Femeile străine
1 Împăratul Solomon a iubit multe femei străine, afară de fata lui Faraon: moabite, amonite, edomite, sidoniene, hetite, 2 care făceau parte din neamurile despre care Domnul zisese copiilor lui Israel: „Să nu intrați la ele și nici ele să nu intre la voi, căci v-ar întoarce negreșit inimile înspre dumnezeii lor.” De aceste neamuri s-a alipit Solomon târât de iubire. 3 A avut de neveste șapte sute de crăiese împărătești și trei sute de țiitoare, și nevestele i-au abătut inima. 4 Când a îmbătrânit Solomon, nevestele i-au plecat inima spre alți dumnezei și inima nu i-a fost în totul a Domnului Dumnezeului său, cum fusese inima tatălui său David. 5 Solomon s-a dus după Astarteea , zeița sidonienilor, și după Milcom, urâciunea amoniților. 6 Și Solomon a făcut ce este rău înaintea Domnului și n-a urmat în totul pe Domnul, ca tatăl său David. 7 Atunci , Solomon a zidit pe muntele din fața Ierusalimului un loc înalt pentru Chemoș , urâciunea Moabului, pentru Moloh, urâciunea fiilor lui Amon. 8 Așa a făcut pentru toate nevestele lui străine, care aduceau tămâie și jertfe dumnezeilor lor. 9 Domnul S-a mâniat pe Solomon pentru că își abătuse inima de la Domnul Dumnezeul lui Israel, care i Se arătase de două ori. 10 În privința aceasta îi spusese să nu meargă după alți dumnezei, dar Solomon n-a păzit poruncile Domnului. 11 Și Domnul a zis lui Solomon: „Fiindcă ai făcut așa și n-ai păzit legământul Meu și legile Mele pe care ți le-am dat, voi rupe împărăția de la tine și o voi da slujitorului tău. 12 Numai nu voi face lucrul acesta în timpul vieții tale, pentru tatăl tău David. Ci din mâna fiului tău o voi rupe. 13 Nu voi rupe însă toată împărăția; voi lăsa o seminție fiului tău, din pricina robului Meu David și din pricina Ierusalimului, pe care l-am ales.”
Vrăjmășia lui Hadad și Rezon
14 Domnul a ridicat un vrăjmaș lui Solomon: pe Hadad, Edomitul, din neamul împărătesc al Edomului. 15 Pe vremea când a bătut David Edomul , Ioab, căpetenia oștirii, suindu-se să îngroape morții, a ucis toată partea bărbătească din Edom; 16 a rămas acolo șase luni cu tot Israelul, până ce a nimicit toată partea bărbătească. 17 Atunci, Hadad a fugit cu niște edomiți, slujitori ai tatălui său, și s-a dus în Egipt. Hadad era încă un băiat pe atunci. 18 Plecând din Madian, s-au dus la Paran, au luat cu ei niște oameni din Paran și au ajuns în Egipt, la Faraon, împăratul Egiptului. Faraon a dat o casă lui Hadad, i-a purtat grijă de mâncare și i-a dat moșii. 19 Hadad a căpătat trecere înaintea lui Faraon până acolo încât Faraon i-a dat de nevastă pe sora nevestei lui, sora împărătesei Tahpenes. 20 Sora Tahpenesei i-a născut pe fiul său Ghenubat. Tahpenes l-a înțărcat în casa lui Faraon; și Ghenubat a fost în casa lui Faraon, în mijlocul copiilor lui Faraon. 21 Când a auzit Hadad, în Egipt, că David a adormit cu părinții lui și că Ioab, căpetenia oștirii, murise, a zis lui Faraon: „Lasă-mă să mă duc în țara mea.” 22 Și Faraon i-a zis: „Ce-ți lipsește la mine, de dorești să te duci în țara ta?” El a răspuns: „Nimic, dar lasă-mă să plec.” 23 Dumnezeu a ridicat un alt vrăjmaș lui Solomon: pe Rezon, fiul lui Eliada, care fugise de la stăpânul său Hadadezer , împăratul din Țoba. 24 El strânsese niște oameni la el și se făcuse capul cetei când a măcelărit David oștile stăpânului său. S-au dus la Damasc și s-au așezat acolo și au domnit la Damasc. 25 El a fost un vrăjmaș al lui Israel în tot timpul vieții lui Solomon, în același timp când îi făcea rău Hadad și ura pe Israel. El a împărățit peste Siria.
Prorocul Ahia vestește lui Ieroboam dezbinarea
26 Și Ieroboam , slujitorul lui Solomon, a ridicat mâna împotriva împăratului. El era fiul lui Nebat, efratit din Țereda, și avea ca mamă pe o văduvă numită Țerua. 27 Iată cu ce prilej a ridicat el mâna împotriva împăratului. Solomon zidea Milo și închidea spărturile cetății tatălui său, David. 28 Ieroboam era tare și viteaz; și Solomon, văzând pe tânărul acesta la lucru, i-a dat privegherea peste toți oamenii de corvoadă din casa lui Iosif. 29 În vremea aceea, Ieroboam, ieșind din Ierusalim, a fost întâlnit pe drum de prorocul Ahia din Silo, îmbrăcat cu o haină nouă. Erau amândoi singuri pe câmp. 30 Ahia a apucat haina nouă pe care o avea pe el, a rupt-o în douăsprezece bucăți 31 și a zis lui Ieroboam: „Ia-ți zece bucăți! Căci așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Iată, voi rupe împărăția din mâna lui Solomon și-ți voi da zece seminții. 32 Dar el va avea o seminție, din pricina robului Meu David și din pricina Ierusalimului, cetatea pe care am ales-o din toate semințiile lui Israel. 33 Și aceasta, pentru că M-au părăsit și s-au închinat înaintea Astarteei, zeița sidonienilor, înaintea lui Chemoș, dumnezeul Moabului, și înaintea lui Milcom, dumnezeul fiilor lui Amon, și pentru că n-au umblat în căile Mele, ca să facă ce este drept înaintea Mea și să păzească legile și poruncile Mele, cum a făcut David, tatăl lui Solomon. 34 Nu voi lua din mâna lui toată împărăția, căci îl voi ține domn în tot timpul vieții lui, pentru robul Meu David, pe care l-am ales și care a păzit poruncile și legile Mele. 35 Dar voi lua împărăția din mâna fiului său și-ți voi da zece seminții din ea; 36 voi lăsa o seminție fiului său, pentru ca robul Meu David să aibă totdeauna o lumină înaintea Mea la Ierusalim, cetatea pe care am ales-o să pun în ea Numele Meu. 37 Pe tine te voi lua și vei domni peste tot ce-ți va dori sufletul, vei fi împăratul lui Israel. 38 Dacă vei asculta de tot ce-ți voi porunci, dacă vei umbla în căile Mele și dacă vei face ce este drept înaintea Mea, păzind legile și poruncile Mele, cum a făcut robul Meu David, voi fi cu tine, îți voi zidi o casă trainică, așa cum am zidit lui David, și-ți voi da ție pe Israel. 39 Voi smeri prin aceasta sămânța lui David, dar nu pentru totdeauna.’” 40 Solomon a căutat să omoare pe Ieroboam. Și Ieroboam s-a sculat și a fugit în Egipt, la Șișac, împăratul Egiptului; a locuit în Egipt până la moartea lui Solomon.
Moartea lui Solomon
41 Celelalte fapte ale lui Solomon, tot ce a făcut el și înțelepciunea lui nu sunt scrise oare în cartea faptelor lui Solomon? 42 Solomon a domnit patruzeci de ani la Ierusalim peste tot Israelul. 43 Apoi Solomon a adormit cu părinții lui și a fost îngropat în cetatea tatălui său David. În locul lui a domnit fiul său Roboam .
Le juwlea le străinea.
1 O thagar o Solomono kamblea but juvlea străine, avri andai šei le Faraonosti; Moabite, Amonite, Edomite, Sidoniene, Xetite,
2 kai kărănas rig anda le neamuri pa save o Rai phendeasas le šeavengă Le Israelohkă: „Te na šon tume lende, thai či on te na šon pe tumende; kă amboldeana tume biathaimahko le ille karing le del lengă.” Kadale neamurendar lipisai'lo o Solomono, çîrdino kamblimastar.
3 Sas les romnea efta šell krăiese thagarina thai trin šella phiramnitoare; thai le romnea durearde lehko illo.
4 Kana phuri'lo o Solomono, le romnea perade lehko illo karing aver devla; thai lehko illo nas ande sa le Raiehkă, pehkă Devllehkă, sar sas o illo lehkă daddehko le Davidohko.
5 O Solomono gălo pala e Astartea, e zeiça le Sidoniendi, thai pala o Milkomo, o prikăjimos le Amoniçăngo.
6 O Solomono kărdea so sî nasul angloa Rai, thai či phirdea ande sa le Rasa, sar pehko dadd o Davido.
7 Atunčeara o Solomono vazdea po baŕobaro angloa mui le Ierusalimohko khă than učio anda o Chemošo, o prikăjimos le Moabohko, anda o Moloko, o prikăjimos le šeavengo le Amonohkă.
8 Kadea kărdea anda sa pehkă romnea le străine, kai anesnas tămîia thai jertfe lengă devlengă.
9 O Rai xoleai'lo po Solomono, anda kă dureardeasas pehko illo kata o Rai, o Dell le Israelohko, kai sîkadilosas lehkă duarăs.
10 Ando dičimos kadoa phendeasas pe lehkă te na jeal pala aver devla; ta o Solomono či arakhlea le mothodimata le Raiehkă.
11 Thai o Rai phendea le Solomonohkă: „Anda kă kărdean kadea thai či arakhlean o phanglimos Muŕo thai le krisa Mîŕă kai dem tukă le, phagaua o thagarimos tutar thai daua les ka teo kanditorii.
12 Dăsar, či kăraua e buti kadea ando čiro tea čivavako, anda teo dadd o Davido. Ta andoa vast te šeaveho phagaua la.
13 Či phagaua sa o thagarimos; mekaua khă semençia te šeavehkă, anda o robo Muŕo o Davido, thai andoa Ierusalimo, saves alosardem les.
O xollearimos le Xadadohko thai le Rezonohko.
14 O Rai vazdea khă dušmano le Solomonohkă: le Xadados, o Edomito, andoa neamo o thagarino le Edomohko.
15 Ando čiro kana mardea o Davido o Edomo, o Ioababo, o šerobaro la oštireako, ankăstindoi te praxol le mullen, mudardea sai rig e muršani andoa Edomo;
16 ašilo oče šou šon sa le Israelosa, ji kana xasardea sai rig e muršani.
17 Atunčeara o Xadado našlo varesar Edomiçănça, le kanditorença lehkă daddehkărănça, thai gălo ando Ejipto. O Xadado sas înkă ăkh šaoŕo atunčeara.
18 Telearindoi andoa Madiano, găline ando Parano, line pesa varesar manušen andoa Parano, thai arăsline ando Ejipto koa Faraono, o thagar le Ejiptohko. O Faraono dea ăkh khăr le Xadados, phiradea lehkă grijatar, xabenestar, thai dea les phuwea.
19 O Xadado lea nakhlimos angloa Faraono, ji oče kai o Faraono dea les dă romni la phea lehka romneati, e phei la thagarinati e Tahpenes.
20 E phei la Tahpenesati kărdea lehkă šeaves le Ghenubatos. E Tahpenes çărkosardea les ando khăr le Faraonohko; thai o Ghenubato sas ando khăr le Faraonohko, ando maškar le šeavengo le Faraonohkă.
21 Kana ašundea o Xadado ando Ejipto kă o Davido suto pehkă daddença, thai kă o Ioab, o šerobaro la oštireako, mullo, phendea le Faraonohkă: „Mekh ma te jeau ande muŕo čem.”
22 Thai o Faraono phendea lehkă: „So nai tu mande, sostar kames te jeas ando čem tiro?” O dea les anglal: „Khanči, ta mekh ma te jeautar.”
23 O Dell vazdea khă aver dušmano le Solomonohkă: le Rezonos, o šeau le Eliadahko, kai našlosas kata pehko stăpîno o Xadazero, o thagar andai Çoba.
24 O tideasas varesar manuši peste, thai kărdilosas o šero le kîrdohko, kana măčelarisardea o Davido le ošti pehkă stăpînohkă. Găline ando Damasko, thai thodine pe oče thai ranisarde ando Damasko.
25 O sas khă dušmano le Israelohko ande soa čiro la čivavako le Solomonohko, sa ande kodoa čiro kana kărălas lehkă nasul o Xadado, thai čidabadikhălas le Israelos. O thagrisardea pai Siria.
O prooroko o Axaia delašundimos le Ierboamohkă o xuladimos.
26 Thai o Ieroboam, o kanditorii le Solomonohko, vazdea o vast poa thagar. O sas o šeau le Nebatohko, o Efratito andai Çereda, thai sas les sar dei khă phiwli kai bušolas Çeura.
27 Dikta sostar vazdea o vast pa o thagar. O Solomono vazdelas ando Milo, thai phandavelas le phaŕadimata la četateakă lehkă daddesti le Davidosti.
28 O Ieroboam sas zuralo thai viteazo; thai o Solomono, dikhlindoi le tărnes kadales kai buti, dea les te dikhăl pa sal manuši le kandimahkă andoa khăr le Iosifohko.
29 Ando čiro kodoa, o Ieroboam, ankăstindoi andoa Ierusalimo, sas arakhado po drom le proorokostar o Axaia andoa Silo, xureado kha raxamesa nevi. Sas lidui korkoŕo po kîmpo.
30 O Axaia azbadea e raxami kai sas la pe leste, šindeala ande dešudui kotora,
31 thai phendea le Ierobamohkă: „Le tukă deši kotora! Kă kadea del duma o Rai, o Dell le Israelohko: „Dikta, phagaua o thagarimos andoa vast le Solomonohko, thai daua tu deši semençii.
32 Ta o avela les khă semençia, anda o robo Muŕo o Davido, thai anda o Ierusalimo, e četatea kai alosardem la anda sa le semençii le Israelohkă.
33 Thai kadea, anda kă mekline Ma, thai rudisai'le anglai Astarteeia, e zeiça le Sidoniendi, angla o Chemošo, o del le Moabohko, thai angloa Milkomo, o del le šeavengă le Amonohkă, thai anda kă či phirdine ande Mîŕă droma kaste kărăn so sî orta angla Mande, kaste arakhăn le krisa thai le mothodimata Mîŕă, sar kărdea o Davido, o dadd le Solomonohko.
34 Či laua anda lehko vast soa thagarimos, kă nikraua les rai ande soa čiro lehka čivavako, anda Muŕo robo o Davido, saves alosardem les, thai sao arakhlea le mothodimata thai le krisa Mîŕă.
35 Ta laua o thagarimos andoa vast lehkă šeavehko, thai daua tu deši semenčii anda leste;
36 mekaua khă semençia lehkă šeavehkă, anda o robo Muŕo o Davido te aveles orkana khă lumina angla Mande ando Ierusalimo, e četatea kai alosardem la te thoau ande late o Anau Muŕo.
37 Tut laua tu, thai raisa pa sa so kamela teo dii, avesa o thagar le Israelohko.
38 Kana ašunesa anda sa so mothoaua tukă, kana phirăsa ande Mîŕă droma, thai kana kărăsa so sî orta angla Mande, arakhlindoi le krisa thai le mothodimata Mîŕă, sar kărdea Muŕo robo o Davido, avaua tusa, vazdaua tukă ăkh khăr zuralo, kadea sar vazdem i le Davidohkă, thai daua tu i tut le Israelos.
39 Mekauatele anda kadea e sămînça le Davidosti, ta na anda orkana.”
40 O Solomono rodea te mudarăll le Ierobamos. Thai o Ieroboamo ušti'lo, thai našlo ando Ejipto koa Šišako, o thgar le Ejiptohko, bešlo ando Ejipto ji kana mullo o Solomono.
O mullimos le Solomonohko.
41 Le kolaver kărdimata le Solomonohkă, sa so kărdea o, thai o godimos lehko nai ramome ando lill le kărdimatango le Solomonohkă?
42 O Solomono raisardea štarvardeši bărši ando Ierusalimo pa soa Israelo.
43 Pala kodea o Solomono suto pehkă daddença, thai sas praxome ande četatea pehkă daddesti le Davidosti. Ande lehko than raisardea lehko šeau o Roboam.