1 Cel rău fuge fără să fie urmărit,
dar cel neprihănit îndrăznește ca un leu tânăr.
2 Când este răscoală într-o țară, sunt mulți capi,
dar cu un om priceput și încercat, domnia dăinuiește.
3 Un om sărac care apasă pe cei obijduiți
este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pâine.
4 Cei ce părăsesc legea laudă pe cel rău,
dar cei ce păzesc legea se mânie pe el.
5 Oamenii dedați la rău nu înțeleg ce este drept,
dar cei ce caută pe Domnul înțeleg totul.
6 Mai mult prețuiește săracul care umblă în neprihănirea lui
decât bogatul care umblă pe căi sucite.
7 Cel ce păzește legea este un fiu priceput,
dar cel ce umblă cu cei desfrânați face rușine tatălui său.
8 Cine își înmulțește avuțiile prin dobândă și camătă
le strânge pentru cel ce are milă de săraci.
9 Dacă cineva își întoarce urechea ca să n-asculte legea,
chiar și rugăciunea lui este o scârbă.
10 Cine rătăcește pe oamenii fără prihană pe calea cea rea
cade în groapa pe care a săpat-o,
dar oamenii fără prihană moștenesc fericirea.
11 Omul bogat se crede înțelept,
dar săracul care este priceput îl cercetează.
12 Când biruiesc cei neprihăniți, este o mare slavă,
dar când se înalță cei răi, fiecare se ascunde.
13 Cine își ascunde fărădelegile nu propășește,
dar cine le mărturisește și se lasă de ele capătă îndurare.
14 Ferice de omul care se teme necontenit,
dar cel ce-și împietrește inima cade în nenorocire.
15 Ca un leu care răcnește și ca un urs flămând,
așa este cel rău care stăpânește peste un popor sărac.
16 Un voievod fără pricepere își înmulțește faptele de asuprire,
dar cel ce urăște lăcomia își lungește zilele.
17 Un om al cărui cuget este încărcat cu sângele altuia
fuge până la groapă: nimeni să nu-l oprească.
18 Cine umblă în neprihănire găsește mântuirea,
dar cine umblă pe două căi strâmbe cade într-o groapă.
19 Cine își lucrează câmpul are belșug de pâine,
dar cine aleargă după lucruri de nimic are belșug de sărăcie.
20 Un om credincios este năpădit de binecuvântări,
dar cel ce vrea să se îmbogățească repede nu rămâne nepedepsit.
21 Nu este bine să cauți la fața oamenilor;
chiar pentru o bucată de pâine poate un om să se dedea la păcat.
22 Un om pizmaș se grăbește să se îmbogățească,
și nu știe că lipsa va veni peste el.
23 Cine mustră pe alții găsește mai multă bunăvoință pe urmă
decât cel cu limba lingușitoare.
24 Cine fură pe tatăl său și pe mama sa și zice că nu este un păcat
este tovarăș cu nimicitorul.
25 Cel lacom stârnește certuri,
dar cel ce se încrede în Domnul este săturat din belșug.
26 Cine se încrede în inima lui este un nebun,
dar cine umblă în înțelepciune va fi mântuit.
27 Cine dă săracului nu duce lipsă,
dar cine închide ochii este încărcat cu blesteme.
28 Când se înalță cei răi, fiecare se ascunde,
dar când pier ei, cei buni se înmulțesc.
1 Kukoa o nasul prastel bi te avel pala leste,
ta o bibezexalo drăznil sar khă leo tărno.
2 Kana sî mardimos andekh čem, sî but šeră,
ta khă manušesa prinjeando thai zumado, o raimos nikrăl.
3 Khă manuši čioŕo kai mekăl pe al mardine,
sî sar khă šindimos norengo kai anel lipsomos manŕăhko.
4 Kola kai mekăn e kris, lăudin koles le jungales,
ta kola kai arakhăn e kris xolleaon pe leste.
5 Le manuši dine koa nasul či atearăn so sî orta,
ta kola kai roden le Raies atearăn sa.
6 Mai but kučearăl o čioŕo kai phirăl ande pehko bibezexalimos,
dă sar o bravalo kai phirăl pel droma sučimena.
7 Kukoa kai arakhăl e kris, sî khă šeau prnjeandimahko,
ta kukoa kai phiră le bilopînzîmenença
kărăl lajau pehkă daddehkă.
8 Kon butearăl pehkă bravalimata andoa sumadimos thai kamăta,
tidele anda kukoa kai sî les milla le čioŕăndar.
9 Kana varekon amboldel pehko kan kaste na ašunel e kris,
orta i lehko rudimos sî khă prikăjimos.
10 Kon xasarăl le manušen bibezexako po drom o nasul,
perăl ande groapa kai xunadea la,
ta le manuši bibezexako len o baxtalimos.
11 O manuši o bravalo pateal pe xarano,
ta o čioŕo kai sî prinjeandimahko rodeles.
12 Kana izbîndin kola le bibezexale, sî khă bari slava,
ta kana vazden pe le jungale, orsao garadeol.
13 Kon garavel pehkă bezexalimata, či jeal angle,
ta kon phenele tahi mekăl pe lendar, lel ierimos.
14 Baxtalo le manušestar kai daral biatărdimahko,
ta kukoa kai baŕarăl pehko illo perăl ando bibaxtalimos.
15 Sar khă leo kai çîpil, thai sar khă riš bokhalo,
kadea sî kukoa kai stăpînil pa khă poporo čioŕo.
16 Khă voievodo bi atearimahko butearăl pehkă kărdimata le meklimahkătelal,
ta kukoa so čidabadikhăl o xarvalimos lunjearăl pehkă des.
17 Khă manuši savehko dii pherdo le ratesa avrăhkărăsa,
prastel ji kai groapa: khonikh te na atărdearăles.
18 Kon phirăl ando bibezexalimos, arakhăl o skăpimos,
ta kon phirăl pe dui droma bangă perăl ande groapa.
19 Kon butearăl pehko kîmpo sî les bravalimos manŕăhko,
ta kon prastel palal butea khančeskă sî les bravalimos čiorîmahko.
20 Khă manuši pateamno sî tasado andel dinedumadămišto,
ta kukoa kai kamel te bravaol iekhatar či ašel bidošaldo.
21 Nai mišto te rodes koa mui le manušengo,
orta i anda khă kotor manŕo o manuši dašti del pe koa bezex.
22 Khă manuši kîrkotako iuçol pe te bravaol,
thai či jeanel kă o lipsomos avel pa leste.
23 Kon çîrdel sama avrăngă, arakhăl mai but lašimos mai palal,
dă sar kukoa la šibasa čeaŕmahkimasti.
24 Kon čiorăl pehkă daddes thai pehka deia, thai phenel kă nai bezex,
sî jeno le mudarditoresa.
25 Kukoa o xîpalo kărăl čiungara,
ta kukoa kai pateal pe ando Rai sî čealeardo ando bravalimos.
26 Kon pateal pe ande pehko illo sî čealado,
ta kon phirăl ando xaraimos avela skăpime.
27 Kon del le čioŕăs, či nigrăl lipsomos,
ta kon phandavel le iakha, sî pherdino armaia.
28 Kana vazden pe kolal jungale, sakogodi garadeon,
ta on kana xasaon, kola le laše buteon.