Vițelul de aur
1 Poporul, văzând că Moise zăbovește să se coboare de pe munte, s-a strâns în jurul lui Aaron și i-a zis : „Haide, fă-ne un dumnezeu care să meargă înaintea noastră, căci Moise, omul acela care ne-a scos din țara Egiptului, nu știm ce s-a făcut!” 2 Aaron le-a răspuns: „Scoateți cerceii de aur din urechile nevestelor, fiilor și fiicelor voastre și aduceți-i la mine.” 3 Și toți și-au scos cerceii de aur din urechi și i-au adus lui Aaron. 4 El i-a luat din mâinile lor, a bătut aurul cu dalta și a făcut un vițel turnat. Și ei au zis: „Israele, iată dumnezeul tău care te-a scos din țara Egiptului!” 5 Când a văzut Aaron lucrul acesta, a zidit un altar înaintea lui și a strigat: „Mâine va fi o sărbătoare în cinstea Domnului!” 6 A doua zi, s-au sculat dis-de-dimineață și au adus arderi-de-tot și jertfe de mulțumire . Poporul a șezut de a mâncat și a băut; apoi s-au sculat să joace.
Mânia lui Dumnezeu
7 Domnul a zis lui Moise : „Scoală și coboară-te, căci poporul tău, pe care l-ai scos din țara Egiptului, s-a stricat. 8 Foarte curând s-au abătut de la calea pe care le-o poruncisem Eu; și-au făcut un vițel turnat, s-au închinat până la pământ înaintea lui, i-au adus jertfe și au zis: ‘Israele , iată dumnezeul tău care te-a scos din țara Egiptului!’” 9 Domnul a zis lui Moise: „Văd că poporul acesta este un popor încăpățânat. 10 Acum , lasă-Mă; mânia Mea are să se aprindă împotriva lor și-i voi mistui, dar pe tine te voi face strămoșul unui neam mare.” 11 Moise s-a rugat Domnului Dumnezeului său și a zis: „Pentru ce să se aprindă, Doamne, mânia Ta împotriva poporului Tău, pe care l-ai scos din țara Egiptului cu mare putere și cu mână tare? 12 Pentru ce să zică egiptenii: ‘Spre nenorocirea lor i-a scos, ca să-i omoare prin munți și ca să-i șteargă de pe fața pământului’? Întoarce-Te din iuțeala mâniei Tale și lasă-Te de răul acesta pe care vrei să-l faci poporului Tău. 13 Adu-ți aminte de Avraam, de Isaac și de Israel, robii Tăi, cărora le-ai spus, jurându-Te pe Tine Însuți: ‘Voi înmulți sămânța voastră ca stelele cerului, voi da urmașilor voștri toată țara aceasta de care am vorbit, și ei o vor stăpâni în veac.’” 14 Și Domnul S-a lăsat de răul pe care spusese că vrea să-l facă poporului Său.
Mânia lui Moise
15 Moise s-a întors și s-a coborât de pe munte cu cele două table ale mărturiei în mână. Tablele erau scrise pe amândouă părțile, pe o parte și pe alta. 16 Tablele erau lucrarea lui Dumnezeu și scrisul era scrisul lui Dumnezeu, săpat pe table. 17 Iosua a auzit glasul poporului, care scotea strigăte, și a zis lui Moise: „În tabără este un strigăt de război!” 18 Moise a răspuns: „Strigătul acesta nu-i nici strigăt de biruitori, nici strigăt de biruiți; ce aud eu este glasul unor oameni care cântă!” 19 Și, pe când se apropia de tabără, a văzut vițelul și jocurile. Moise s-a aprins de mânie, a aruncat tablele din mână și le-a sfărâmat de piciorul muntelui. 20 A luat vițelul pe care-l făcuseră ei și l-a ars în foc; l-a prefăcut în cenușă, a presărat cenușa pe fața apei și a dat-o copiilor lui Israel s-o bea. 21 Moise a zis lui Aaron : „Ce ți-a făcut poporul acesta, de ai adus asupra lui un păcat atât de mare?” 22 Aaron a răspuns: „Să nu se aprindă de mânie domnul meu! Tu singur știi că poporul acesta este pornit la rău. 23 Ei mi-au zis : ‘Fă-ne un dumnezeu care să meargă înaintea noastră; căci Moise, omul acela care ne-a scos din țara Egiptului, nu știm ce s-a făcut!’ 24 Eu le-am zis: ‘Cine are aur să-l scoată!’ Și mi l-au dat; l-am aruncat în foc și din el a ieșit vițelul acesta.”
Măcelul
25 Moise a văzut că poporul era fără frâu, căci Aaron îl făcuse să fie fără frâu , spre batjocura vrăjmașilor săi; 26 s-a așezat la ușa taberei și a zis: „Cine este pentru Domnul să vină la mine!” Și toți copiii lui Levi s-au strâns la el. 27 El le-a zis: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Fiecare din voi să se încingă cu sabia; mergeți și străbateți tabăra de la o poartă la alta și fiecare să omoare pe fratele, pe prietenul și pe ruda sa.’” 28 Copiii lui Levi au făcut după porunca lui Moise și aproape trei mii de oameni au pierit în ziua aceea din popor. 29 Moise a zis: „Predați-vă azi în slujba Domnului, chiar cu jertfa fiului și fratelui vostru, pentru ca binecuvântarea Lui să vină astăzi peste voi!”
Moise se roagă pentru popor
30 A doua zi, Moise a zis poporului : „Ați făcut un păcat foarte mare. Am să mă sui acum la Domnul: poate că voi căpăta iertare pentru păcatul vostru.” 31 Moise s-a întors la Domnul și a zis: „Ah, poporul acesta a făcut un păcat foarte mare! Și-au făcut un dumnezeu de aur. 32 Iartă-le acum păcatul! Dacă nu, atunci șterge-mă din cartea Ta pe care ai scris-o!” 33 Domnul a zis lui Moise: „Pe cel ce a păcătuit împotriva Mea, pe acela îl voi șterge din cartea Mea. 34 Du-te dar și du poporul unde ți-am spus. Iată , Îngerul Meu va merge înaintea ta, dar în ziua răzbunării Mele, îi voi pedepsi pentru păcatul lor!” 35 Domnul a lovit cu urgie poporul, pentru că făcuse vițelul făurit de Aaron.
O guruwiçî le sumnakahko.
1 O poporo, dikhlindoi kă o Moise ašilosas thai či mai ulelas poa baŕbaro, tidepe karing o Aarono, thai phendea lehkă: „Avta” kăr amengă khă del kai te jeal angla amende; kă o Moise, o manuši kai ankalade ame andoa čem le Ejiptohko, či jeanas so kărdea.”
2 O Aarono phendea lengă: „Ankalaven le zlaga le sumnakune andal kan tumară romneangă, tumară šeavengă thai tumară šeiangă, thai anen le mande.”
3 Thai sa ankalade pehkă zlaga le sumnakune andal kan, thai andine le koa Aarono.
4 O leale anda lengă vast, mardea o sumnakai la daltasa, thai kărdea khă guruwiçî šordo. Thai on phendine: „Israele! dikta te devles, kai ankaladea tu andoa čem le Ejiptohko.”
5 Kana dikhlea o Aarono kadea buti, vazdea khă altari angla leste, thai dea mui: „Texara avela khă govia ande pativ le Raiesti!”
6 O duito des, uštile kana pharadilo o des, thai andine phabarimata dă sa thai jertfe naismaskă. O poporo bešlo ta xalea thai ta pillea; palla kodea uštile te khălen.
E xolli le Devllesti.
7 O Rai phendea le Moisahkă: „Ušti thai detu tele; kă o poporo tiro sao ankaladean les anda o čem le Ejiptohko, rimosai'lo.
8 Iekhatar dine pe rigate kata o drom, kai mothodemas lengă les Me; kărdine pehkă khă guruwiçî šordo, rudisai le ji kai phuw leste, andine lehkă jertfe, thai phendine: „Israele! Dikta te devles, kai ankaladea tu andoa čem le Ejiptohko!”
9 O Rai phendea le Moisahkă: „Dikhau kă o poporo kadoa sî khă poporo nigărdošerăstar.
10 Akana, mekh Ma; e xolli Mîŕî sî te astardeol pa lende: thai phabaraua le; ta tut kăraua tu te aves o străpapo khă neamohko baro.”
11 O Moise rudisai'lo le Raistar, pekhă Devllestar, thai phendea: „Sostar te astardeol, Raia, e xolli Tiri pa Teo poporo, kai ankaladean les anda o čem le Ejiptohko barea zorasa thai vastesa zurallo?
12 Anda soste te phenen le Ejiptenea: „Anda lengo xasarimos ankaladea le, kaste mudară le andel baŕbară, thai kaste khosăle poa mui la phuweako?” Ambolde tu anda o iuçîmos Tea xolleako, thai mekh Tu le nasulimastar kadalestar, kai kames te kărăs les le poporohkă Tirăhkă.
13 Antukă godi le Avraamostar, le Isakostar thai le Israelostar, le robea Tiră, savengă phendean solaxaindoi Tu orta: „Butearaua tumari sămînça sar le čeraia le čerehkă, daua tumară avimatangă sa o čem kadoa, savestar dem duma, thai on stăpînina les ando veako.”
14 Thai o Rai meklea pe le nasulimatăstar, kai phendeasas kă kărăl Pehkă poporohkă.
E xolli le Moisasti.
15 O Moise amboldi'lo thai dea pe tele poa baŕbaro, le duie tablença le phendimahkă ando vast. Le table sas ramome pe lidui riga, pe khă rig thai pe kolaver.
16 Le table sas e buti le Devllesti, thai o ramomos sas o ramomosardo le Devllehko, xunado pe le table.
17 O Iosua ašundea o mui le poporohko, kai ankalavelas çîpimata, thai phendea le Moisahkă: „Ande tabăra ašunau khă mui mardimahko!”
18 O Moise deales anglal: „Koadoa çîpimos nai či khă çîpimos zuralimatăngo, nai či khă çîpimos mardinengo, so ašunau me, sî khă mui iekhă manušengă kai dilaban!”
19 Thai, kana pašonas paša e tabăra, dikhlea o guruwiçî thai le khălimata. O Moise pherdi'lo xolli, šudea le table andoa vast, thai phaŕadeale le pînŕăstar le baŕbarăhkărăstar.
20 Lea o guruwiçî, kai kărdinesas les on, phabardea les ande iag; biladea les ando ušar, thai šordea o ušar po mui le paiehko, thai dea la le šeavengă le Israelohkă te pen les.
21 O Moise phendea le aaronohkă: „So kărdea tukă o poporo kadoa, ta andean pa leste khă bezex kaditi dă bari?”
22 O Aaron dea anglal: „Te na astardeos xolleatar muŕo rai! Tu korkoŕo jeanes kă o poporo kadoa sî dinodrom koa nasul.
23 On phendine mangă: „Kăr amengă khă del, kai te jeal angla amende; kă o Moise, o manuši kodoa kai ankaladea me andoa čem le Ejiptohko, či jeanas so kărdea!”
24 Me phendem lengă: „Kas sî les sumnakai, te ankalavel les!” Thai dine mangă les; šudem les ande iag, thai anda leste ankăsto koadoa guruwiçî.”
O mudarimos.
25 O Moise dikhlea kă o poporo sas bi atărdimahko, kă o Aarono kărdeasas les te avel bi atărdimahko, andoa marimos khălimahko anda lehkă bidabadikhlimahkă;
26 thodeape koa udar la tabărako, thai phendea: „Kon sî andoa Rai, te avel mande!” Thai sa le šeave le Levehkă tidinisai le lestar.
27 O phendea lengă: „Kadea del duma o Rai, o Dell le Israelohko: „Or sao anda tumende te phandel pe la sabiasa; jean andea sa e tabăra, kata khă poarta ka aver, thai orsao te mudarăl pehkă phralles, le amales thai pehkă neamos.”
28 Le šeave le Levehkă kărdine pala o mothodimos le Moisahko; thai paše trin mii manušengă mulle ando des kodoa andoa poporo.
29 O Moise phendea: „Den tume ades ando kandimos le Raiehko, orta la jertfasa pehkă šeavesti thai pehkă phrallesti, kaste o dimosdumadămišto Lehko te avel pa tumende!”
O Moise rudil pe andoa poporo.
30 O duito des, o Moise phendea le poporohkă: „Kărdean khă bezex but bari. Ankleau akana koa Rai: daštiua te lau iertimos anda tumari bezex.”
31 O Moise amboldi'lo koa Rai, thai phendea: „Uf, o poporo koadoa kărdea khă bezex but bari! Kărdine pehkă khă del andoa sumnakai.
32 Iertisar akana lengo bezex! Kana či, khos ma anda Teo lill, kai ramosardean les!”
33 O Rai phendea le Moisahkă: „Kukoa kai bezexardea angla Ma, kodoles khosaua les anda Muŕo lill.
34 Telear ta, thai nigăr o poporo kai phendem tukă. Dikta, o Injero Muŕo jeala angla tute, ta ando des la amboldimahko Mîrăhko sî te došarau le anda lengo bezex!”
35 O Rai maladea čiŕămasa o poporo anda kă kărdeasas pehkă o guruwiçî kărdino le Aaronostar.