PSALMUL 10
1 Pentru ce stai așa de departe, Doamne?
Pentru ce Te ascunzi la vreme de necaz?
2 Cel rău, în mândria lui, urmărește pe cei nenorociți
și ei cad jertfă curselor urzite de el.
3 Căci cel rău se fălește cu pofta lui,
iar răpitorul batjocorește și nesocotește pe Domnul.
4 Cel rău zice cu trufie: „Nu pedepsește Domnul!
Nu este Dumnezeu!” Iată toate gândurile lui.
5 Treburile îi merg bine în orice vreme;
judecățile Tale sunt prea înalte pentru el, ca să le poată vedea,
și suflă cu dispreț împotriva tuturor potrivnicilor lui.
6 El zice în inima lui: „Nu mă clatin,
în veci sunt scutit de nenorocire!”
7 Gura îi este plină de blesteme, de înșelătorii și de vicleșuguri
și sub limbă are răutate și fărădelege .
8 Stă la pândă lângă sate
și ucide pe cel nevinovat în locuri dosnice;
ochii lui pândesc pe cel nenorocit.
9 Stă la pândă în ascunzătoarea lui, ca leul în vizuină:
stă la pândă să prindă pe cel nenorocit.
Îl prinde și-l trage în lațul lui;
10 se îndoaie, se pleacă
și-i cad săracii în gheare!
11 El zice în inima lui: „Dumnezeu uită!
Își ascunde Fața și în veac nu va vedea!”
12 Scoală-Te, Doamne Dumnezeule, ridică mâna!
Nu uita pe cei nenorociți!
13 Pentru ce să hulească cel rău pe Dumnezeu?
Pentru ce să zică în inima lui că Tu nu pedepsești?
14 Dar Tu vezi; căci Tu privești necazul și suferința, ca să iei în mână pricina lor.
În nădejdea Ta se lasă cel nenorocit
și Tu vii în ajutor orfanului .
15 Zdrobește brațul celui rău,
pedepsește-i fărădelegile, ca să piară din ochii Tăi!
16 Domnul este Împărat în veci de veci;
neamurile sunt nimicite din țara Lui.
17 Tu auzi rugăciunile celor ce suferă, Doamne!
Le întărești inima, Îți pleci urechea spre ei,
18 ca să faci dreptate orfanului și celui asuprit
și ca să nu mai insufle groaza omul cel luat din pământ.
O PSALMO 10.
1 Anda soste bešes kadea dur, Raia?
Anda soste garadeos ando čiro le năkazostar?
2 Kukoa nasul, ande lehko barimos, dikhăl o phirimos kolengo bibaxtale,
thai on perăn jertfa le astardimatăngă kărdine lestar.
3 Kă kukoa o jungalo delpe barimasa pehkă poftasa,
ta o čiordano marăl pehkă lajau thai či deldindimos koa Rai.
4 Kukoa o nasdul phenel barimasa:
„Či došarăl o Rai!
Nai Dell!” Dikta sa le gînduri lehkă.
5 Le butea jean lehkă mišto ande or sao čiro;
le krisa Tiră sî but barea anda leste, kaste dašti dikhăle,
thai phurdel xolleasa pa sa pehkă dušmaia.
6 O phel ande pehko illo: „Či perau,
andel veakuri sîm iertime le bibaxtalimatăngo!”
7 O mui sî lehkă pherdo armaia,
Xoxaimatăndar thai čiorimatăndar;
thai tala e šib sî les nasulimos bikrisako.
8 Bešel te pîndil pašal gawa,
thai mudarăll koles le bidošales andel thana garadine:
lehkă iakha pîndin koles le bibaxtales.
9 Bešel te pîndil ando garadimos
pehko, sar o leo ande pesti vizuina:
bešel te pîndil te astarăl koles le bibaxtales.
Astarăles, thai çîrdeles ande lesti phal:
10 bandeol, perăl,
thai perăn lehkă čioŕă andel diare!
11 O phenel ande pehko illo: o Devlla bîstărl!
garavel pehko Mui thai ando veako či mai dikhăla ma!”
12 Ušti Ta, Raia, Dwevlla, vazde o vast!
Na bîstăr kolen le bibaxtalen!
13 Anda soste te marăl pehkă lajeau kukoa o nasul le Devllestar?
Anda soste te phenel ande pehko illo kă Tu či došaves?
14 Ta tu či dikhăs; kă Tu dikhăs o Kăznimos thai o dukhaimos, kaste les
ando vast lendi doši.
Ando ajukărimos Tiro mekăl pe o bibaxtalo,
thai Tu aves ando kandimos le bidaddehko.
15 Linčear e angali le jungalesti,
došar te bikrisangă, kaste xasaon anda Te iakha!
16 O Rai sî Thagar ando veako le veakurengo;
Le neamuri sî xasardine anda Lehko čem.
17 Tu ašunes le rudimata kolengă kai sî dukade, Raia!
Zurearăs lengo illo, bandearăs Teo kan karing lende,
18 kaste kărăs čeačimos le bidaddehkă
thai kolehko meklinotelal,
thai kaste na mai phurdel e dar le manušehkă lino anda e phuw.