anglal: „Le Iudeia dine pe duma te rudin tu te anes texara le Pavelos anglai Kris, sar i kana kamesa te rodes les mai čeačimasa.
21 Tu te na ašunes le, anda kă mai but dă štarvardeši anda lende pîndin les, thai phangle pe armaiasa te na xan thai te na pen khanči ji kana či mudarăna les; akana bešen gata, thai ajukărăn numai teo šinaimos.”
22 O kăpitano meklea le tărnoŕăs te jealtar, thai mothodea lehkă te na phenel khanikahkă kă phendea lehkă kadala butea.
23 Pala kodea akhardea dui sutaši, thai phendea lengă: „Koa čeaso o trito andai reat, te aven tume gata dui šella kătane, eftavardeši grastarea thai dui šella suliçarea, kaste jean ji ande Čezarea.”
24 Mothodea lengă te anen i grast andoa Pavelo, kaste thon les ankăsto, thai te nigrăn les sastevesto thai ušteado koa guvernatorii o Feliks.
25 Le Felisohkă ramosardea lehkă khă lill kakale divanurença:
26 „O Kludius Lisias karing o prealosardo guvernatorii Feliks: rudimos!
27 Kadoa manuši, kai thodine les le Iudeia, sahkă avel mudardo lendar; thai me gălem iekhatar le kătanença, thai ankaladem les anda lengo vast, kă ašundem kă sî Romano.
28 Kamblem te arakhau e doši anda soste pîŕînas les, thai nigărdem les angla lendi Kris.
29 Arakhlem kă sas pîŕăîme anda butea dikhline kai Kris lendi, ta kă či kărdeasas či khă bikrisako buti, kai te avel vreniko mullimasti or thodini andel lançuri.
30 Dea pe mangă ašundimos kă le Iudeia kamen te mudarăn les; tradem les iekhatar tute, thai kărdem prinjeando i kolengă kai došaven les, te phenen tukă so sî le lesa. Te aves sastevesto.”
31 Le kătanea, pala o mothodimos, kai linesas les, line le Pavelos, thai nigărde les reate ji ande Antipatrida.
32 O duito des mekline le grastaren te jean angle lesa, ta on amboldine ande četăçuia.
33 Arăsle ande Čezarea, le grastarea dine o lill ando vast le guvernatorehko, thai nigărde le Pavelos angla leste.
34 O guvernatorii, pala so drabardea o lill, pušlea anda savi phuw sî o Pavelo. Kana ašundea kă sî andai Čiličia,
35 „ašunaua tu”, phendea o, „kana avena te pîŕîtorea.” Thai mothodea te avel arakhado ando palato le Irodohko.