Marea luptă de la Gabaon
1 Adoni-Țedec, împăratul Ierusalimului, a aflat că Iosua pusese mâna pe Ai și o nimicise cu desăvârșire, că făcuse cetății Ai și împăratului ei cum făcuse Ierihonului și împăratului lui și că locuitorii Gabaonului făcuseră pace cu Israel și erau în mijlocul lor. 2 Atunci i-a fost foarte mare frică, fiindcă Gabaon era o cetate mare, ca una din cetățile împărătești, mai mare chiar decât Ai, și toți bărbații ei erau viteji. 3 Adoni-Țedec, împăratul Ierusalimului, a trimis să spună lui Hoham, împăratul Hebronului, lui Piream, împăratul Iarmutului, lui Iafia, împăratul Lachisului, și lui Debir, împăratul Eglonului: 4 „Suiți-vă la mine și ajutați-mă, ca să batem Gabaonul, căci a făcut pace cu Iosua și cu copiii lui Israel.” 5 Cei cinci împărați ai amoriților: împăratul Ierusalimului, împăratul Hebronului, împăratul Iarmutului, împăratul Lachisului și împăratul Eglonului, s-au adunat astfel și s-au suit împreună cu toate oștile lor; au venit și au tăbărât lângă Gabaon și au început să lupte împotriva lui. 6 Oamenii din Gabaon au trimis să spună lui Iosua, în tabăra din Ghilgal: „Nu părăsi pe robii tăi, suie-te la noi în grabă, izbăvește-ne, dă-ne ajutor, căci toți împărații amoriților care locuiesc pe munte s-au strâns împotriva noastră.” 7 Iosua s-a suit din Ghilgal, el și toți oamenii de război cu el și toți cei viteji. 8 Domnul a zis lui Iosua: „Nu te teme de ei, căci îi dau în mâinile tale și niciunul din ei nu va putea să stea împotriva ta.” 9 Iosua a venit fără veste peste ei, după ce a mers toată noaptea de la Ghilgal. 10 Domnul i-a pus în învălmășeală dinaintea lui Israel; și Israel le-a pricinuit o mare înfrângere la Gabaon, i-a urmărit pe drumul care suie la Bet-Horon și i-a bătut până la Azeca și până la Macheda. 11 Pe când fugeau ei dinaintea lui Israel și se coborau din Bet-Horon, Domnul a făcut să cadă din cer peste ei niște pietre mari până la Azeca și au pierit; cei ce au murit de pietrele grindinei au fost mai mulți decât cei uciși cu sabia de copiii lui Israel.
Soarele și luna se opresc
12 Atunci, Iosua a vorbit Domnului în ziua când a dat Domnul pe amoriți în mâinile copiilor lui Israel și a zis în fața lui Israel:
„Oprește-te, soare , asupra Gabaonului
Și tu, lună, asupra văii Aialonului!”
13 Și soarele s-a oprit și luna și-a întrerupt mersul,
Până ce poporul și-a răzbunat pe vrăjmașii lui.
Lucrul acesta nu este scris oare în Cartea Dreptului?
Soarele s-a oprit în mijlocul cerului și nu s-a grăbit să apună aproape o zi întreagă. 14 N-a mai fost nicio zi ca aceea, nici înainte, nici după aceea, când Domnul să fi ascultat glasul unui om, căci Domnul lupta pentru Israel. 15 Și Iosua și tot Israelul împreună cu el s-au întors în tabără, la Ghilgal.
Uciderea celor cinci împărați
16 Cei cinci împărați au fugit și s-au ascuns într-o peșteră la Macheda. 17 S-a spus lucrul acesta lui Iosua, zicând: „Cei cinci împărați se află ascunși într-o peșteră la Macheda.” 18 Iosua a zis: „Prăvăliți niște pietre mari la intrarea peșterii și puneți niște oameni să-i păzească. 19 Și voi nu vă opriți, ci urmăriți pe vrăjmașii voștri și bateți-i pe dinapoi; nu-i lăsați să intre în cetățile lor, căci Domnul Dumnezeul vostru i-a dat în mâinile voastre.” 20 După ce Iosua și copiii lui Israel le-au pricinuit o foarte mare înfrângere și i-au bătut cu desăvârșire, cei ce au putut scăpa au intrat în cetățile întărite 21 și tot poporul s-a întors liniștit în tabără la Iosua, în Macheda, fără ca cineva să fi crâcnit cu limba lui împotriva copiilor lui Israel. 22 Iosua a zis atunci: „Deschideți intrarea peșterii, scoateți afară din ea pe cei cinci împărați și aduceți-i la mine.” 23 Ei au făcut așa și au adus la el pe cei cinci împărați, pe care-i scoseseră din peșteră: pe împăratul Ierusalimului, pe împăratul Hebronului, pe împăratul Iarmutului, pe împăratul Lachisului și pe împăratul Eglonului. 24 După ce au adus pe acești împărați înaintea lui Iosua, Iosua a chemat pe toți bărbații lui Israel și a zis căpeteniilor oamenilor de război, care merseseră cu el: „Apropiați-vă și puneți-vă picioarele pe grumajii împăraților acestora.” Ei s-au apropiat și au pus picioarele pe grumajii lor. 25 Iosua le-a zis: „Nu vă temeți și nu vă înspăimântați, ci întăriți-vă și îmbărbătați-vă, căci așa va face Domnul tuturor vrăjmașilor voștri împotriva cărora vă veți lupta.” 26 După aceea, Iosua i-a lovit și i-a omorât; i-a spânzurat de cinci copaci și au rămas spânzurați de copaci până seara. 27 Pe la apusul soarelui, Iosua a poruncit să-i coboare din copaci, i-au aruncat în peștera în care se ascunseseră și au pus la intrarea peșterii niște pietre mari, care au rămas acolo până în ziua de azi.
Alte izbânzi ale lui Iosua
28 Iosua a luat Macheda chiar în ziua aceea și a trecut-o prin ascuțișul sabiei; a nimicit cu desăvârșire pe împărat, cetatea și pe toți cei ce se aflau în ea; n-a lăsat să scape niciunul și împăratului din Macheda i-a făcut cum făcuse împăratului Ierihonului. 29 Iosua, și tot Israelul împreună cu el, a trecut din Macheda la Libna și a dat luptă împotriva Libnei. 30 Domnul a dat-o și pe ea, împreună cu împăratul ei, în mâinile lui Israel și a trecut-o prin ascuțișul sabiei, pe ea și pe toți cei ce se găseau în ea; n-a lăsat să scape niciunul și a făcut împăratului ei cum făcuse împăratului Ierihonului. 31 Iosua, și tot Israelul împreună cu el, a trecut din Libna în Lachis, a tăbărât înaintea ei și a început lupta împotriva ei. 32 Domnul a dat cetatea Lachis în mâinile lui Israel, care a luat-o a doua zi și a trecut-o prin ascuțișul sabiei, pe ea și pe toți cei ce se aflau în ea, cum făcuse cu Libna. 33 Atunci, Horam, împăratul Ghezerului, s-a suit ca să dea ajutor Lachisului. Iosua l-a bătut, pe el și pe poporul lui, fără să lase pe cineva să scape. 34 Iosua, și tot Israelul împreună cu el, a trecut din Lachis la Eglon; a tăbărât înaintea ei și a început lupta. 35 A luat-o în aceeași zi și a trecut-o prin ascuțișul sabiei, pe ea și pe toți cei ce se aflau în ea; Iosua a nimicit-o cu desăvârșire chiar în ziua aceea, cum făcuse cu Lachisul. 36 Iosua, și tot Israelul împreună cu el, s-a suit din Eglon la Hebron și a început lupta împotriva lui. 37 L-a luat și l-a trecut prin ascuțișul sabiei, pe el, pe împăratul lui, toate cetățile care țineau de el și pe toți cei ce se aflau în el; Iosua n-a lăsat pe niciunul să scape, cum făcuse cu Eglonul, și l-a nimicit cu desăvârșire împreună cu toți cei ce se aflau în el. 38 Iosua, și tot Israelul împreună cu el, s-a îndreptat împotriva Debirului și a început lupta împotriva lui. 39 L-a luat pe el, pe împăratul lui și toate cetățile care țineau de el; le-a trecut prin ascuțișul sabiei și a nimicit cu desăvârșire pe toți cei ce se aflau în ele, fără să lase să scape vreunul; Iosua a făcut Debirului și împăratului lui cum făcuse Hebronului și cum făcuse Libnei și împăratului ei. 40 Iosua a bătut astfel toată țara, muntele, partea de miazăzi, câmpia și costișele și a bătut pe toți împărații; n-a lăsat să scape nimeni și a nimicit cu desăvârșire tot ce avea suflare, cum poruncise Domnul Dumnezeul lui Israel. 41 Iosua i-a bătut de la Cades-Barnea până la Gaza , a bătut toată țara Gosen până la Gabaon. 42 Iosua a luat în același timp pe toți împărații aceia și țara lor, căci Domnul Dumnezeul lui Israel lupta pentru Israel. 43 Și Iosua, și tot Israelul împreună cu el, s-a întors în tabără la Ghilgal.
O baro mardimos andoa Gabaono.
1 O Adoni-Çedek, o thagar le Iersusalimohko, ašundeasas kă o Iosua thodeasas o vast pe četatea Ai thai khosleala bi mukhlimahko, kă kărdeasas la četateakă Ai thai lakă thagarehkă orta sar kărdeasas le Ierixonohkă thai lehkă tagarehkă, thai kă le manuši andoa Gabano kărdinesas pačea le Israelosa thai kă sas ande lengo maškar.
2 Atunčeara sas lehkă khă bari dar; anda kă o Gabaono sas khă četatea bari sar iekh anda le četăçi le thagarine, mai bari orta sar o Ai, thai sa lakă rom sas zurale.
3 O Adonai-Čedek, o thagar le Ierusalimohko, tradea te phenel le Xoxamohkă, o thagar le Xebronohko, le Pireamohkă, o thagar le Iarmotohko, le Iafiaohkă, o thagar le Lachisohko, thai le Debirohko, o thagar le Eglonohko:
4 „Anklen mande, thai kanden ma, kaste maras o Gabaono, kă kărdine pačea le Iosuasa thai le šeavença le Israelokărănça.”
5 Kola panji thagar le Amoriçăngă: o thagar le Ierusalimohko, o thagar le Xebronohko, o thagar le Iarmatohko, o thagar le Lachisohko, thai o thagar le Eglonohko, tide pe kadea ankăste thai avile andekhthan sa pehkă oštirença; avile thai thodine pe paša o Gabaono, thai line te marăn pe lesa.
6 Le manuši andoa Gabaono tradine te phenen le Iosuohkă ande tabăra andoa Ghilgalo: „Na mekh te roben, ankli amende iekhatar, skăpisar ame, sa me kandimos; kă sa le thagar le Amoriçăngă, kai bešen po baŕobaro, tidepe te marăn pe amença”
7 O Iosua anklilo andoa Gxilgal, o thai sea le manuši le mardimahkă lesa, thai sea le zurale.
8 O Rai phendea le Iosuahkă: „Na dara lendar, kă dau le ande te vast, thai či iekh anda lende našti bešela angla tute.”
9 O Iosua avilo biašundimahko pa lende, pala so teleardeasas soro reat andoa Ghilgalo.
10 O Rai thodea le ando xasarimos angloa Israelo; thai o Israelo kărdea lengă khă bari phadimos ando Gabaono, gălo pala lende po drom kai anklel ando Bet-Xoron, thai mardea le ji ande Azeka thai ji ande Macheda.
11 Kana našenas on angloa Israelo, thai ulenas andoa Bet-Xorono, o Rai kărdea te perăl andoa čeri pa lende varesar baŕ bară ji ande Azeka, thai nakhadile; kodola kai mulle anda le baŕ kodola grindinako sas mai but dă sar kukola mudarde la sabiasa le šeavendar le Israelokărăndar.
O kham thai o šonuto atărdeon.
12 Atunčeara o Iosua dea duma le Raiehkă, ando des kana dea o Rai le Amoriçăn andel vast le šeavengă le Israelohkă, thai phendea angoa Israelo:
„Atărdeo khama, poa Gabaono,
Thai tu, šonuto, pai xar le Aialonosti!”
13 Thai o kham atărdi'lo, thai o šonuto atărdeardea pehko phirimos, Ji kana o poporo mardea pe Pehkă dušmaiença.
Kadea buti nai ramome sar ando Lill le Čeačimaho?
O kham atărdi'lo po maškar le čerehko, thai či mai jealas te sovel, Čiro orta dă khă des.
14 Manas či khă des sar kadoa, či anglal či pala kodea, kana o Rai te ašunel le muiestar khă manušehkărăstar; kă o Rai marălas pe andoa Israelo.
15 Thai o Iosua thai sa o Israelo andekhthan lesa, amboldi'le ande tabăra ando Ghilgalo.
O mudarimos kolengo panji thagar.
16 Kola le panji thagar našline, thai garadi'le ande khă thanšudro ande Macheda.
17 Phendea pe le Iosuahkă kadea buti, phendindoi: „Kola panji thagar arakhadeon garade ande khă thanšudro ande Macheda.”
18 O Iosua phendea: „Thon varesar baŕ bară koa mui le thanehkolešudrăhko, thai thon varesar manuši te arakhăn le.
19 Thai tume na atărdeon, jean pala le dušmaia tumară, thai marăn le palal; na mekăn le te šon pe ande pehkă četăçi, kă o Rai, o Dell tumaro, dea tumengă le andel vast.”
20 Pala so o Iosusua thai le šeave le Israelohkă kărdine lengă khă baro phadimos, thai mardele bi mukhlimahko, kola kai daštisarde te skăpin šute pe ande pehkă četăçi le zurearde,
21 thai sa o poporo amboldi'le ujimasa ande tabăra koa Iosua ande Macheda, bi ka varekon te bandearălnakhăstar pehka šibasa anda le šeave le Israelohkă.
22 O Iosua phendea atunčeara: „Pîtărăn o thanšudro anglal, ankalaven avri anda late le panje thagaren, thai anen le mande.”
23 On kărdine kadea, thai andine leste le panje thagaren, kai ankaladinesas le andoa thanošudro: o thagar le Ierusalimohko, o thagar le Xebronohko, o thagar le Iarmatohko, o thagar le Lachisohko, thai o thagar le Eglonohko.
24 Pala so andine kadale thagaren angloa Iosua, o Iosua akhardea sa le romen le Israelohkă, thai phendea le šeŕăbareăngă le mardimahkă, kai gălinesas lesa: „Pašon thai thon tumară pînŕă pe lengă koŕa.
25 O Iosua phendea lengă: „Na daran thai na isdran, zureaon thai muršeaon kă kadea kărăla o Rai sa le dušmaiengă tumarăngă kai marana tume lença.”
26 Pala kodea, o Iosua maladea le, thai mudardea le; ambladea le panje kaštendar ji reate.
27 Kana pelo o kham, o Iosua mothodea te den le tele pal kašt, thai šude le ando thanošudro ande sao garadile sas, thai phandadine o mui le thanešdrăhko baŕănça bară, kai ašile oče ji ando des dă adesara.
Aver izbînzi le Iosuohkă.
28 O Iosua lea e Macheda orta ando des kodoa, thai nakhadea la andoa skuçimos la sabiako; khoslea bimukhlimahko le thagares, e četatea thai sorăn so sas ande late; či muklea te skăpil či iekh, thai le thagarehkă anda e Macheda kărdea lehkă sar kărdeasas le thagarehkă andoa Ierixono.
29 O Iosua, thai sa o Israelo andekhthan lesa, nakhlo anda e Macheda ande Libna, thai dea mardimos anda e Libna.
30 O Rai dea la i la, andekhthan lakă thagaresa, ande le vast le Israelohkă, thai nakhadea la andoa skuçimos la sabiako, la thai saorăn kai arakhadionas ande late; či muklea te skăil či iekh, thai kărdea lakă thagarehkă sar kărdeasas le thagarehkă le Ierixonohko.
31 O Iosua, thai sa o Israelo andekhthan lesa, nakhline anda e Libna ando Lachis, thodea pe angla late, thai lea te marăl pe lasa.
32 O Rai dea e četatea e Lachis ando vast le Israelohko, kai leala o duito des, thai nakhadea la andoa skuçimos la sabiako, la thai sa so sas andea late, sar kărdeasas ande Libna.
33 Atunčeara o Xoram, o thagar le Ghezerohko, ankăsto kaste del kandimos le Lachisos. O Iosua mardea les, les thai o poporo lehko, bi te mekăl varekas te skăpil.
34 O Iosua, thai sa o Israelo andekhthan lesa, nakhlo anda o Lachis ando Eglono; thodea pe angla late, thai lea te marăl pe lasa.
35 Line la sa ande kodoa des, thai nakhadea la andoa skuçimos la sabiako, la thai saorăn kai arakhadionas ande leste; O Iosua khoslea les bimukhlimahko orta ando des kodoa, sar kărdeasas ando Lachis.
36 O Iosua, thai sa o Israelo andekhthan lesa, nakhline andoa Eglono ando Xebrono, thai line te marăn pe lesa.
37 Line les, nakhade les andoa skuçiîmos la sabiako, les, le thagares lehko, sa le četăçi kai nikrănas lestar; thai saorăn kai arakhadeonas ande leste; o Iosua či meklea ci iekhăs te skăpil, sar kărdeasas le Eglonosa, thai sar xasardeales bimeklimahko andekhthsn sorănça kai arakhadeonas ande leste.
38 O Iosua, thai sa o Israelo andekhthan lesa, nakhline, lela karing o Debiro, thai lea te marăl pe lesa.
39 Lea les, les, le thagares lehko, thai sa le četăçi kai nikrănas lestar; nakhadea la andoa skuçimos la sabiako, thai khosle bimukhlimahko saorăn kai sas ande lende, bi te mekăl te skăpil vo iekh; o Iosua kărdea le Debirohkă thai lehkă thagarehkă sar kărdeasas le Xebronohkă thai sar kărdea sas la Libnakă thai lakă tagarehkă.
40 O Iosua mardea kadea soa čem, o baŕobaro, e rig kataravelodes, o islazo thai le prašave, thai mardea sa le thagaren; či muklea te skăpil khonikh, thai khoslea bi muklimahko sa so sas les phurdimos, sar mothodeasas o Rai, o Dell le Israelohko.
41 O Iosua mardea le dă katar o Kdes-Barnea ji ande Gaza, mardea soa čem o Gosen ji ando Gabaon.
42 O Iosua lea ande kodoa čiro sa le thagaren kodola thai lengo čem, kă o Rai, o Dell le Israelohko, marălas pe andoa Israelo.
43 Thai o Iosua, thai soa Israelo andekhthan lesa, amboldi'le ande tabăra ando Ghilgalo.