1 Nu pizmui pe oamenii cei răi
și nu dori să fii cu ei;
2 căci inima lor se gândește la prăpăd
și buzele lor vorbesc nelegiuiri.
3 Prin înțelepciune se înalță o casă
și prin pricepere se întărește;
4 prin știință se umplu cămările ei
de toate bunătățile de preț și plăcute.
5 Un om înțelept este plin de putere
și cel priceput își oțelește vlaga.
6 Căci prin măsuri chibzuite câștigi bătălia,
și prin marele număr al sfetnicilor ai biruința.
7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun:
el nu va deschide gura la judecată.
8 Cine se gândește să facă rău
se cheamă un om plin de răutate.
9 Gândul celui nebun nu este decât păcat
și batjocoritorul este o scârbă pentru oameni.
10 Dacă slăbești în ziua necazului,
mică îți este puterea.
11 Izbăvește pe cei târâți la moarte
și scapă pe cei ce sunt aproape să fie înjunghiați.
12 Dacă zici: „Ah! n-am știut…”,
crezi că nu vede Cel ce cântărește inimile
și Cel ce veghează asupra sufletului tău?
Și nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui?
13 Fiule, mănâncă miere, căci este bună,
și fagurele de miere este dulce pentru cerul gurii tale!
14 Tot așa și înțelepciunea este bună pentru sufletul tău:
dacă o vei găsi, ai un viitor
și nu ți se va tăia nădejdea.
15 Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuința celui neprihănit
și nu-i tulbura odihna!
16 Căci cel neprihănit de șapte ori cade și se ridică,
dar cei răi se prăbușesc în nenorocire.
17 Nu te bucura de căderea vrăjmașului tău
și să nu ți se veselească inima când se poticnește el,
18 ca nu cumva Domnul să vadă, să nu-I placă
și să-Și întoarcă mânia de la el!
19 Nu te mânia din pricina celor ce fac rău
și nu pizmui pe cei răi!
20 Căci cel ce face răul n-are niciun viitor
și lumina celor răi se stinge.
21 Fiule, teme-te de Domnul și de împăratul
și să nu te amesteci cu cei neastâmpărați!
22 Căci deodată le va veni pieirea.
Și cine poate ști sfârșitul amândurora?
23 Iată ce mai spun înțelepții:
„Nu este bine să ai în vedere fața oamenilor în judecăți.”
24 Pe cine zice celui rău: „Tu ești bun!”
îl blestemă popoarele și-l urăsc neamurile.
25 Dar celor ce judecă drept le merge bine
și o mare binecuvântare vine peste ei.
26 Un răspuns bun este
ca un sărut pe buze.
27 Vezi-ți întâi de treburi afară,
îngrijește de lucrul câmpului,
și apoi apucă-te să-ți zidești casa!
28 Nu vorbi în chip ușuratic împotriva aproapelui tău;
ori ai vrea să înșeli cu buzele tale?
29 Nu zice: „Cum mi-a făcut el, așa am să-i fac și eu,
îi voi răsplăti după faptele lui!”
30 Am trecut pe lângă ogorul unui leneș
și pe lângă via unui om fără minte.
31 Și era numai spini, acoperit de mărăcini,
și zidul de piatră era prăbușit.
32 M-am uitat bine și cu luare aminte
și am tras învățătură din ce am văzut.
33 „Să mai dorm puțin , să mai ațipesc puțin,
să mai încrucișez mâinile puțin, ca să mă odihnesc…”
34 Și sărăcia vine peste tine pe neașteptate,
ca un hoț, și lipsa, ca un om înarmat.
1 Na nikăr xolli pel manuši le jungale,
thai na kam te aves sar lende;
2 kă lengo illo delgodi te čioŕarăn,
thai lengă ušt denduma bikrisa.
3 Andoa xaraimos vazdel pe ăkh khăr,
thai andoa prinjeandimos zureaol;
4 andoa jeanglimos pherdeon lakă
odăii sa le lašimatănça kučimahkă thai čeailimahkă.
5 Khă manuši xarano sî pherdo zor,
thai kukoa o prinjeando neverăl e čivava.
6 Kă andal limata le godimahkă les o mardimos,
thai andai but rig le phenditorengo sî tu o izbîndimos.
7 O xaraimos sî but vazdino anda kukoa o čealado:
o či pîtărăla o mui kai kris.
8 Kon delgodi te kărăl nasul,
bušol khă manuši pherdo nasulimos.
9 E godi kolesti le čealadesti nai dăsar bezex,
thai o prasaitorii sî khă prikăjimos anglal manuši.
10 Kana šuteos ando des le năkazohko, xançî sî ti zor.
11 Skăpisar kolen çîrdine te merăn,
thai skăpisar kolen kai sî paše te aven dinešuri.
12 Kana phenes: „Au! Či jeanglem!” …
Pateas kă či dikhăl Kukoa kai tolearăl le ille
thai Kukoa kai dikhăl poa duxo tiro?
Thai či potinela O sakoiekhăhkă pala lehkă kărdimata?
13 Šeaua, xa avdin, kă sî lašo,
Thai o faguro le avdinehko sî guglo anda o taloi te mohko.
14 Sa kadea, i o xaraimos sî lašo anda teo duxo:
te arakhăsa les, sî tu khă avimos,
thai či šindeola teo ajukărimos.
15 Na tinzosar astardimata, bikrisakă, koa khăr kolehko bibezexalo,
thai na biujar lehko xodinimos.
16 Kă kukoa o bibezexalo eftavar perăl, thai vazdel pe,
ta kukola le jungale perăn ando bibaxtalimos.
17 Na bukurisao andoa perimos te dušmanohko,
thai te na vesălil pe teo illo kana lopînzîl pe o,
18 te na varesar o Rai te dikhăl, te na čeaileol Les,
thai te amboldel Pesi xolli lestar.
19 Na xoleao andai zan kolendi kai kărăn nasul,
thai na nikăr xolli pe kola le nasul!
20 Kă kukoa kai kărăl nasul nai les či khă avimos,
thai e lumina kolendi le jungalendi mudardeol.
21 Šeaua, dara le Raiestar thai le thagarestar;
thai te na namistu kolença le bithanehko!
22 Kă' andakhdata avela lengă o xasardimos,
thai kon dašti jeanel o gor lindongo!
23 Dikta so mai phenen le xarane: „Nai mišto te avel tu ando dikhlimos
o mui le manušengo andel krisa.”
24 Kolehkă kai phenel le jungalehkă: „Tu san lašo!”
Den les armaia le popoare, thai čidabadikhăn les le neamurea.
25 Ta kolengă kai krisînin orta jeal pe lengă mišto,
thai khă baro dinodumadămišto avel pa lende.
26 Khă dimosanglal laxšo sî sar khă čiumidimos pel ušt.
27 Dikh anglal te buteandar dă avreal,
lesama kai buti le kîmposti,
thai pala kodea tho tu te vazdes o khăr.
28 Na deduma ando tipo lesnimahko pa teo pašo;
ta kamesa te athaves te uštença?
29 Na phen: „Sar kărdea mangă o kadea sî te kărau lehkă i me,
potinaua les pala lehkă kărdimata!”
30 Nakhlem pašai phuw khă khandimahko,
thai pašai răz khă manušesti bi godeako.
31 Thai sas dăsar ruguri, garado kanŕănça,
thai o zîdo le baŕăhko sas perado.
32 Dikhlem mišto limasa godi,
thai çîrdem sîkaimos anda so dikhlem.
33 „Te mai sovau xançî, te mai phandavau e iakh,
te tinzo le vast xançî kaste xodini ma!” …
34 Thai o čiŕîmos avel pa tute biajukărdimahko,
sar khă čior, thai o lipsomos, sar khă manuši narmome.