Cântarea de laudă
1 Atunci , Moise și copiii lui Israel au cântat Domnului cântarea aceasta. Ei au zis:
„Voi cânta Domnului, căci Și-a arătat slava:
A năpustit în mare pe cal și pe călăreț.
2 Domnul este tăria mea și temeiul cântărilor mele de laudă:
El m-a scăpat.
El este Dumnezeul meu: pe El Îl voi lăuda.
El este Dumnezeul tatălui meu: pe El Îl voi preamări.
3 Domnul este un războinic viteaz:
Numele Lui este Domnul.
4 El a aruncat în mare carele lui Faraon și oastea lui;
Luptătorii lui aleși au fost înghițiți în Marea Roșie.
5 I-au acoperit valurile
Și s-au coborât în fundul apelor, ca o piatră.
6 Dreapta Ta, Doamne, și-a făcut vestită tăria;
Mâna Ta cea dreaptă, Doamne, a zdrobit pe vrăjmași.
7 Prin mărimea măreției Tale,
Tu trântești la pământ pe vrăjmașii Tăi;
Îți dezlănțui mânia
Și ea-i mistuie ca pe o trestie.
8 La suflarea nărilor Tale, s-au îngrămădit apele,
S-au ridicat talazurile ca un zid
Și s-au închegat valurile în mijlocul mării.
9 Vrăjmașul zicea: ‘Îi voi urmări, îi voi ajunge,
Voi împărți prada de război;
Mă voi răzbuna pe ei,
Voi scoate sabia și-i voi nimici cu mâna mea!’
10 Dar Tu ai suflat cu suflarea Ta
Și marea i-a acoperit;
Ca plumbul s-au afundat
În adâncimea apelor.
11 Cine este ca Tine între dumnezei, Doamne?
Cine este ca Tine minunat în sfințenie,
Bogat în fapte de laudă
Și făcător de minuni?
12 Tu Ți-ai întins mâna dreaptă,
Și i-a înghițit pământul.
13 Prin îndurarea Ta, Tu ai călăuzit
Și ai izbăvit pe poporul acesta,
Iar prin puterea Ta îl îndrepți
Spre locașul sfințeniei Tale.
14 Popoarele vor afla lucrul acesta și se vor cutremura:
Apucă groaza pe filisteni,
15 Se înspăimântă căpeteniile Edomului
Și un tremur apucă pe războinicii lui Moab.
Toți locuitorii Canaanului leșină de la inimă.
16 Îi va apuca teama și spaima;
Iar văzând măreția brațului Tău,
Vor sta muți ca o piatră,
Până va trece poporul Tău, Doamne!
Până va trece
Poporul pe care Ți l-ai răscumpărat.
17 Tu îi vei aduce și-i vei așeza pe muntele moștenirii Tale,
În locul pe care Ți l-ai pregătit ca locaș, Doamne,
La Templul pe care mâinile Tale l-au întemeiat, Doamne!
18 Și Domnul va împărăți în veac și în veci de veci.
19 Căci caii lui Faraon, carele și călăreții lui au intrat în mare,
Și Domnul a adus peste ei apele mării;
Dar copiii lui Israel au mers ca pe uscat prin mijlocul mării.”
20 Maria , prorocița , sora lui Aaron, a luat în mână un timpan și toate femeile au venit după ea cu timpane și jucând.
21 Maria răspundea copiilor lui Israel : „Cântați Domnului, căci Și-a arătat slava:
A năpustit în mare pe cal și pe călăreț.”
Apele de la Mara
22 Moise a pornit pe Israel de la Marea Roșie. Au apucat înspre pustia Șur și, după trei zile de mers în pustie, n-au găsit apă. 23 Au ajuns la Mara, dar n-au putut să bea apă din Mara, pentru că era amară. De aceea locul acela a fost numit Mara (Amărăciune) . 24 Poporul a cârtit împotriva lui Moise, zicând: „Ce avem să bem?” 25 Moise a strigat către Domnul, și Domnul i-a arătat un lemn, pe care l-a aruncat în apă. Și apa s-a făcut dulce. Acolo a dat Domnul poporului legi și porunci și acolo l-a pus la încercare. 26 El a zis: „Dacă vei asculta cu luare aminte glasul Domnului Dumnezeului tău, dacă vei face ce este bine înaintea Lui, dacă vei asculta de poruncile Lui și dacă vei păzi toate legile Lui, nu te voi lovi cu niciuna din bolile cu care am lovit pe egipteni, căci Eu sunt Domnul , care te vindecă.” 27 Au ajuns la Elim, unde erau douăsprezece izvoare de apă și șaptezeci de finici. Și au tăbărât acolo, lângă apă.
O dilabaimos le lăudimahko.
1 Atunčeara o Moise thai le šeave le Israelohkă dilabaine le Raiehkă e ghili kadea. On phendine:
„Dilabaua le Raiehkă, kă sîkadea Pesti slava:
Mudardea ande marea le grastes thal grastares.
2 O Rai sî e zor thai o pateamos mîŕă dilabaimatăngă laudakă:
O skăpisardea ma.
O sî o Dell muŕo: Les lăudiua Les;
O sî o Dell mîŕă daddehko:
Les preamăriua Les.
3 O Rai sî khă marditori zorasa:
O Anau Lehko si o Rai.
4 O šudea ande marea le urdona le Faraonohkă thai lesti oastea;
Lehkă marditorea le alosarde sas nakhade ande marea e Lolli.
5 Garade le ăl valurea,
Thai uliste ando fundo le paiehko, sar khă baŕ.
6 E čeači Tiri, Raia, kărdea pehkă ašundi e zor;
Teo vast o čeačio, Raia linčeardea le dušmaien.
7 Andoa barimos le barimahko Tirăhko,
Tu dean ande phuw le vrăšmašen Tiră;
Phaŕaves ti xoli,
Thai oi phabarăl le sar khă papura.
8 Koa phurdimos Te urengo, tidinepe le paia,
Vazdinisai le ăl talazurea sar khă zîdo,
Thai vazdinisaile le valuri ando maškar la mareako.
9 O văjmaxšo phenelas: „Jeaua pala leste, arăsaua les,
Xulavaua e prada kata o mardimos;
Amboldaua ma pe lende,
Ankalauau e sabia, thai mudaraua le mîŕă vastesa!”
10 Ta Tu phurdean Tiŕă phurdimasa:
Thai marea garadeale;
Sar o moliu çîrdeale
Ando andrimos le paiengo.
11 Kon sî sar Tute maškar le devla, Raia?
Ande sfinçenia
Bravallo ande le kărdimata le lăudimahkă
Thai kărditori minunengo?
12 Tu tinzosardean teo vast o čeačio:
Thai nakhadeale e phuw.
13 Anda e milla Tiri, Tu Phiradean le,
Thai skăpisardean kadoa poporo;
Anda Ti zor Tu ortos les
Karing o than la sfinçeniako Tireako.
14 Le popoare ašunena kadea Buti, thai izdrana:
Astarăl e dar le Filisteanen,
15 Izdran le šerăbaŕă le Edomohkă,
Thai khă izdraimos astarăl le marditoren le Moabohkă;
Sea le bešlitorea le Kanaanohkă zalin katoa illo.
16 Astarăla le e dar thai o izdraimos;
Dikhlindoi o barimos Te vastehko,
Ašena bimohko sar khă baŕ,
Ji kana nakhăla o poporo Tiro, Raia!
Ji kana nakhăla
O poporo, kai potindeantukă les Tu.
17 Tu sî te anes le thai te thos le po baŕbaro Tea moštenireako,
Ando than, kai lašardean Tukă les,
sar than, Raia,
Koa Templo, sao Te vast kărdine les, Raia!
18 Thai o Rai thagarila ando veako thai andel veči le veakurengă.
19 Kă le grast le Faraonohkă, le urdona thai le grastarea lehkă šutinepe ande marea,
Thai o Rai andea pa lende le paia la mareakă;
Ta le šeave le Israelohkă phirde sar po
šutimos andoa maškar la mareako.”
20 E Maria, e proročiça, e phei le Aaronosti, lea ando vast khă timpana, thai sa le juwlea avile pala la, le timpanença thai khălindoi.
21 E Maria phenelas le šaoŕăngă le Israelohkă: „Dilaban le Raiehkă, kă sîkadea Pesti slava: Šudea ande marea le grastes thai i le grastares.”
Le paia kata e Mara.
22 O Moise teleardea le Israelosa katar e marea e Lolli. Linela karing e pustia Šur; thai, pala trin des gălimahko anda e pustia, či arakhline pai.
23 Arăsline kai Mara; ta naštisarde te pen pai anda e Mara, anda kă sas kărti. Anda kodea o than kodoa sas dino anau Mara (Kărtimos).
24 O poporo pupuisardea le Moisas phendindoi: „So same te peas?”
25 O Moise dea mui karing o Rai; thai o Rai sîkadea leskă khă kašt, kai šudea les ando pai. Thai o pai kărdi'lo guglo. Oče dea o Rai le poporos krisa thai mothodimata, thai oče thodea les koa zumaimos.
26 O phendea: „Te ašunesa te lesa godi o mui le Raiehko, te Devllehko, te kărăsa so sî mišto angla Leste, te ašunesa Lehkă mothodimata, thai te arakhăsa sa Lehkă krisa, či malavaua tu či iekhasa anda le nasfalimata kai maladem le Ejipteanen; kă Me sîm o Rai, kai sastearăl tu.”
27 Arăsle ando Elim, kai sas dešudui xainga paiehkă thai eftavardeši finiči. Thai anzarde oče, paša o pai.