1 Eu sunt un trandafir din Saron, un crin din văi. –
2 Ca un crin în mijlocul spinilor,
așa este iubita mea între fete. –
3 Ca un măr între copacii pădurii,
așa este preaiubitul meu între tineri.
Cu așa drag stau la umbra lui
și rodul lui este dulce pentru cerul gurii mele.
4 El m-a dus în casa de ospăț
și dragostea era steagul fluturat peste mine.
5 Întăriți-mă cu turte de struguri, înviorați-mă cu mere,
căci sunt bolnavă de dragostea lui.
6 Să-și pună mâna stângă sub capul meu
și să mă îmbrățișeze cu dreapta lui! –
7 Vă jur , fiice ale Ierusalimului,
pe căprioarele și cerboaicele de pe câmp:
nu stârniți, nu treziți dragostea
până nu vine ea! –
8 Aud glasul preaiubitului meu! Iată-l că vine
sărind peste munți, săltând pe dealuri.
9 Preaiubitul meu seamănă cu o căprioară sau cu puiul de cerboaică.
Iată-l că este după zidul nostru,
se uită pe fereastră,
privește printre zăbrele.
10 Preaiubitul meu vorbește și-mi zice:
„Scoală-te , iubito, și vino, frumoaso!
11 Căci iată că a trecut iarna;
a încetat ploaia și s-a dus.
12 Se arată florile pe câmp,
a venit vremea cântării
și se aude glasul turturelei în câmpiile noastre.
13 Se pârguiesc roadele în smochin
și viile înflorite
își răspândesc mirosul.
Scoală-te , iubito, și vino, frumoaso!
14 Porumbiță din crăpăturile stâncii, ascunsă în scobiturile prăpăstiilor,
arată-mi fața ta și fă-mă să-ți aud glasul!
Căci glasul tău este dulce și fața ta, plăcută.” –
15 Prindeți-ne vulpile , vulpile cele mici, care strică viile,
căci viile noastre sunt în floare! –
16 Preaiubitul meu este al meu, și eu sunt a lui;
el își paște turma între crini.
17 Până la răcoarea zilei și până la lungirea umbrelor,
întoarce-te!… Iubitule, sari ca o căprioară sau ca puiul de cerb
peste munții ce ne despart!
1 Me sîm khă roso andoa Saron, ăkh krino andal xarea. –
2 Sar khă krino ando maškar le kanŕăngo,
kadea sî e kamblini mîŕî maškar le šeia. –
3 Sar khă phabai maškar le kašt le văšehkă,
Kadea sî o kamblino muŕo maškar le tărne.
Kadea dragosa bešeau kai ušal lesti,
thai o rodo lehko sî guglo andoa taloi muŕo.
4 O nigărdeama ando khăr
le xamahko, thai o kamblimos sas o flako činosardo pa mande.
5 Zurearăn ma melença drakhahkă, ušteaven ma phabença,
kă sîm nasfali anda lehko kamblimos.
6 Te thol pehko vast o bičeačio tala muŕo šero,
te tidel ma andeangali lehka čeačeasa!
7 Solaxau tume, šeia le Ierusalimohkă,
pel busneoral văšunea thai le čerboaiče pao kîmpo:
na mištin, na ušteaven o kamblimos,
Ji pune či avel o! –
8 Ašunau o mui mîŕă but kamblimenehko! Dikta'lo kă avel,
xutindoi pal baŕlebară, avindoi pal pleaia.
9 O but kamblino muŕo ameal kha busneorasavăšui, or le puiosa la čerboaikako.
Dikta'lo kă sî pala o zîdo amaro,
dikhăl poa jeamo, dikhăl maškar le sastriça.
10 O but kamblino muŕo delduma thai phenel mangă:
Uštita, kamblinie, thai avta, mundrona!
11 Kă dikta nakhlo o iwend;
atărdi'lo o brîšind, thai gălotar.
12 Sîkadeon le lulludea po kîmpo,
avilo o čiro le dilabaimahko,
thai ašundeol pe o mui la turturikako andel islazuri amară.
13 Pateon le roade ando smoitino,
thai le răza lulldearde šuden pehko khandimos.
Uštita, kamblinio, thai avta, mundrona.
14 Gulumbino anda le phaŕadimata le kotorăbaŕăhko,
garadi ande le skobituri le prăpăstiengă,
sîkau mangă teo mui, thai kăr ma te ašunau teo mui!
Kă o mui tiro sî guglo, thai teo mui čeailimahko.
15 Astarăn amengă le xulpen, le xulpen kola le çînoŕăn,
kai rimonle răza; kăl răza amară sî ande lulludi.
16 O but kamblino muŕo sî muŕo, thai me sîm lesti;
o nigrăl pesko kîrdo maškar le krinea.
17 Ji koa šudrimos le desăhko, thai ji koa lunjimos le ušaleango,
ambolde tu! … Kamblimena, xuti sar khă busneoravăšui or sar o puio le čerbohko,
pal baŕlebară kai xulaven ame.