Împresurarea și luarea Ierusalimului
1 Zedechia avea douăzeci și unu de ani când a ajuns împărat și a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mama sa se chema Hamutal, fiica lui Ieremia, din Libna. 2 El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuse Ioiachim. 3 Și lucrul acesta s-a întâmplat din pricina mâniei Domnului împotriva Ierusalimului și împotriva lui Iuda, pe care voia să-i lepede de la Fața Lui. Și Zedechia s-a răsculat împotriva împăratului Babilonului. 4 În al nouălea an al domniei lui Zedechia, în ziua a zecea a lunii a zecea, a venit Nebucadnețar, împăratul Babilonului, cu toată oștirea lui împotriva Ierusalimului; au tăbărât înaintea lui și au ridicat șanțuri de apărare de jur împrejurul lui. 5 Cetatea a stat împresurată până în anul al unsprezecelea al împăratului Zedechia. 6 În ziua a noua a lunii a patra, era mare foamete în cetate, așa că poporul țării nu mai avea pâine deloc. 7 Atunci s-a făcut o spărtură în cetate, și toți oamenii de război au fugit și au ieșit din cetate noaptea, pe drumul porții dintre cele două ziduri de lângă grădina împăratului, pe când înconjurau haldeenii cetatea. Fugarii au apucat pe drumul câmpiei. 8 Dar oastea haldeenilor a urmărit pe împărat și au ajuns pe Zedechia în câmpiile Ierihonului, după ce toată oștirea lui se risipise de la el. 9 Au pus mâna pe împărat și l-au dus la împăratul Babilonului la Ribla, în țara Hamatului, și el a rostit o hotărâre împotriva lui. 10 Împăratul Babilonului a pus să înjunghie pe fiii lui Zedechia în fața lui; a pus să taie la Ribla și pe toate căpeteniile lui Iuda. 11 Apoi a pus să scoată ochii lui Zedechia și a pus să-l lege cu lanțuri de aramă. Apoi împăratul Babilonului l-a dus la Babilon și l-a ținut în temniță până în ziua morții lui. 12 În ziua a zecea a lunii a cincea, în al nouăsprezecelea an al domniei lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a venit la Ierusalim Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, care era în slujba împăratului Babilonului. 13 El a ars Casa Domnului, casa împăratului și toate casele Ierusalimului; a dat foc tuturor caselor mai mari. 14 Toată oastea haldeenilor care era cu căpetenia străjerilor a dărâmat, de asemenea, toate zidurile dimprejurul Ierusalimului. 15 Nebuzaradan , căpetenia străjerilor, a luat prinși de război o parte din cei mai săraci din popor, pe aceia din popor care rămăseseră în cetate, pe cei ce se supuseseră împăratului Babilonului, cealaltă rămășiță a mulțimii. 16 Totuși Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a lăsat ca vieri și ca plugari pe unii din cei mai săraci din țară. 17 Haldeenii au sfărâmat stâlpii de aramă care erau în Casa Domnului, temeliile, marea de aramă care era în Casa Domnului și toată arama lor au dus-o în Babilon. 18 Au luat oalele , lopețile, cuțitele, potirele, ceștile și toate uneltele de aramă cu care se făcea slujba. 19 Căpetenia străjerilor a mai luat și lighenele, tămâietoarele, potirele, cenușarele, sfeșnicele, ceștile și paharele, tot ce era de aur și ce era de argint. 20 Cei doi stâlpi, marea și cei doisprezece boi de aramă care slujeau drept temelie și pe care-i făcuse împăratul Solomon pentru Casa Domnului, toate aceste unelte de aramă aveau o greutate care nu se putea cântări. 21 Înălțimea unuia din stâlpi era de optsprezece coți și un fir de doisprezece coți îl cuprindea; era gol și gros de patru degete; 22 deasupra lui era un coperiș de aramă, și înălțimea unui coperiș era de cinci coți; împrejurul coperișului era o rețea și rodii, toate de aramă; tot așa era și al doilea stâlp și avea și el rodii. 23 Erau nouăzeci și șase de rodii de fiecare parte și toate rodiile dimprejurul rețelei erau în număr de o sută. 24 Căpetenia străjerilor a luat pe marele preot Seraia, pe Țefania, al doilea preot, și pe cei trei ușieri. 25 Și din cetate a luat pe un famen care avea sub porunca lui pe oamenii de război, șapte oameni din cei ce făceau parte din sfetnicii împăratului și care au fost găsiți în cetate, apoi pe logofătul căpeteniei oștirii, care era însărcinat să scrie la oaste poporul din țară, și șaizeci de oameni din poporul țării, care se aflau în cetate. 26 Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, i-a luat și i-a dus la împăratul Babilonului la Ribla. 27 Împăratul Babilonului i-a lovit și i-a omorât la Ribla, în țara Hamatului. Astfel a fost dus rob Iuda departe de țara lui. 28 Iată poporul pe care l-a dus Nebucadnețar în robie: în al șaptelea an – trei mii douăzeci și trei de iudei; 29 în al optsprezecelea an al lui Nebucadnețar, a luat din Ierusalim opt sute treizeci și doi de inși; 30 în al douăzeci și treilea an al lui Nebucadnețar, Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat șapte sute patruzeci și cinci de iudei; de toți: patru mii șase sute de inși. 31 În al treizeci și șaptelea an al robiei lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăzeci și cincea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, împăratul Babilonului, în anul întâi al domniei lui, a înălțat capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, și l-a scos din temniță. 32 I-a vorbit cu bunătate și i-a așezat scaunul lui de domnie mai presus de scaunul de domnie al împăraților care erau cu el la Babilon. 33 A pus să-i schimbe hainele de temniță și Ioiachin a mâncat totdeauna la masa împăratului în tot timpul vieții sale. 34 Împăratul Babilonului a purtat grijă necontenit de hrana lui zilnică, până în ziua morții lui, în tot timpul vieții sale.
O dimosrigatar thai o limos le Ierusalimohko.
1 O Zedechia sas les biši thai iekh bărši kana arăslo thagar, thai raisardea dešuiekh bărši ando Ierusalimo. Lesti dei bušola Xamutal, e šei le Ieremiasti, andai Libna.
2 O kărdea so sas nasul angloa Rai, orta sar kărdeasas o Ioiachimo.
3 Thai e buti kadea kărdi'li anda e xolli le Raiesti poa Ierusalimo thai poa Iuda, kai kamelas te šudel le kata Lehko Mui. Thai o Zedechia vazdinisa'lo poa thagar le Babilonohko.
4 Ando îniato bărši le raimahko le Zedechiahko, ando des o dešto le šonehko dešto, avilo o Nebukandençaro, o thagar le Babilonohko, sa pehka armatasa, poa Ierusalimo; aviline angla leste, thai vazdine šançuri garaimahkă ande sal riga lehkă.
5 E četatea ašili diniroata ji ando bărši o dešuiekto le thagarehko le Zedechiahko.
6 Ando des o îniato le šonehko štarto, sas khă baro bokhalimos ande četatea, kadea ta o poporo le čemehko manas le khanči manŕo.
7 Atunčeara kărdi'lo khă phaŕadimos ande četatea; thai sa le manuši le mardimahkă našline, thai ankăste reate andai četatea, po drom le udarăhko maškar kola dui zîduri pašai bar le thagaresti, ta kana denas roata le Xaldeia e četatea. Le našlitorea line la po drom le islazohko.
8 Ta e armata le Xaldeiendi leape pala o thagar, thai arăsline le Zedechias andel islazuri le Ierixonohkă, pala so sai armata lesti pharadilisas lestar.
9 Thodine o vast po thagar, thai nigărde les koa thagar le Babilonohko ande Ribla, ando čem le Xamatohko; thai o phendea kakoa mothoimos pa lesrte.
10 O thagar le Babilonohko thodea te denšuri le šaven le Zedechiahkă angla leste; thodea te šinen ande Ribla sa le šerănlebarăn le Iudahkărăn.
11 Pala kodea thodea te ankalaven le iakha le Zedechiahkă, thai thodea te phanden les andel lançuri le xarkune. Pala kodea o thagar le Babilonohko nigărdea les ando Babilono, thai nikărdea les ando beči ji ando des lehkă merimahko.
12 Ando des o dešto le šonehko o panjto, ando dešuneato bărši le raimahko le Nebukandeçarohko, o thagar le Babilonohko, – avilo ando Ierusalimo o Nebuzaradano, o šerobaro le străjerengo, kai sas ando kandimos le thagarehko le Babilonohko.
13 O phabardea o Khăr le Raiehko, o khăr le thagarehko, thai sa le khăra le Ierusalimohkă; dea iag sa le khărăngă le barăngă.
14 Sai armata le Xaldeiendi, kai sas le šerălebarăsa le străjengărăsa, peradea sa kadea sa le zîdurea rigatar le Ierusalimohko.
15 O Nebuzaradan, o šerobaro le străjengo, lea andal astarde le mardimahkărăn khă rig anda le mai čioŕă andoa poporo, kolen andoa poporo kai mai ašilesas ande četatea, kolen kai muklinesas pe le thagarehkă le Babilonohkă, o kolaver ašimos le butimahko.
16 Ta o Nebuzaradano, o šerobaro le sterăjeego, meklea sar răzarea thai phuwearea iekhăn anda kukola le mai čioŕăn andoa čem.
17 Le Xaldeia linčearde le tille la xarkumakă kai sas ando Khăr le Raiehko, le temelii, e marea la xarkumati kai sas ando Khăr le Raiehko, thai sa lati xarkuma nigărde la ando Babilono.
18 Line le pirea, le lopeçi, le šurea, le tahta, le kučea thai sa le butea la xarkumakă savença kărdeolas o kandimos.
19 O šerobaro le străjengo mai lea i le lideaia, le tămitoare, le taxta, le ušareatoare, le sfešničea, le kučea thai le tahtaia, sa so sas andoa sumnakai thai andoa rup.
20 Kola dui tille, e marea, thai kola dešudui guruw la xarkumakă kai kandenas orta temelia, kai kărdeasas le o thagar o Solomono andoa Khăr le Raiehko, sa kadala butea la xarkumakă sas le khă pharimos kai našti daštilas te thol pe ando toll.
21 O učimos iekhăhko andal tille sas dă dešuoxto koçea, thai khă thaw dă dešudongo koçea delalesangali; sas nango thai thulo dă štar naia;
22 Pa leste opral sas khă opraimos xarkumako, thai o učimos khă opraimahko sas dă panji koçea; rigatar le opraimostar sas khă reçaua thai rodii, sa andai xarkuma; sa kadea sas i o duito tillo, thai sas les i les rodii.
23 Sas îniavardeši thai šov rodii ande sako rig, thai sa le rodii rigatar la reçauatar sas ando dindimos kha šellako.
24 O šerobaro le străjengo, lea le barăs rašas le Seraias, le Çefanias, o duito rašai, thai le trin udaitoren.
25 Thai andai četatea leas khă famenos, kai sas les tala lehko mothodimos le manušen le mardimahkărăn, efta manuši anda kola kai kărănas rig andal phenditorea le thagarehkă thai kai sas arakhade ande četatea, pala kodea le logofătos le šerăbarăs la kătanengărăs, kai sas thodino te ramol kai armata o poporo andoa čem, thai šovardeši manuši andoa poporo le čemehko, kai sas ande četatea.
26 O Nebuzaradan, o šerobaro le străjengo, leale thai nigărdeale koa thagar le Babilonohko ande Ribla.
27 O thagar le Babilonohko maladea le thai mudardea le ande Ribla ando čem le Xamatohko. Kadea sas nigărdo robo o Iuda dur lehkă čemestar.
28 Dikta o poporo kai nikărdea les robo o Nebukandençar ande robia: ando eftato bărši: trin mii biši thai trin Iudeia;
29 ando dešuoxtoto bărši le Nebukandeçarohko, lea andoa Ierusalimo oxto šella treanda thai dui jene;
30 ando biši thai trinto bărši le Nebukandeçarohko, o Nebuzaradan, o šerobaro le străjengo, lea efta šella štarvardeši thai panji Iudeaia; dă sa: štar mii šov šella jene.
31 Ando treanda thai eftato bărši la robiako o Ioiachim, o thagar le Iudahko, ando biši thai panjto des le šonehko le dešudongo, o Evil-Merodak, o thagar le Babilonohko, ando anglal bărši lehkă raimahko, vazdea o šero le Ioiachinohko, o thagar le Iudahko, thai ankaladea les avri andoa beči.
32 Dea lehkă duma lašimasa, thai lašardea lehko skamin le raimahko mai opră le skaminestar le raimahkărăstar sa le thagarengo kai sas lesa ando Babilono.
33 Thodea te paruven lehkă çoale le bečiehkă, thai xalea orkana kai skafidi le thagaresti ande soa čiro lehka čivavako.
34 O thagar le Babilonohko phiradea sama bimeklimahko anda lehko xamos ande sako des, ji ando des lehkă mullimahko, ande soa čiro lehka čivavako.