Visul lui Nebucadnețar
1 În al doilea an al domniei lui Nebucadnețar, Nebucadnețar a avut niște vise. Duhul îi era tulburat și i-a pierit somnul . 2 Împăratul a poruncit să cheme pe vrăjitori, pe cititorii în stele, pe descântători și pe haldeeni ca să-i spună visele. Ei au venit și s-au înfățișat înaintea împăratului. 3 Împăratul le-a zis: „Am visat un vis; duhul îmi este tulburat și aș vrea să știu visul acela.” 4 Haldeenii au răspuns împăratului în limba aramaică: „Veșnic să trăiești, împărate ! Spune robilor tăi visul și-ți vom arăta tâlcuirea lui!” 5 Împăratul a luat iarăși cuvântul și a zis haldeenilor: „Mi-a scăpat din minte lucrul acela. Dacă nu-mi veți face cunoscute visul și tâlcuirea lui, veți fi făcuți bucăți și casele voastre vor fi prefăcute într-un morman de murdării. 6 Dar , dacă-mi veți spune visul și tâlcuirea lui, veți primi de la mine daruri și răsplătiri și mare cinste. De aceea, spuneți-mi visul și tălmăcirea lui!” 7 Ei au răspuns a doua oară: „Să spună împăratul robilor săi visul, și i-l vom tălmăci!” 8 Împăratul a luat iarăși cuvântul și a zis: „Văd, cu adevărat, că voiți să câștigați vreme, pentru că vedeți că lucrul mi-a scăpat din minte. 9 Dacă deci nu-mi veți spune visul, vă așteaptă pe toți aceeași soartă, fiindcă vreți să vă înțelegeți ca să-mi spuneți minciuni și neadevăruri până se vor schimba vremurile. De aceea, spuneți-mi visul, ca să știu dacă sunteți în stare să mi-l și tâlcuiți!” 10 Haldeenii au răspuns împăratului: „Nu este nimeni pe pământ care să poată spune ce cere împăratul; de aceea niciodată niciun împărat, oricât de mare și puternic ar fi fost, n-a cerut așa ceva de la niciun vrăjitor, cititor în stele sau haldeean! 11 Ce cere împăratul este greu; nu este nimeni care să spună lucrul acesta împăratului, afară de zei , a căror locuință nu este printre muritori!” 12 La auzul acestor cuvinte, împăratul s-a mâniat și s-a supărat foarte tare. A poruncit să piardă pe toți înțelepții Babilonului. 13 Hotărârea ieșise, înțelepții începuseră să fie omorâți și căutau și pe Daniel și pe tovarășii lui ca să-i piardă. 14 Atunci, Daniel a vorbit cu minte și cu judecată lui Arioc, căpetenia străjerilor împăratului, care ieșise să omoare pe înțelepții Babilonului. 15 A luat cuvântul și a zis lui Arioc, căpitanul împăratului: „Pentru ce a dat împăratul o poruncă atât de aspră?” Arioc a spus lui Daniel cum stau lucrurile. 16 Și Daniel s-a dus la împărat și l-a rugat să-i dea vreme ca să dea împăratului tâlcuirea. 17 Apoi Daniel s-a dus în casa lui și a spus despre lucrul acesta tovarășilor săi Hanania, Mișael și Azaria, 18 rugându-i să ceară îndurarea Dumnezeului cerurilor pentru această taină, ca să nu piară Daniel și tovarășii săi odată cu ceilalți înțelepți ai Babilonului. 19 După aceea i s-a descoperit lui Daniel taina într-o vedenie în timpul nopții. Și Daniel a binecuvântat pe Dumnezeul cerurilor. 20 Daniel a luat cuvântul și a zis: „Binecuvântat să fie Numele lui Dumnezeu, din veșnicie în veșnicie! Ale Lui sunt înțelepciunea și puterea. 21 El schimbă vremurile și împrejurările; El răstoarnă și pune pe împărați; El dă înțelepciune înțelepților și pricepere celor pricepuți! 22 El descoperă ce este adânc și ascuns; El știe ce este în întuneric și la El locuiește lumina . 23 Pe Tine, Dumnezeul părinților mei, Te slăvesc și Te laud că mi-ai dat înțelepciune și putere și mi-ai făcut cunoscut ce Ți-am cerut noi, căci ne-ai descoperit taina împăratului!” 24 După aceea, Daniel s-a dus la Arioc, căruia îi poruncise împăratul să piardă pe înțelepții Babilonului; s-a dus și i-a vorbit așa: „Nu pierde pe înțelepții Babilonului! Du-mă înaintea împăratului și voi da împăratului tâlcuirea!” 25 Arioc a dus degrabă pe Daniel înaintea împăratului și i-a vorbit așa: „Am găsit între prinșii de război ai lui Iuda un om care va da împăratului tâlcuirea!” 26 Împăratul a luat cuvântul și a zis lui Daniel, care se numea Beltșațar: „Ești tu în stare să-mi spui visul pe care l-am visat și tâlcuirea lui?” 27 Daniel a răspuns înaintea împăratului și a zis: „Ce cere împăratul este o taină pe care înțelepții, cititorii în stele, vrăjitorii și ghicitorii nu sunt în stare s-o descopere împăratului. 28 Dar este în ceruri un Dumnezeu care descoperă tainele și care face cunoscut împăratului Nebucadnețar ce se va întâmpla în vremurile de pe urmă. Iată visul tău și vedeniile pe care le-ai avut în patul tău. 29 În patul tău, împărate, ți-au venit în minte gânduri cu privire la cele ce vor fi după aceste vremuri, și Cel ce descoperă tainele ți-a făcut cunoscut ce se va întâmpla. 30 Însă, dacă mi s-a descoperit taina aceasta, nu înseamnă că este în mine o înțelepciune mai mare decât a tuturor celor vii, ci pentru ca să se dea împăratului tâlcuirea ei și să afli ce-ți dorește inima să știi. 31 Tu, împărate, te uitai și iată că ai văzut un chip mare. Chipul acesta era foarte mare și de o strălucire nemaipomenită. Stătea în picioare înaintea ta și înfățișarea lui era înfricoșătoare. 32 Capul chipului acestuia era de aur curat; pieptul și brațele îi erau de argint; pântecele și coapsele îi erau de aramă; 33 fluierele picioarelor, de fier; picioarele, parte de fier și parte de lut. 34 Tu te uitai la el, și s-a dezlipit o piatră fără ajutorul vreunei mâini , a izbit picioarele de fier și de lut ale chipului și le-a făcut bucăți. 35 Atunci, fierul, lutul, arama, argintul și aurul s-au sfărâmat împreună și s-au făcut ca pleava din arie vara; le-a luat vântul și nici urmă nu s-a mai găsit din ele. Dar piatra care sfărâmase chipul s-a făcut un munte mare și a umplut tot pământul. 36 Iată visul. Acum îi vom spune și tâlcuirea înaintea împăratului. 37 Tu, împărate , ești împăratul împăraților, căci Dumnezeul cerurilor ți-a dat împărăție, putere, bogăție și slavă. 38 El ți-a dat în mâini, oriunde locuiesc ei, pe copiii oamenilor, fiarele câmpului și păsările cerului și te-a făcut stăpân peste toate acestea: tu ești capul de aur! 39 După tine, se va ridica o altă împărăție, mai neînsemnată decât a ta; apoi o a treia împărăție, care va fi de aramă și care va stăpâni peste tot pământul. 40 Va fi o a patra împărăție, tare ca fierul; după cum fierul sfărâmă și rupe totul, și ea va sfărâma și va rupe totul, ca fierul care face totul bucăți. 41 Și, după cum ai văzut picioarele și degetele picioarelor parte de lut de olar și parte de fier, tot așa și împărăția aceasta va fi împărțită, dar va rămâne în ea ceva din tăria fierului, tocmai așa cum ai văzut fierul amestecat cu lutul. 42 Și, după cum degetele de la picioare erau parte de fier și parte de lut, tot așa și împărăția aceasta va fi în parte tare și în parte plăpândă. 43 Dacă ai văzut fierul amestecat cu lutul, înseamnă că se vor amesteca prin legături omenești de căsătorie, dar nu vor fi lipiți unul de altul, după cum fierul nu se poate uni cu lutul. 44 Dar, în vremea acestor împărați, Dumnezeul cerurilor va ridica o împărăție care nu va fi nimicită niciodată și care nu va trece sub stăpânirea unui alt popor. Ea va sfărâma și va nimici toate acele împărății și ea însăși va dăinui veșnic. 45 Aceasta înseamnă piatra pe care ai văzut-o dezlipindu-se din munte fără ajutorul vreunei mâini și care a sfărâmat fierul, arama, lutul, argintul și aurul. Dumnezeul cel mare a făcut deci cunoscut împăratului ce are să se întâmple după aceasta. Visul este adevărat și tâlcuirea lui este temeinică.” 46 Atunci, împăratul Nebucadnețar a căzut cu fața la pământ și s-a închinat înaintea lui Daniel și a poruncit să i se aducă jertfe de mâncare și miresme . 47 Împăratul a vorbit lui Daniel și a zis: „Cu adevărat, Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor și Domnul împăraților și El descoperă tainele, fiindcă ai putut să descoperi taina aceasta!” 48 Apoi, împăratul a înălțat pe Daniel și i-a dat daruri multe și bogate; i-a dat stăpânire peste tot ținutul Babilonului și l-a pus ca cea mai înaltă căpetenie a tuturor înțelepților Babilonului. 49 Daniel a rugat pe împărat să dea grija treburilor ținutului Babilonului în mâna lui Șadrac, Meșac și Abed-Nego. Daniel însă a rămas la curtea împăratului.
O suno le Nebukandeçarohko.
1 Ando duito bărši le raimahko le Nebukandeçarohko, o Nebukandençar sas les varesar sune. O duxo sas lehkă biujeardo, thai xasai'li lesti lindri.
2 O thagar mothodea te akharăn le drabarden, le drabarimatăn andel čeraia, le fermekătoren thai le Xaldeien, kaste phenen lehkă le sune. On avile, thai thodine pe angloa thagar.
3 O thagar phendea lengă: „Dikhlem khă suno; o duxo sîmangă biujeardo, thai kamaua te jeanau o suno kodoa.”
4 Le Xaldeia dineanglal le thagares ande šib e aramaika: „Ando veako te rais thagarina! Phen le robengă tirăngă o suno, thai sîkavasa tukă lehko ameazămos!”
5 O thagar lea pale o divano thai phendea le Xaldeiengă: „Našli mangă andai godi e buti kodea: kana či kărăna mangă prinjeando o suno thai o ameazămos lehko, avena kărdine kotora, thai le khăra tumară avena parugline ande khă gomila marimartăndi.
6 Ta kana phenena mangă o suno thai lehko ameazămos, lena mandar partiva thai dimata, thai bari pativ. Andakodea, phenen mangă o suno thai lehko ameazămos.”
7 On dine anglal o duito data: „Te phenel o thagar pehkă robengă o suno, thai dasa les o ameazămos!”
8 O thagar lea pale o divano thai phendea: „Dikhau čeačimasa, kă kamen te len čiro, anda kă dikhăn kă e buti kadea skăpisardea mangă andai godi.
9 Kana kadea či phenena mangă o suno, ajukrăl tume saoŕăn sa kodea bax, anda kă kamen te den tumeduma kaste phenen mangă xoxaimata thai bičeačimata, ji kana parugleona pe le čirurea. Anda kodea, phenen mangă o suno, kaste jeanau kana san ando daštimos te den les ameazămos!”
10 Le Xaldeia dine anglal le dineanglal le thagares: „Nai khonikh pe phuw, kai te dašti phenel so mangăl o thagar; andakodea či khă thagar, or sode dă baro thai zurallo sas, či manglea kadea vareso, kata khă drabaerno, drabardino andel čeraia or Xaldeo!
11 So mangăl o thagar sî pharo, nai khonikh kai te phenel e buti kadea le thagarehkă, avri anda le zeia, savengo bešlimos nai maškar le merimahkămanuši!”
12 Koa ašundimos kadale divanurengă, o thagar avilea lehkă xolli, thai xoleail'lo but zurales. Mothodea te xasarăn sa le godeavearăn le Babilonohkărăn.
13 O mothodimos ankăstosas, le godeaver linesas te aven mudardine, thai rodenas i le Danielos thai lehkă jenen, kaste xasarăn le.
14 Atunčeara o Danielo dea duma la godeasa thai krisasa le Ariokohkă, o šerobaro le străjengo le thagarehko, kai ankăstosas te mudarăll le xaranen le Babilonohkărăn.
15 Lea o divano thai phendea le Ariokohkă, o kăpitano le thagarehko: „Anda soste dea o thagar khă mothodimos kaditi dă zurallo?” O Arioko phendea le Danielohkă sar bešenas le butea.
16 Thai o Danielo gălo koa thagar, thai rudisardea les te deles čiro te del le thagares o amazaimos,
17 pala kadea o Danielo gălo ande pehko khăr, thai phendea pa e buti kadea pehkă jenengă le Xananiahkă, le Mišaelohkă thai le Azariahkă.
18 Rudindoi le te mangăn o meklimos le Devllehkă le čerurengo anda kadoa garadimos, kaste na xasaol o Danielo thai lehkă jene ăkhdata le kolavră xaranença le Babilonohkărănça.
19 Pala kodea sîkadileas le Danielohkă o garadimos ande khă dičimos ando čiro la reateako.Thai o Danielo deadumadămišto le Devlles le čerurengo.
20 O Danielo lea o divano thai phendea: „Dinodumadămišto te avel o Anau le Devllehko, anda o veako ando veako! Lehko sî o xaraimos thai e zor!
21 O paruvel le čirurea thai le riga; O delmuial thai thol le thagaren; O del godi thai xaraimos le thagaren thai prinjeandimos kolengă le prinjeandengă!
22 O sîkavel so sî andră thai garado; O jeanel so sî ando tuneriko, thai Leste bešel e lumina!
23 Tut, Devlla mîŕă daddengo, slăvi Tu, thai lăudiu Tu kă dean ma xaraimos thai zor, thai kărdean mangă prinjeando so mangleam Tukă ame; kă sîkadean amengă o garadimos le thagarehko!”
24 Pala kodea, o Danielo gălo koa Arioko, savehkă mothodeasa lehkă o thagar te xasarăl le godeaver le Babilonohkărăn; gălo, thai dea lehkăduma kadea: „Na xasar le godeavearăn le Babilonohkărăn! Nigăr ma angloa thagar, thai daua le thagares o ameazaimos!”
25 O Ariok nigărdea iekhatar le Danielos angloa thagar, thai dea lehkă duma kadea: „Arakhlem maškar le astarde le mardimahkă le Iudahkă khă manuši kai dela le thagares o ameazaimos!”
26 O thagar lea o divano thai phendea le Danielohkă, kai bušolas Beltšaçar: „San tu ando daštimos te phenes mangă o suno kai dikhlem les thai lehko ameazaimos?”
27 O Danielo deanglal angloa thagar, thai phendea: „So mangăl o thagr sî khă garaimos save le godeaver, le drabarimahkă andel čeraia, le drabarne thai le drabardine nai daštimasa te sîkaven le thagarehkă.
28 Ta sî andel čerurii khă Dell, kai sîkavel le garaimata, thai kai kărăl prinjeando le thagarehkă le Nebukandeçarohkă so avela andel čiruri mai palal. Dikta o suno tiro thai le dikhlimata kai sas tu ande triro pato.
29 Ande teo pato, thagarina, avile tukă ande godi gîndurea dikhlimasa ta so avela pala kadala čirurea; thai Kukoa kai sîkavel le garaimata kărdea tukă prinjeando so avela pe.
30 Ta kana sîkadi'lo pe mangă o garadimos kadoa, či ameal kă sî ande mande khă xaraimos mai baro dă sar sa kole le juwindengo, ta kaste del le thagares o amazaimos lehko, thai te jeanes so kamel teo illo te jeanes.
31 Tu, thagarina, dikhăsas, thai dikta kă dikhlean khă tipo baro. O tipo kadoa sas but baro, thai dă khă străfeaimos nemaidihlino. Bešelas ande pînŕănde angla tute, thai lehko ameaimos sas daraimahko.
32 O šero kadale tipohko sas andoa sumnakai ujo; o kolin thai le vast sas rupune; o păŕ thai le ticuri sas xarkune;
33 le čiokîia le pînŕăngă, sastrune; le pînŕă, rig sastresti, rig phuweati.
34 Tu dikhăsas pe leste, thai pîtărdi'lo khă baŕ, bi le kandimahko vokh vastehko, maladea le pînŕă le sastrehkă thai la phuweakă le tipohkă, thai kărdea le kotora.
35 Atunčeara o sastri, e phuw, e xarkuma, o rup thai o sumnakai linčeai'le andekhthan thai kărdi'le sar e poši milla pe phuw; lea le e bravall, thai či urma či mai arakhadi'li anda lende. Ta o bar, kai linčeardeasas o tipo, kărdi'lo khă baŕbaro baro, thai pherdea sai phuw.
36 Dikta o suno. Akana phenasa lehkă i o ameazaimos angloa thagar.
37 Tu, thagarina, san o thagar le thagarimatăngo, kă o Dell le čerurengo dea tu thagarimos, zor, bravallimos thai slava.
38 O dea tu andel vast, orkai bešen on, le šaven le manušengărăn, le jiwinen le kîmpohkărăn, le čiriklean le čerehkărăn, thai kărdea tu stăpîno pa sa kadala: tu san o šero o sumnakuno!
39 Pala tute, vazdela pe aver thagarimos, mai bisămbnome sar tiro; pala kodea khă trito thagarimos, kai avela xarkuno, thai savo stăpînila pa sai phuw.
40 Avela e štarto thagarimos, zurallo sar o sastrii; pala sar o sastri linčearăl thai phagăl sa, i oi linčearăla thai phagăla sa, sar o sastri kai kărăl sa kotora.
41 Thai pala sar dikhlean le pînŕă thai le naia le pănŕăngă rig phuweati phuwearăsti thai rig sastresti, sa kadea i o thagarimos kadoa avela xulado; ta ašela vareso ande leste andai zor le sastresti, orta kadea sar dikhlean o sastrii xamime la phuweasa.
42 Thai pala sar le naia katal pînŕă sas rig sastresti thai rig phuweati, sa kadea i o thagarimos kadoa avela ande rig zurallo thai ande rig kovleardo.
43 Kana dikhlean o sastrii xamime la phuweasa, ameal kă xamina pe andel phanglimata manušardine le măritimahkă, ta či avena astarde iekh avrăstar, pala sar o sastrii či dašti tidel pe la phuweasa.
44 Ta ando čiro kadale thagarimatăngo, o Dell le čerurengo vazdela khă thagarimos, kai či avela xasardino čiăkhdata, thai sao či nakhăla tala o stăpînimos avră poporohko. O linčearăla thai xasarăla sa kadala thagarimata, thai o orta ašela ando veako.
45 Kadoa sî o baŕ, kai dikhlean les pîtărdindoi pe andoa baŕobaro, bi le kandimasa khă vastehko, thai kai linčeardea o sastrii, e xarkuma, e phuw, o rup thai o sumnakai. O Dell kukoa o baro kai kărdea prinjeando le thagarehkăso sî te avel pala kadea. O suno sî čeačio, thai o ameazaimos sî čeačimasa.”
46 Atunčea o thagar o Nebukandençar pelo le mosa kai phuw thai bandi'lo angloa Danielo, thai mothodea te anen pe lehkă jertfe xabenehkă thai miresme.
47 O thagar deaduma le Danielohkă thai phendea: „Le čeačimasa, o Dell tumaro sî o Dell le devlengo thai o Rai le thagarengo, thai O sîkavel le garaimata, anda kă daštisardean te arakhăs kadoa garadimos!”
48 Palakodea o thagar vazdea le Danielos, thai deales pativa but thai bravale; dea les stăpînimos pa sai phuw le Babilonosti, thai thodea les ta sar mai barošero pa sal godeaver le Babilonohkă.
49 O Danielo rudisardea le thagares te del o kandimos le buteango la phuweako le Babilonohkăro ando vast le Šadrohko, le Mešakohko thai le Abed-Negohko. Ta o Danielo ašilo kai bar le thagaresti.