Trei luni în insula Malta
1 După ce am scăpat de primejdie, am aflat că ostrovul se chema Malta. 2 Barbarii ne-au arătat o bunăvoință puțin obișnuită, ne-au primit pe toți la un foc mare, pe care-l aprinseseră din pricină că ploua și se lăsase un frig mare. 3 Pavel strânsese o grămadă de mărăcini și-i pusese pe foc; o năpârcă a ieșit afară din pricina căldurii și s-a lipit de mâna lui. 4 Barbarii, când au văzut năpârca spânzurată de mâna lui, au zis unii către alții: „Cu adevărat, omul acesta este un ucigaș, căci Dreptatea nu vrea să-l lase să trăiască, măcar că a fost scăpat din mare.” 5 Pavel a scuturat năpârca în foc și n-a simțit niciun rău. 6 Oamenii aceia se așteptau să-l vadă umflându-se sau căzând deodată mort, dar, după ce au așteptat mult și au văzut că nu i se întâmplă niciun rău, și-au schimbat părerea și ziceau că este un zeu.
Vindecarea tatălui lui Publius
7 În împrejurimi erau moșiile mai-marelui ostrovului, numit Publius. El ne-a primit și ne-a ospătat cu cea mai mare bunăvoință, trei zile. 8 Tatăl lui Publius zăcea atunci în pat, bolnav de friguri și de urdinare. Pavel s-a dus la el, s-a rugat , a pus mâinile peste el și l-a vindecat. 9 Atunci au venit și ceilalți bolnavi din ostrovul acela și au fost vindecați. 10 Ni s-a dat mare cinste și, la plecarea noastră cu corabia, ne-au dat tot ce ne trebuia pentru drum.
Sosirea la Roma
11 După o ședere de trei luni, am pornit cu o corabie din Alexandria, care iernase în ostrov și care purta semnul Dioscurilor. 12 Am ajuns la Siracusa și am rămas acolo trei zile. 13 De acolo, am mers înainte, pe lângă coastă și am venit la Regio, iar a doua zi, fiindcă sufla vântul de miazăzi, după două zile, am venit la Puzole, 14 unde am dat peste niște frați, care ne-au rugat să mai rămânem șapte zile cu ei. Și așa am ajuns la Roma. 15 Din Roma ne-au ieșit înainte, până în „Forul lui Apiu” și până la „Cele Trei Cârciumi”, frații, care auziseră despre noi. Când i-a văzut Pavel, a mulțumit lui Dumnezeu și s-a îmbărbătat. 16 Când am ajuns la Roma, sutașul a dat pe cei întemnițați căpitanului străjerilor palatului, iar lui Pavel i s-a îngăduit să rămână într-un loc deosebit, cu un ostaș care-l păzea.
Pavel propovăduiește la Roma
17 După trei zile, Pavel a chemat pe mai-marii iudeilor și, când s-au adunat, le-a zis: „Fraților, fără să fi făcut ceva împotriva norodului sau obiceiurilor părinților noștri, am fost băgat la închisoare în Ierusalim și de acolo am fost dat în mâinile romanilor. 18 După ce m-au supus la cercetare , ei aveau de gând să-mi dea drumul, pentru că nu era în mine nicio vină vrednică de moarte. 19 Dar iudeii s-au împotrivit și am fost silit să cer să fiu judecat de Cezar, fără să am de altfel niciun gând să pârăsc neamul meu. 20 De aceea, v-am chemat să vă văd și să vorbesc cu voi, căci din pricina nădejdii lui Israel port eu acest lanț.” 21 Ei i-au răspuns: „Noi n-am primit din Iudeea nicio scrisoare cu privire la tine și n-a venit aici niciun frate care să fi spus sau să fi vorbit ceva rău despre tine. 22 Dar am vrea să auzim părerea ta, pentru că știm că partida aceasta pretutindeni stârnește împotrivire.” 23 I-au hotărât o zi și au venit mai mulți la locuința lui. Pavel le-a vestit Împărăția lui Dumnezeu, le-a adus dovezi și a căutat să-i încredințeze, prin Legea lui Moise și prin Proroci, despre lucrurile privitoare la Isus. Vorbirea ținea de dimineață până seara. 24 Unii au crezut ce le spunea el, iar alții n-au crezut. 25 Fiindcă ei au plecat acasă în neînțelegere unii cu alții, Pavel n-a adăugat decât aceste vorbe: „Bine a spus Duhul Sfânt prin prorocul Isaia către părinții voștri, 26 când a zis: ‘Du-te la poporul acesta și zi-i: «Veți auzi cu urechile voastre, și nu veți înțelege; cu ochii voștri veți privi, și nu veți vedea. 27 Căci inima acestui norod s-a împietrit; ei aud greu cu urechile, și-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înțeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu și să-i vindec.»’ 28 Să știți dar că mântuirea aceasta a lui Dumnezeu a fost trimisă neamurilor și o vor asculta.” 29 Când a zis aceste vorbe, iudeii au plecat, vorbind cu aprindere între ei.
Pavel stă și propovăduiește doi ani la Roma
30 Pavel a rămas doi ani întregi într-o casă pe care o luase cu chirie. Primea pe toți care veneau să-l vadă, 31 propovăduia Împărăția lui Dumnezeu și învăța pe oameni, cu toată îndrăzneala și fără nicio piedică, cele privitoare la Domnul Isus Hristos.
Trin šon ande insula e Malta.
1 Pala so skăpisaileam andoa pharimos, ašundeam kă o ostrovo bušolas Malta.
2 Le manuši oçal sîkadinea mengă khă lašimos xançî sîkado; On line ame paša khă iag bari, kai astardesas la anda kă delas brîšind, thai meklea sas pe khă šil baro.
3 O Pavel tideasas khă drăz kanŕăndi, thai thodea sas le pe iag; khă sap ankăsto avri andai iag, thai astardi'lo pe lehko vast.
4 Le manuši oçal, kana dikhle o sap amblado pe lehko vast, phendine iekh karing aver: „Le čeačimasa kadoa manuši sî khă mudarditorii, kă o „Čeačimos” či kamel te mekă les te trail, barem kă sas skăpime andai marea.
5 O Pavelo činosardea le sapes ande iag, thai či ateardea či khă nasul.
6 Le manuši kodola ajukrănas te dikhăn les phutindoi pe or pelindoi andakhdata mullo; ta, pala so ajukărdine but, thai dikhlindoi kă či kărdeol pe lehkă či khă nasul, parugline pehko gîndo, thai phenenas kă o sî khă del.
O sastearimos le daddehko le Publiusohko.
7 Andel riga dă oçal sas le phuwea le mai barăhkă le ostrovohkă, bušlino Publiuso. O lea me thai gostisarde ame mai bară lašimasa trin des.
8 O dadd le Publisohko pašleolas atunči ando than, nasfalo šilendar thai nasfalimos ando dii. O Pavelo gălo leste, rudisai'lo, thodea le vast pa leste, thai sasteardea les.
9 Atunči avile i le kolaver nasfale andoa ostrovo kodoa, thai sas satearde.
10 Dea pe amengă bari partiv; thai, koa telearimos amaro le berosa, dine ame sa so trăbulas ame andoa drom.”
O avimos ande Roma.
11 Pala khă bešlimos trine šonengo, teleardeam le berosa andai Alesandria, kai vizirisardeasas ando ostrovo thai savo phiravelas o sămno le Dioskuriongo.
12 Arăsleam ande Sirakusa, thai ašileam oče trin des.
13 Dă oçal, găleam angle paša o prašau, thai avileam ando Regio; o duito des, anda kă phurdelas e bravall katar e rig le desăsti, pala dui des, avileam ando Puzole,
14 kai deam pa varesar phral, kai rudisai le te mai ašas efta des lença.Thai kadea arăsleam ande Roma.
15 Andai Roma, ankăste amengă anglal, ji ando „Foro le Apiohko”, thai ji ka „Kola trin Birturi”, le phral, kai ašundinesas pa amende. Kana dikhlea le o Pavelo, naisardea le Devllehkă, thai zureai'lo.
16 Kana arăsleam ande Roma, o sutašo dea kolen le phandaden le kăpitanohkă le străjengo le palatohkă, ta le Pavelos, meklea pe lehkă te ašel andekh than lašo khă kătanasa kai arakhălas les.
O Pavelo delduma ande Roma.
17 Pala trin des, o Pavelo akhardea le mai barăn le Iudeiengă; thai, kana tide pe, phendea lengă: „Phralale, bi te kărdino vareso le norodohkă or le divanurengă amară phurăngă, sîmas šutino ando phandaimos ando Ierusalimo, thai oçal sîmas dino andel vast le Romaiengă.
18 Pala so on thodine ma koa rodimos, on sas le ando gîndo te den ma drom, anda kă ande mande nas či khă doši vreniko mullimasti.
19 Ta le Iudeia či mekline, thai sîmas zumado te mangau te avau krisînime le Čezarostar, bi te avel ma či khă gîndo te pîŕî mîŕă neamos.
20 Anda kodea, akahardem tume te dikau tume, thai te dau duma tumença; kă anda o ajukărimos le Israelohko phiravau me kadoa lanço.”
21 On dine les anglal: „Ame či leam andai Iudeia či khă lill dičimasa tute, thai či avilo či khă phral, kai te phendino vokh orba dă nasul pa tute.
22 Ta kamasa te ašunas teo phendimos, kă jeanas kă andai partida kadea kărdeon xamata.”
23 Dine les khă des, thai aviline mai but ka lehko khăr. O Pavelo vestisardea lengă o Thagarimos le Devllehko, andea lengă čeačimata, thai rodea te zurearăl le, andai Kris le Moisasti thai le Prooročea, pa le butea dikhlimasa koa Isus. O dimos duma nikrălas dă droboitu ji dă reate.
24 Iekh pateaine so phenelas lengă o, ta aver či pateaine.
25 Anda kă on teleardine khără ando biatearimos iekh le kolavrănça, o Pavelo či mai phendea dă sar kakala orbe: „Mišto phendea o Sfînto Duxo andoa prooroko o Isaia karing tumară dadda,
26 kana phendea: „Jea koa poporo kadoa, thai phen lehkă: „Ašunena tumară kanença, thai či atearăna; le iakhănça tumarănça dikhăna, thai či dikhăna,
27 Kă o illo kadale norodohko baŕai'lo; on ašunen le kanença, phandadine pehkă iakha, ka na varesar te dikhăn le iakhănça, te ašunen le kanença, te atearăn le illesa, te ambolden pe koa Dell, thai te sastearau le.”
28 Te jeanen kă o skăpimos kadoa le Devllehko sas tradino le Neamurengă, thai ašunena les.”
29 Kana phendea kadala divanuri, le Iudeia telearde, dindoi duma astardimasa maškar lende.
O Pavelo bešel thai delduma dui bărši ande Roma.
30 O Pavelo mai ašilo orta dui bărši ande khă khăr, kai lea sas les potindimasa. O lelas sa kodolen kai avenas te dikhăn les,
31 delasduma o Thagarimos le Devllehko, thai sîkavelas le manušen, sa le zuralimasa bi či khă lopînz, kola dičimasa koa Rai o Isus Kristoso.