Cuvântarea de apărare a lui Ștefan
1 Marele preot a zis: „Așa stau lucrurile?” 2 Ștefan a răspuns: „Fraților și părinților, ascultați! Dumnezeul slavei S-a arătat părintelui nostru Avraam, când era în Mesopotamia, înainte ca să se așeze în Haran. 3 Și i-a zis: ‘Ieși din țara ta și din familia ta și du-te în țara pe care ți-o voi arăta.’ 4 El a ieșit atunci din țara haldeenilor și s-a așezat în Haran. De acolo, după moartea tatălui său, Dumnezeu l-a strămutat în țara aceasta, în care locuiți voi acum. 5 Din țara aceea nu i-a dat nimic în stăpânire, nici măcar o palmă de loc, ci i-a făgăduit că i-o va da în stăpânire lui și seminței lui după el, măcar că n-avea niciun copil. 6 Dumnezeu i-a spus că sămânța lui va locui într-o țară străină, va fi robită și va fi chinuită patru sute de ani. 7 ‘Dar neamul căruia îi vor fi robi, îl voi judeca Eu’, a zis Dumnezeu. ‘După aceea, vor ieși și-Mi vor sluji în locul acesta.’ 8 Apoi i-a dat legământul tăierii împrejur, și astfel Avraam, când a născut pe Isaac, l-a tăiat împrejur în ziua a opta, Isaac a născut și a tăiat împrejur pe Iacov, și Iacov , pe cei doisprezece patriarhi. 9 Iar patriarhii, care pizmuiau pe Iosif, l-au vândut, ca să fie dus în Egipt. Dar Dumnezeu a fost cu el 10 și l-a izbăvit din toate necazurile lui; i-a dat înțelepciune și trecere înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului, care l-a pus dregător peste Egipt și peste toată casa lui. 11 A venit o foamete în tot Egiptul și Canaanul. Nevoia era mare, și părinții noștri nu găseau merinde. 12 Iacov a auzit că în Egipt era grâu și a trimis pe părinții noștri întâiași dată acolo. 13 Și când au venit a doua oară, Iosif a fost cunoscut de frații săi, și Faraon a aflat din ce neam era Iosif. 14 Apoi , Iosif a trimis să cheme pe tatăl său Iacov și pe toată familia lui, șaptezeci și cinci de suflete. 15 Iacov s-a coborât în Egipt, unde a murit , el și părinții noștri. 16 Și au fost strămutați la Sihem și puși în mormântul pe care îl cumpărase Avraam cu o sumă de bani de la fiii lui Emor, în Sihem. 17 Se apropia vremea când trebuia să se împlinească făgăduința pe care o făcuse Dumnezeu lui Avraam. Norodul a crescut și s-a înmulțit în Egipt, 18 până când s-a ridicat un alt împărat, care nu cunoștea pe Iosif. 19 Împăratul acesta a uneltit împotriva neamului nostru și a chinuit pe părinții noștri, până acolo ca să-și lepede pruncii, ca să nu trăiască.
Vremea lui Moise
20 Pe vremea aceasta s-a născut Moise, care era frumos înaintea lui Dumnezeu. El a fost hrănit trei luni în casa tatălui său. 21 Și când a fost lepădat, l-a luat fiica lui Faraon și l-a crescut ca pe copilul ei. 22 Moise a învățat toată înțelepciunea egiptenilor și era puternic în cuvinte și în fapte. 23 El avea patruzeci de ani când i-a venit în inimă dorința să cerceteze pe frații săi, pe fiii lui Israel. 24 A văzut pe unul din ei suferind nedreptate, i-a luat apărarea, a răzbunat pe cel asuprit și a omorât pe egiptean. 25 Credea că frații lui vor pricepe că Dumnezeu, prin mâna lui, le va da izbăvirea, dar n-au priceput. 26 A doua zi, când se băteau ei, Moise a venit în mijlocul lor și i-a îndemnat la pace. ‘Oamenilor’, a zis el, ‘voi sunteți frați; de ce vă nedreptățiți unul pe altul?’ 27 Dar cel ce nedreptățea pe aproapele său l-a îmbrâncit și i-a zis: ‘Cine te-a pus pe tine stăpânitor și judecător peste noi? 28 Vrei să mă omori și pe mine cum ai omorât ieri pe egiptean?’ 29 La auzul acestor vorbe, Moise a fugit și s-a dus de a locuit ca străin în pământul Madian, unde a născut doi fii. 30 Peste patruzeci de ani, i s-a arătat un înger în pustia muntelui Sinai, în para focului unui rug. 31 Moise, când l-a văzut, s-a mirat de arătarea aceasta și, pe când se apropia să vadă ce este, a auzit glasul Domnului, 32 care i-a zis: ‘Eu sunt Dumnezeul părinților tăi, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.’ Și Moise, tremurând, n-a îndrăznit să se uite. 33 Domnul i-a zis: ‘Scoate-ți încălțămintea din picioare, căci locul pe care stai este un pământ sfânt. 34 Am văzut suferința poporului Meu, care este în Egipt, le-am auzit gemetele și M-am coborât să-i izbăvesc. Acum, du-te, te voi trimite în Egipt.’ 35 Pe acest Moise de care se lepădaseră ei, când au zis: ‘Cine te-a pus pe tine stăpânitor și judecător?’ Dumnezeu l-a trimis ca stăpânitor și izbăvitor, cu ajutorul îngerului, care i se arătase în rug. 36 El i-a scos din Egipt și a făcut minuni și semne în Egipt, la Marea Roșie și în pustie, patruzeci de ani. 37 Acest Moise a zis fiilor lui Israel: ‘Domnul Dumnezeul vostru vă va ridica dintre frații voștri un proroc ca mine: de el să ascultați.’ 38 El este acela care, în adunarea israeliților din pustie, cu îngerul care i-a vorbit pe muntele Sinai și cu părinții noștri, a primit cuvinte vii, ca să ni le dea nouă. 39 Părinții noștri n-au vrut să-l asculte, ci l-au nesocotit și, în inimile lor, s-au întors spre Egipt 40 și au zis lui Aaron: ‘Fă-ne niște dumnezei, care să meargă înaintea noastră, căci acest Moise, care ne-a scos din țara Egiptului, nu știm ce s-a făcut.’ 41 Și în zilele acelea, au făcut un vițel, au adus jertfă idolului și s-au bucurat de lucrul mâinilor lor. 42 Atunci, Dumnezeu S-a întors de la ei și i-a dat să se închine oștirii cerului, după cum este scris în cartea prorocilor: ‘Mi-ați adus voi vite junghiate și jertfe timp de patruzeci de ani în pustie, casă a lui Israel? 43 Ați purtat cortul lui Moloh și chipul stelei zeului Remfan, chipurile acelea, pe care le-ați făcut ca să vă închinați lor! De aceea vă voi strămuta dincolo de Babilon.’ 44 Părinții noștri aveau în pustie cortul întâlnirii, așa cum îl rânduise Cel ce a spus lui Moise să-l facă după chipul pe care-l văzuse. 45 Și părinții noștri l-au adus, la rândul lor, sub povățuirea lui Iosua, când au intrat în țara stăpânită de neamurile pe care Dumnezeu le-a izgonit dinaintea părinților noștri, și a rămas acolo până în zilele lui David. 46 David a căpătat milă înaintea lui Dumnezeu și a cerut să ridice o locuință pentru Dumnezeul lui Iacov. 47 Și Solomon a fost acela care I-a zidit o casă. 48 Dar Cel Preaînalt nu locuiește în locașuri făcute de mâini omenești, cum zice prorocul: 49 ‘«Cerul este scaunul Meu de domnie, și pământul este așternutul picioarelor Mele. Ce fel de casă Îmi veți zidi voi Mie», zice Domnul, «sau care va fi locul Meu de odihnă? 50 N-a făcut mâna Mea toate aceste lucruri?»’…
Uciderea lui Ștefan cu pietre
51 Oameni tari la cerbice, netăiați împrejur cu inima și cu urechile! Voi totdeauna vă împotriviți Duhului Sfânt. Cum au făcut părinții voștri, așa faceți și voi. 52 Pe care din proroci nu i-au prigonit părinții voștri? Au omorât pe cei ce vesteau mai dinainte venirea Celui Neprihănit, pe care L-ați vândut acum și L-ați omorât, 53 voi, care ați primit Legea dată prin îngeri, și n-ați păzit-o!…” 54 Când au auzit ei aceste vorbe, îi tăia pe inimă și scrâșneau din dinți împotriva lui. 55 Dar Ștefan, plin de Duhul Sfânt, și-a pironit ochii spre cer, a văzut slava lui Dumnezeu și pe Isus stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu 56 și a zis: „Iată, văd cerurile deschise și pe Fiul omului stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu.” 57 Ei au început atunci să răcnească, și-au astupat urechile și s-au năpustit toți într-un gând asupra lui. 58 L-au târât afară din cetate și l-au ucis cu pietre. Martorii și-au pus hainele la picioarele unui tânăr, numit Saul. 59 Și aruncau cu pietre în Ștefan, care se ruga și zicea: „Doamne Isuse, primește duhul meu!” 60 Apoi, a îngenuncheat și a strigat cu glas tare: „Doamne , nu le ține în seamă păcatul acesta!” Și după aceste vorbe, a adormit.
O dinoduma le phendimahko le Štefanohko.
1 O baro rašai phendea: „Kadea bešen le butea?”
2 O Štefano dea anglal: „Phralale thai daddale, ašunen! O Dell la slavako sîkadi'lo amară daddehkă le Avraamohkă, kana sas ande Mesopotamia, anglal kaste avel ando Xaran.
3 Thai phendea lehkă: „Ankli anda o čem tiro thai anda ti familia, thai telear ando čem, kai sîkavaua tukă les.”
4 O ankăsto atunčeara anda o čem le Xaldeiengo, thai avilo ando Xarano. Dă oçal, pala o mullimos lehkă daddehko, o Dell mutisardea les ando čem kadoa, ande sao bešen tume akana.
5 Andoa čem kadoa či dea pe lehkă khanči ando stăpînimos, či barem khă palma thanesti, ta šinadea pe kă dela pe lehkă ando stăpînimos lehkă, thai la semençiakă pala leste, barem kă nas les či khă šeau.
6 O Dell phendea lehkă kă e sămînça lestiavela te bešel ande khă čem străino, avela robime, thai avela kăznime štar šella bărši.
7 „Ta o neamo, savehkă avena robea, krisîniua le Me”, phendea o Dell. „Pala kodea, anklena, thai kandena Mangă ando than kadoa.”
8 Pala kodea dea les o phanglimos le šindimahkoroata; thai kadea o Avraamno, kana kărdea le Isakos, šindea les roata ando des le oxtongo; o Isako kărdea thai šindearoata le Iakovos, thai o Iakovo le dešuduien anglalpapuren.
9 Ta le anglalpapurea, kai sas lengă xoli po Iosifo, bitinde les, kaste avel nigărdo ando Ejipto, Ta o Dell sas lesa,
10 thai skăpisardea les anda sa le nasulimata lehkă; dea les xaraimos thai nakhlimos angloa Faraono, o thagar le Ejiptohko, kai thodea les dregatorii poa Ejipto thai pa sa pehko khăr.
11 Avilio khă baro bokhalimos ande soa Ejipto thai o Kanaano. E kazna sas bari, thai amară dadda či arakhănas xamahko.
12 O Iakovo ašundea kă ando Ejipto sas div, thai tradea amară dadden anglal data oče.
13 Thai kana avile duito data, o Iosifo sas prinjeando pehkă phralendar, thai o Faraono ašundea anda savi viça sas o Iosifo.
14 Pala kodea o Iosif tradea te akharăl lehkă daddes le Iakovos thai sa la familia lehkăra, eftavardeši thai panji sufleturi.
15 O Iakovo ulisto ando Ejipto, kai mullo o thai amară dadda.
16 Thai sas mutisarde ando Sixemo, thai thodine ando than le mullimahko, kai tindeasas les o Avraamo varesar lovença kata le šeave le Emorohkă, ando Sixemo.
17 Pašolas o čiro kana avelas te pherdeol o šinaimos, kai kărdeasas les o Dell le Avraamosa. O norodo bari'lo thai buti'lo ando Ejipto,
18 ji kana vazdinisai'lo aver thagar, kai či prinjeanelas le Iosifos.
19 O thagar kadoa xunadea amară neamos, thai kăznisardea amară dadden, ji oče kaste šuden pehkă gloaten, kaste na mai train.
O čiro le Moisahko.
20 Ando čiro kodoa kărdi'lo o Moise, kai sas šukar angloa Dell. O sas pravardo trin šon ando khăr pehkă daddehko.
21 Thai kana sas šudino, lea les e šei le Faraonosti, thai bareardea les sar pehkă šeaves.
22 O Moise sîti'lo soa xaraimos le Ejipteanengo, thai sas zuralo ando divano thai andel kărimata.
23 Les sas les štarvardeši bărši, kana avile lehkă ando illo o kamimos te rodel pehkă phralen, le šeaven le Israelohkărăn.
24 Dikhlea iekhăs anda lende kăznime pe bičeačimaste; lea lesti rig, vazdea kukoles le perades, thai mudardea le Ejipteanos.
25 Patealas kă lehkă phral atearăna kă o Dell anda lehkă vast anela lengă o izbîndimos; ta či ateardine.
26 O duito des, kana marănas pe on, o Moise avilo ande lengo maškar, thai kamblea te împtile. „Manušale”, phendea o, „tume san phral; sostar kamen te došaven tume iekh avrăsa?”
27 Ta kukoa kai došavelas pehkă pašes, spidea les, thai phendea lehkă: „Kon thodea tu stăpînitorii thai krisînitorii pa amende?”
28 Kames te mudarăs ma i man sar mudardean arati le Ejipteanos?”
29 Koa ašundimos kadale divanurengă, o Moise našlo, thai gălo ta bešlo sar străino pe phuw ando Madiano, kai kărdea dui šeave.
30 Pa štarvardeši bărši, sîkadi'lo lehkă khă înjero ande pustia le barăbaŕăsti le Sinaiosti, ande para la iagati khă kanŕăsti.
31 O Moise, kana dikhlea les, mirisai'lo kadale sîkaimastar; thai, kana pašolas te dikhăl so sî, ašundea o mui le Raiehko,
32 kai phendea lehkă: „Me sîm o Dell te daddengo, o Dell le Avraamohko, o Dell le Isakohko, thai o Dell le Iakovohko.” Thai o Moise, isdraindoi, či mai îndrăsnisardea te dikhăl.
33 O Rai phendea lehkă: „Ankalau te papučea andal pînŕă, kă o than pe sao bešes, sî khă phuw sfînto.
34 Dikhlem o kăznimos Mîŕă poporohko, kai sî ando Ejipto, ašundem lengă vatimata, thai ulistem te skăpi le. Akana, telear, tradaua tu ando Ejipto.”
35 Kadale Moisas, savestar šudinesas pe on, kana phendine: „Kon thodea tu tut stîpînitorii thai krisînitorii?” O Dell tradea les sar stăpînitorii thai skăpitorii, le kandimasa le înjerohko, kai sîkadilosas lehkă ando rugo.
36 O ankaladea le andoa Ejipto, thai kărdea minuni thai semne ando Ejipto, kai Marea e Lolli, thai ande pustia, štarvardeši bărši.
37 Kadoa Moise phendea le šeavengă le Israelohkărăngă: „O Rai, o Dell tumaro, vazdela anda tumară phral khă prooroko sar mande: lestar te ašunen.”
38 O si koda kai, ando tidimos le Israieliçăngo andai pustia, le înjerosa, kai dea lehkă duma poa baŕobaro o Sinai, thai amară daddença, lea divanuri juvinde, kaste del le amengă.
39 Amară dadda či kambline te ašunen les, thai na šutelessama: thai, ande lengă ille, amboldile karing o Ejipto,
40 thai phendine le Aaronohkă: „Kăr amengă varesar devlla, kai te jean angla amende; kă kadoa Moise, kai ankaladea ame andoa čem le Ejiptohko, či jeanas so kărdea.”
41 Thai ande le des kodola, kărdine khă guruviç, andine jertfa le idolohkă, thai bukurisai le la buteatar lengă vastendi.
42 Atunči o Dell amboldi'lo lendar, thai dea le te bandeon anglai oštirea le čerestii, pala sar sî ramome ando lill le prooročengo: „Andean Mangă tume juvindimata thai jertfe čiro dă štarvardeši bărši ande pustia, khăr le Israelohko?…
43 Phiradean e çăra le Molaxosti thai o tipo la čeraiako le zeosti Remfan, le tipuri kodola, kai kărdean le te bandeon angla lende! Anda kodea mutisaraua tume înteal o Babilono.”
44 Amară dadda sas le ande pustia e çăra le arakhadimastii, kadea sar thodeasas les Kukoa kai phendeasas le Moisahkă te kărăla les pala o tipo, kai dikhleasas les.
45 Thai amară dadda andine la, ka pehko rîndo, tala o sîkaimos le Iosuahko, kana šute pe ando čem stîpînime le Neamurendar, kai o Dell našadea le angla amară dadda; thai ašili oče ji andel desa le Davidohkă.
46 O David lea mila angloa Dell, thai manglea te vazdel khă than bešlmahko anda o Dell le Iakovohko.
47 Thai o Solomono sas kodoa kai vazdea Lehkă ăkh khăr.
48 Ta Kukoa But Baro či bešel ande thana kardine vastestar manušengărăndar, sar phenel o prooroko:
49 „O čerii sî Muŕo skamin le raimahko, thai e phuw sî o than Mîŕă pînŕăngo. Savestar khăr vazdeana Mangă tume Mangă, phenel o Rai, or sao avela Muŕo than le čiimahko?
50 Či kărdea Muŕo vast sa kadala butea?”…
O mudarimos le Štefanohko baŕănça.
51 „Manuši zurale zorasa, bišindineroata le ileesa thai le kanença! Tume orkana na den tume le Sfîntone Duxosa. Sar kărdine tumară dadda, kadea kărăn i tume.
52 Saven anda le prooročea či mudarde le tumară dadda? Mudarde kolen kai phenenas mai anglal poa avimos Kolehko Bibezexalo, saves bitindean Les akana, thai mudardean Les,
53 tume, kai kana ašundean e Kris dini kata le înjerea, thai či arakhlean la!…”
54 Kana ašundine on kadala divanuri, šinelas le po illo, thai danddearănas le dandd pa leste.
55 Ta o Štefano, pherdo Sfînto Duxo, vazdea pehkă iakha karing o čerii, dikhlea e slava le Devllesti, thai le Isusos bešlindoi ande pînŕănde ande čeači rig le Devllesti;
56 thai phendea: „Dikta, dikhau le čerurii pîtărde, thai le Šeaves le manušehko bešlindoi ande pînŕănde ande čeači rig le Devllesti.”
57 On line atunči te çîpin, phandade pehkă kan, thai thai aviline saoră ande khă gîndo pa leste.
58 Çîrdine les avri andai četatea, thai mudarde les baŕănça. Le phenditorea thodine saoŕă pehkă çoale ka le pînŕă khă tărnăharehkă, dinoanau Saulo.
59 Thai šudenas baŕănça ando Štefano, kai rudilas pe thai phenelas: „Raia Isuse, le o duxo muŕo!”
60 Pala kodea deačeanga, thai çîpisardea mosa zuralesa: „Raia, na nikăr lengă sama kadea bezex!” Thai pala kadala divanuri, suto.