1 O, de mi-ar fi capul plin cu apă, de mi-ar fi ochii un izvor de lacrimi, aș plânge zi și noapte pe morții fiicei poporului meu! 2 O, dac-aș avea un han de călători în pustie, aș părăsi pe poporul meu și m-aș depărta de el! Căci toți sunt niște preacurvari și o ceată de mișei. 3 „Au limba întinsă ca un arc și aruncă minciuna, și nu prin adevăr sunt ei puternici în țară, căci merg din răutate în răutate și nu Mă cunosc”, zice Domnul. 4 „Fiecare să se păzească de prietenul lui și să nu se încreadă în niciunul din frații săi, căci orice frate caută să înșele și orice prieten umblă cu bârfeli. 5 Se trag pe sfoară unii pe alții și nu spun adevărul; își deprind limba să mintă și se trudesc să facă rău. 6 Locuința ta este în mijlocul fățărniciei și, de fățarnici ce sunt, nu vor să Mă cunoască”, zice Domnul. 7 De aceea, așa vorbește Domnul oștirilor: „Iată, îi voi topi în cuptor și îi voi încerca. Căci cum aș putea să mă port altfel cu fiica poporului Meu? 8 Limba lor este o săgeată ucigătoare, nu spun decât minciuni; cu gura vorbesc aproapelui lor de pace, și în fundul inimii îi întind curse. 9 Să nu-i pedepsesc Eu pentru aceste lucruri”, zice Domnul, „să nu Mă răzbun Eu pe un asemenea popor?” 10 Munții vreau să-i plâng și să gem pentru ei, pentru câmpiile pustiite vreau să fac o jelanie, căci sunt arse de tot și nimeni nu mai trece prin ele; nu se mai aude în ele behăitul turmelor; păsările cerului și dobitoacele au fugit și au pierit. 11 „Voi face și Ierusalimul un morman de pietre, o vizuină de șacali , și cetățile lui Iuda le voi preface într-un pustiu fără locuitori.” 12 Unde este omul înțelept care să înțeleagă aceste lucruri? Să spună acela căruia i-a vorbit gura Domnului: pentru ce este nimicită țara, arsă ca un pustiu pe unde nu mai trece nimeni? 13 Domnul zice: „Pentru că au părăsit Legea Mea pe care le-o pusesem înainte; pentru că n-au ascultat glasul Meu și nu l-au urmat, 14 ci au umblat după aplecările inimii lor și au mers după baali, cum i-au învățat părinții lor.” 15 De aceea, așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: „Iată, voi hrăni poporul acesta cu pelin și-i voi da să bea ape otrăvite. 16 Îi voi risipi printre niște neamuri pe care nu le-au cunoscut nici ei, nici părinții lor și voi trimite sabia în urma lor până-i voi nimici.” 17 Așa vorbește Domnul oștirilor: „Căutați și chemați plângătoarele să vină! Trimiteți la femeile iscusite ca să vină! 18 Să se grăbească să facă o cântare de jale asupra noastră, ca să ne curgă lacrimile din ochi și să curgă apa din pleoapele noastre! 19 Căci strigăte de jale se aud din Sion: ‘Cât suntem de prăpădiți! Cât de jalnic suntem acoperiți de rușine! Trebuie să părăsim țara, căci ne-au surpat locuințele!’” 20 Ascultați, femeilor, Cuvântul Domnului și să prindă urechea voastră ce spune gura Lui! Învățați pe copiii voștri cântece de jale, învățați-vă plângeri unele pe altele! 21 Căci moartea s-a suit pe ferestrele noastre, a pătruns în casele noastre împărătești; a nimicit pe copii pe uliță și pe tineri, în piețe. 22 „Spune: ‘Așa vorbește Domnul: «Trupurile moarte ale oamenilor vor cădea ca gunoiul pe câmpii, cum cade înapoia secerătorului un snop pe care nu-l strânge nimeni!»’” 23 Așa vorbește Domnul: „Înțeleptul să nu se laude cu înțelepciunea lui, cel tare să nu se laude cu tăria lui, bogatul să nu se laude cu bogăția lui. 24 Ci cel ce se laudă să se laude că are pricepere și că Mă cunoaște, că știe că Eu sunt Domnul, care fac milă, judecată și dreptate pe pământ! Căci în acestea găsesc plăcere Eu”, zice Domnul. 25 „Iată, vin zilele”, zice Domnul, „când voi pedepsi pe toți cei tăiați împrejur, care nu sunt tăiați împrejur cu inima, 26 pe egipteni, pe iudei, pe edomiți, pe amoniți, pe moabiți, pe toți cei ce își rad colțurile bărbii, pe cei ce locuiesc în pustie, căci toate neamurile sunt netăiate împrejur și toată casa lui Israel are inima netăiată împrejur.”
1 „O! te avela muŕo šero pherdo paiesa, te avena mîŕă iakha khă isvoro iasfănça, shkă rovau des thai reat le mullen la šeakă mîŕă poporohkă!
2 O! te avela ma khă birto phirditorengo ande pustietatea, sahkă mekau mîŕă poporos, thai sahkă duriuvau lestar! Kă saoŕă sî varesar butkurvarea thai khă kîrdo khančimahkă.”
3 „Sî le e šib tinzome sar ăkh arko thai šuden o xoxaimos; thai na andoa čeačimos sî on zuralle ando čem; kă jean andoa nasulimos ande nasulimaste, thai či prinjeanen Ma, phenel o Rai.”
4 „Sakogodi te arakhăl pe pehkă amalestar, thai te na pateal pe ande či iekh anda pehkă phral; kă orsao phral rodel te athavel, thai orsao amal phirăl pupuimatănça.
5 Pe dori çîrden pe iekh avrăn, thai či phenen o čeačimos, sîkaven pesti šib te xoxavel, thai butearăn te kărăn nasul.”
6 „O bešlimos tiro sî ando maškar le bičeačimahko, thai, dă čiordine so sî, či kamen te prinjeanen Ma, – phenel o Rai.” –
7 „Anda kodea, kadea delduma o Rai le oštirengo: „Dikta, bilavaua le ando bou, thai zumavaua le. Kă sar daštiua te phirava Ma avervaresar la šeasa Mîŕă poporosti?
8 E šib lendi sî khă săjeata mudardimasti, či phenen dă sar xoxaimata; le mosa denduma pehkă pašehkă pačeatar, thai ando fundo le illehko tinzon lehkă astardimata.
9 Te na došavau le Me anda kadala butea, te na vazdau Ma me pa kadea khă poporo?
10 „Le baŕlebară kamau te rovau le thai te vatima anda lende, anda le islazurea le pustimena kamau te kărau khă roimos; kă sî phabarde dă sa, thai khonikh či mai nakhăl anda lende; či mai ašundeon ande lende o bexăimos le turmengo; le čiriklea le čerehkă thai le jivine našle thai xasai'le.
11 Kăraua i o Ierusalimo khă gomila baŕăndi, khă garaimos šakalengo, thai le četăçi le Iudahkă paruvaua le ande khă pustiimos bi bešlitorengo.
12 Kai sî o manuši o xarano kai te atearăl kadala butea? Te phenel kodoa kai dea lehkă duma o mui le Raiehko, anda soste sî xasardino o čem, phabardo sar khă pustio katar či mai nakhăl khonikh?
13 O Rai phenel: „Andasoste mekline e Kris Mîŕî, kai thodemas lengăla anglal; anda soste či ašundine Muŕo mui, thai či kărdine palaleste;
14 ta phirdine pala le bandimata lengă illengă, thai găle palal Baalea, sar sîkade le lengă dadda.”
15 „Andakodea, kadea delduma o Rai le oštirengo, o Dell le Israelohko: „Dikta, pravaraua o poporo kadoa pelinosa, thai daua les te pel paia otrăvimena.
16 Phaŕavaua les maškar varesar neamurea kai či prinjeandele či on, či lengă dadda, thai tradaua e sabia pala lende, ji kana xasaraua le.”
17 „Kadea delduma o Rai le oštirengo: „Roden, thai akharăn le roimatoaren, te aven! Traden pala le juwlea le bujeandea, te aven!
18 Te iuçon pe te kărăn khă dilabaimos roimahko pa amende kaste te thavden amengă le iasfa andal iakha, thai te šordeol o pai anda amară morčea le iakhăngă!
19 Kă le çîpimata le roimahkă ašundeon pe andoa Siono: „Sode sam dă bikančimene! Sode roimahkă sam garadine lajavestar! Trăbul te mekas amaro čem kă phaŕadine amară khăra!”
20 „Ašunen, juwlealelor, o divano le Raiehko, thai te astarăl o kan tumaro so phenel Lehko mui! Sîkaven tumară šaven le dilea le roimahkă, sîkaven tume roimata iekh avrăngă!
21 Kă o merimos ankăsto pel jeamuri amară, šutea pe ande amară khăra le thagarime, xasardea le šaoŕăn pe uliça, thai le tărnen andel piaçuri.
22 „Phen: „Kadea delduma o Rai: „Le staturea le mulle le manušengă perăna sar o gunoi pel islazurea, sar perăl parpale andel zăia le tiditorehko khă drăz, savi či tidela khonikh.”
23 „Kadea delduma o Rai: „O xarano te na delpe falasa le xaraimasa lehko, kukoa o zurallo te na delpebaro pehkă zurallimatasa, o bravalo te na delpebaro pehkă bravalimasa.
24 Ta kukoa kai delpebaro te delpebaro kă sî les atearimos thai kă prinjeanel Ma, kăjeanel kă Me sîm o Rai, kai kărau mila, kris thai čeačimos pe phuw! Kă ande kadala arakhau čeailimos Me, phenel o Rai.”
25 „Dikta, aven le des, phenel o Rai, kana došavaua sa kolen kai sî šindineroata, kai nai šindineroata le illesa,
26 le Ejipteanen, le Edomiçăn, le Amoniçăn, le Moabiçăn, saoŕăn kai randen pehko le kolçuri la šorakă, kolen kai bešen ande pustia; kă sa le neamurea sî bišindine roata, thai soa khăr le Israelohko sî les o illo bišindoroata.”