1 Ascultă acum, Iacove , robul Meu, Israele, pe care te-am ales! 2 Așa vorbește Domnul, care te-a făcut și întocmit și care de la nașterea ta este sprijinul tău: Nu te teme de nimic, robul Meu Iacov, Israelul Meu, pe care l-am ales. 3 Căci voi turna ape peste pământul însetat și râuri pe pământul uscat; voi turna Duhul Meu peste sămânța ta, și binecuvântarea Mea peste odraslele tale, 4 și vor răsări ca firele de iarbă între ape, ca sălciile lângă pâraiele de apă. 5 Unul va zice: ‘Eu sunt al Domnului!’ Altul se va numi cu numele lui Iacov, iar altul va scrie cu mâna lui: ‘Al Domnului sunt!’ Și va fi cinstit cu numele lui Israel.” 6 Așa vorbește Domnul, Împăratul lui Israel și Răscumpărătorul lui, Domnul oștirilor: „Eu sunt Cel dintâi și Cel de pe urmă și, afară de Mine, nu este alt Dumnezeu. 7 Cine a făcut prorocii ca Mine (să spună și să-Mi dovedească!), de când am făcut pe oameni din vremurile străvechi? Să vestească viitorul și ce are să se întâmple! 8 Nu vă temeți și nu tremurați, căci nu ți-am vestit și nu ți-am spus Eu de mult lucrul acesta? Voi Îmi sunteți martori! Este oare un alt Dumnezeu afară de Mine? Nu este altă Stâncă, nu cunosc alta!” 9 Cei ce fac idoli, toți sunt deșertăciune și cele mai frumoase lucrări ale lor nu slujesc la nimic. Ele însele mărturisesc lucrul acesta: n-au nici vedere, nici pricepere, tocmai ca să rămână de rușine. 10 Cine este acela care să fi făcut un dumnezeu sau să fi turnat un idol și să nu fi tras niciun folos din el? 11 Iată, toți închinătorii lor vor rămâne de rușine , căci înșiși meșterii lor nu sunt decât oameni; să se strângă cu toții, să se înfățișeze, și tot vor tremura cu toții și vor fi acoperiți de rușine. 12 Fierarul face o secure, lucrează cu cărbuni și o fățuiește și-i dă un chip cu lovituri de ciocan și o lucrează cu puterea brațului, dar, dacă-i este foame, este fără vlagă; dacă nu bea apă, este sleit de puteri. 13 Lemnarul întinde sfoara, face o trăsătură cu creionul, fățuiește lemnul cu o rindea și-i însemnează mărimea cu compasul; face un chip de om, un frumos chip omenesc, ca să locuiască într-o casă. 14 Își taie cedri, goruni și stejari, pe care și-i alege dintre copacii din pădure. Sădește brazi, și ploaia îi face să crească. 15 Copacii aceștia slujesc omului pentru ars, el îi ia și se încălzește cu ei. Îi pune pe foc, ca să coacă pâine, și tot din ei face și un dumnezeu căruia i se închină, își face din ei un idol și îngenunchează înaintea lui! 16 O parte din lemnul acesta o arde în foc, cu o parte fierbe carnea, pregătește o friptură și se satură; se și încălzește și zice: „Ha! ha! M-am încălzit, simt focul!” 17 Cu ce mai rămâne însă face un dumnezeu, idolul lui. Îngenunchează înaintea lui, i se închină, îl cheamă și strigă: „Mântuiește-mă, căci tu ești dumnezeul meu!” 18 Ei nu pricep și nu înțeleg, căci li s-au lipit ochii, ca să nu vadă, și inima, ca să nu înțeleagă. 19 Niciunul nu intră în sine însuși și n-are nici minte, nici pricepere să-și zică: „Am ars o parte din el în foc, am copt pâine pe cărbuni, am fript carne și am mâncat-o. Și să fac din cealaltă parte o scârbă? Să mă închin înaintea unei bucăți de lemn?” 20 El se hrănește cu cenușă, inima lui amăgită îl duce în rătăcire, ca să nu-și mântuiască sufletul și să nu zică: „N-am oare o minciună în mână?” 21 „Ține minte aceste lucruri, Iacove, și tu, Israele, căci ești robul Meu. Eu te-am făcut, tu ești robul Meu, Israele, nu Mă uita! 22 Eu îți șterg fărădelegile ca un nor și păcatele, ca o ceață: întoarce-te la Mine, căci Eu te-am răscumpărat.” 23 Bucurați-vă , ceruri! Căci Domnul a lucrat; răsunați de veselie, adâncimi ale pământului! Izbucniți în strigăte de bucurie, munților! Și voi, pădurilor, cu toți copacii voștri! Căci Domnul a răscumpărat pe Iacov, Și-a arătat slava în Israel. 24 Așa vorbește Domnul, Răscumpărătorul tău, Cel ce te-a întocmit din pântecele mamei tale: „Eu, Domnul, am făcut toate aceste lucruri, Eu singur am desfășurat cerurile, Eu am întins pământul. Cine era cu Mine? 25 Eu zădărnicesc semnele prorocilor mincinoși și arăt ca înșelători pe ghicitori; fac pe cei înțelepți să dea înapoi și le prefac știința în nebunie. 26 Dar întăresc cuvântul robului Meu și împlinesc ce prorocesc trimișii Mei; Eu zic despre Ierusalim: ‘Va fi locuit’ și despre cetățile lui Iuda: ‘Vor fi zidite iarăși și le voi ridica dărâmăturile.’ 27 Eu zic adâncului: ‘Usucă-te și îți voi seca râurile.’ 28 Eu zic despre Cirus: ‘El este păstorul Meu și el va împlini toată voia Mea; el va zice despre Ierusalim: «Să fie zidit iarăși!» și despre Templu: «Să i se pună temeliile!»’”
1 „Ašunta Iakove, Muŕo robo, Israelona, saves alosardem tu!
2 Kadea delduma o Rai, kai kărdea tu thai alosardea tu, thai sao dă kata teo kărdimos sî o nikărditorii tiro: „Na dara khančestar, Iakove Muŕo robo, Israelona Muŕo kai alosardem tu.
3 Kă šoraua paia pe sai phuw e trušali thai nanilašurea pe phuw e šuti; šoraua o Duxo Muŕo pa tiri sămînça, thoa dimosduma Muŕo pal gloate tiră,
4 thai lulludearăna sar le fire la čeareakă maškar le paia, sar le sălčii paša le paioŕal le paiehkă.
5 Iekh phenela: „Me sîm le Raiehko!” Aver bušola le anavesa le Iakovohkărăsa; ta aver ramola pehkă vastesa: „Le Raiehko sîm!” Thai avela pativalo le anavesa le Israelohkărăsa.”
6 „Kadea delduma o Rai, o Thagar le Israelohko thai o Potinditorii lehko, o Rai le oštirengo: „Me sîm Kukoa dăanglal thai Kukoa dăpalal, thai avri anda Mande, nai aver Dell.
7 Kon kărdea prooročimata sar Mande (te phenel thai te čeačearăl Mangă!), dă kana kărdem le manušen anda le čirurea le purane? Te vestisarăl o aviimos thai so sî te kărdeol pe!
8 Na daran, thai na isdran; kă či vestisardem tukă thai či phendem tukă Me dămult e buti kadea? Tume san Mîŕă dikhlitorea! Ta sî aver Dell avri Mandar? Nai aver Kotorbaŕăhko, či prinjeanau aver!
9 Kola kai kărăn idolea, saoŕă sî khančimos, thai le mai šukar butea lengă či kanden khanxčeste. On orta phenen e buti kadea: nai le či dikhlimos, či prinjeandimos, orta kaste ašen lajavehkă.
10 Kon sî kodoa kai te kărdino khă del, or te šordino khă idolo, thai te na çîrdino či khă valoso anda leste?
11 Dikta, sal rudimatorea lengă ašena lajavehkă, kă orta lengă butearea nai dă sar manuši; te tiden pe saoŕănça, te avenanglal, thai saoŕă isdrana thai avena pherdine lajav.
12 O sastrearii kărăl khă tover, butearăl angarănça, thai malaveles thai deles khă tipo andoa čiokano, thai kărăl buti la zorasa le vastesti; ta kana sî lehkă bokh sî bi zorako; kana či pel pai sî strandino zorăndar.
13 O kaštearii tinzol e dori, kărăl khă sămnomos le krionosa, fălçuil o kašt kha rîndeauasa, thai sămnol lehko barimos khă kompasosa; kărăl khă tipo manušehko, khă tipo mundro manušehko, kaste bešel ando khăr.
14 Šinel pehkă čedrea, gorunea thai stejearea, kai alosarăl pehkă le andal kašt andoa văši. Tholandephuw braduri, thai o brîšind kărăle te bareon.
15 Le kašt kadala kanden le manušehkă andoa phabarimos, o lel le thai tateol lença. Thole pe iag, kaste pekăl manŕo, thai sa anda lende kărăl i khă del savehkă rudil pe, kărăl pehkă anda lende khă idolo, thai delčeanga angla leste!
16 Ăkh rig andoa kašt kadoa phabarăles, kha rigasa părisarăl mas, lašarăl khă petimos, thai čeaileol; i tateol, thai phenel: „Xa, xa!” tatilem, atearau e iag!”
17 Ta sosa mai ašel, kărăl pehkă khă del, lehko idolo. Delčeanga angla leste, rudil pe, akharăles, thai çîpil: „Skăpisar ma kă tu san o del muŕo!”
18 On či prinjeanen thai či atearăn, kă astardi'le lengă iakha, kaste na dikhăn, thai o illo, kaste na atearăn.
19 Či iekh či šol pe ande peste orta, thai nai les godi, či prinjeandimos, te phenel: „Phabardem khă rig anda leste ande iag, pekhlem manŕo pel angar, peklem mas thai xalem les: thai te kărau andai kolaver rig khă skîrba? Te rudi ma angla khă kotor kaštehko?”
20 O čeaileol le ušarăsa, lehko illo o xoxadino nigră les ando xasardimos, kaste na skăpil pehko duxo, thai te na phenel: „Ta nai ma ando vast khă xoxaimos?”
21 Nikăr godi kadala butea Iakove, thai tu, Israelona, kă san o robo Muŕo. Me kărdem tu, tu san o robo Muŕo, Israelona, na bîstăr Ma!
22 Me khosau te bikrisa sar khă noro, thai le bezexa sar khă buŕ: ambolde tu Mande, kă Me potindem tu.”
23 Bukurin tume čerurina! Kă o Rai kărdea buti; bašen vesălimastar, andraimata la phuweakă! Xuten andel çîpimata bukurimahkă, baŕbară! Thai i tume văšealelor, sal kaštença tumarănça! Kă o Rai potindea le Iakovos, sîkadea Pesti slava ando Israelo.
24 Kadea delduma o Rai, o Potinditorii tiro, Kukoa kai kărdea tu ando păŕ tea deiako: „Me, o Rai, kărdem sa kadala butea, Me korkoŕo pîtărdem le čerurii, Me tinzosardem e phuw. Kon sas Mança?
25 Me lopînzî le sămnuri le prooročengă le xoxamne, thai sîkavau sar athaditmahkă le drabarnen; kărau kolen le xaranen te den parpale, thai paruvau lengo jeanglimos ando dilimos.
26 Ta zurearau o divano le robohko Mîŕăhko, thai pherau so prooročin Mîŕă traditorea; Me phenau poa Ierusalimo: „Avela bešlino,” thai pal četăçi le Iudahkă: „Avena vazdine pale, thai vazdau lengă peradimata!”
27 Me phenau le andraimahkă: „Šuteo ta, thai šutearaua te nanilašurea.”
28 Me phenau poa Čiro: „O sî Muŕo bakreari, thai o pherăla soa kamimos Muŕo; thai o phenela poa Ierusalimo: „Te avel vazdino pale!” Thai poa Templo: „Te thon pe lehkă temelii!”