Timotei. Vedenia lui Pavel
1 În urmă, Pavel s-a dus la Derbe și la Listra. Și iată că acolo era un ucenic numit Timotei, fiul unei iudeice credincioase și al unui tată grec. 2 Frații din Listra și Iconia îl vorbeau de bine. 3 Pavel a vrut să-l ia cu el și, după ce l-a luat , l-a tăiat împrejur, din pricina iudeilor care erau în acele locuri, căci toți știau că tatăl lui era grec. 4 Pe când trecea prin cetăți, învăța pe frați să păzească hotărârile apostolilor și prezbiterilor din Ierusalim. 5 Bisericile se întăreau în credință și sporeau la număr din zi în zi. 6 Fiindcă au fost opriți de Duhul Sfânt să vestească Cuvântul în Asia, au trecut prin ținutul Frigiei și Galatiei. 7 Ajunși lângă Misia, se pregăteau să intre în Bitinia; dar Duhul lui Isus nu le-a dat voie. 8 Au trecut atunci prin Misia și s-au coborât la Troa. 9 Noaptea, Pavel a avut o vedenie: un om din Macedonia stătea în picioare și i-a făcut următoarea rugăminte: „Treci în Macedonia și ajută-ne!” 10 După vedenia aceasta a lui Pavel, am căutat îndată să ne ducem în Macedonia, căci înțelegeam că Domnul ne cheamă să le vestim Evanghelia.
Pavel la Filipi. Lidia
11 După ce am pornit din Troa, am mers cu corabia drept la Samotracia și a doua zi ne-am oprit la Neapolis. 12 De acolo ne-am dus la Filipi , care este cea dintâi cetate dintr-un ținut al Macedoniei și o colonie romană. În cetatea aceasta am stat câteva zile. 13 În ziua Sabatului, am ieșit pe poarta cetății, lângă un râu, unde credeam că se află un loc de rugăciune. Am șezut jos și am vorbit femeilor, care erau adunate laolaltă. 14 Una din ele, numită Lidia, vânzătoare de purpură, din cetatea Tiatira, era o femeie temătoare de Dumnezeu și asculta. Domnul i-a deschis inima, ca să ia aminte la cele ce spunea Pavel. 15 După ce a fost botezată, ea și casa ei, ne-a rugat și ne-a zis: „Dacă mă socotiți credincioasă Domnului, intrați și rămâneți în casa mea.” Și ne-a silit să intrăm.
O slujnică ghicitoare. Temnicerul din Filipi
16 Pe când ne duceam la locul de rugăciune, ne-a ieșit înainte o roabă, care avea un duh de ghicire . Prin ghicire, ea aducea mult câștig stăpânilor ei. 17 Roaba aceasta s-a luat după Pavel și după noi și striga: „Oamenii aceștia sunt robii Dumnezeului celui Preaînalt și ei vă vestesc calea mântuirii.” 18 Așa a făcut ea timp de mai multe zile. Pavel, necăjit , s-a întors și a zis duhului: „În Numele lui Isus Hristos îți poruncesc să ieși din ea.” Și a ieșit chiar în ceasul acela. 19 Când au văzut stăpânii roabei că s-a dus nădejdea câștigului lor, au pus mâna pe Pavel și pe Sila și i-au târât în piață înaintea fruntașilor. 20 I-au dat pe mâna dregătorilor și au zis: „Oamenii aceștia ne tulbură cetatea; sunt niște iudei 21 care vestesc niște obiceiuri pe care noi, romanii, nu trebuie nici să le primim, nici să le urmăm.” 22 Norodul s-a ridicat și el împotriva lor, și dregătorii au pus să le smulgă hainele de pe ei și au poruncit să-i bată cu nuiele. 23 După ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în temniță și au dat în grijă temnicerului să-i păzească bine. 24 Temnicerul, ca unul care primise o astfel de poruncă, i-a aruncat în temnița dinăuntru și le-a băgat picioarele în butuci. 25 Pe la miezul nopții, Pavel și Sila se rugau și cântau cântări de laudă lui Dumnezeu, iar cei închiși îi ascultau. 26 Deodată , s-a făcut un mare cutremur de pământ, așa că s-au clătinat temeliile temniței. Îndată, s-au deschis toate ușile și s-au dezlegat legăturile fiecăruia. 27 Temnicerul s-a deșteptat și, când a văzut ușile temniței deschise, a scos sabia și era să se omoare, căci credea că cei închiși au fugit. 28 Dar Pavel a strigat cu glas tare: „Să nu-ți faci niciun rău, căci toți suntem aici.” 29 Atunci, temnicerul a cerut o lumină, a sărit înăuntru și, tremurând de frică, s-a aruncat la picioarele lui Pavel și ale lui Sila, 30 i-a scos afară și le-a zis: „Domnilor , ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?” 31 Pavel și Sila i-au răspuns: „Crede în Domnul Isus și vei fi mântuit, tu și casa ta.” 32 Și i-au vestit Cuvântul Domnului, atât lui, cât și tuturor celor din casa lui. 33 Temnicerul i-a luat cu el chiar în ceasul acela din noapte, le-a spălat rănile și a fost botezat îndată, el și toți ai lui. 34 După ce i-a dus în casă, le-a pus masa și s-a bucurat cu toată casa lui că a crezut în Dumnezeu.
Pavel și Sila slobozi
35 Când s-a făcut ziuă, dregătorii au trimis pe cei ce purtau nuielele să spună temnicerului: „Dă drumul oamenilor acelora.” 36 Și temnicerul a spus lui Pavel aceste cuvinte: „Dregătorii au trimis să vi se dea drumul; acum dar, ieșiți afară și duceți-vă în pace.” 37 Dar Pavel le-a zis: „După ce ne-au bătut cu nuiele în fața tuturor fără să fim judecați, pe noi, care suntem romani, ne-au aruncat în temniță, și acum ne scot afară pe ascuns! Nu merge așa! Să vină ei singuri să ne scoată afară!” 38 Cei ce purtau nuielele au spus aceste cuvinte dregătorilor. Aceștia s-au temut când au auzit că sunt romani. 39 Dregătorii au venit să-i potolească, i-au scos afară din temniță și i-au rugat să părăsească cetatea. 40 Ei au ieșit din temniță și au intrat în casa Lidiei; și, după ce au văzut și mângâiat pe frați, au plecat.
O Timotei. O dikhlimos le Pavelohko.
1 Palal, o Pavelo gălo andel Derbe thai ande Listra. Thai dikta kă oče sas khă jeno, kai bušolas Timotei, o šeau kha iudeiako pateamno thai khă daddehko Greko.
2 Le phral andai Listra thai andai Ikonia denas les duma dă mišto.
3 O Pavel kamblea te lel les pesa; thai, pala so lea les, šindealesroata, andai zan le Iudeiendi, kai sas ande kodola thana; kă saoŕă jeanenas kă lehko dadd sas Greko.
4 Ta kana nakhălas andal četăçi, sîkavelas le phralen te arakhăn le phendimata le apostolengă thai le phurăngă andoa Ierusalimo.
5 Le khăngărea zureonas ando pateaimos, thai buteonas des desăsa.
6 Anda kă sas atărdearde le Sfîntone Duxostar te vestin o Divano ande Asia, nakhline andai phuw la Frigiati thai la Galaçiati.
7 Arăslindoi paša e Misia, lašarănas pe te šon pe ande Bitinia; ta o Duxo le Isusoko či meklea le.
8 Nakhline atunčeara andai Misia, thai uliste ande Troa.
9 Reate, o Pavelo sas les khă dičimos: khă manuši andai Mačedonia bešelas ande pînŕănde thai kărdea lehkă kakoa rudimos: „Nakh ande Mačedonia, thai kande ame!”
10 Pala o dičimos kadoa le Pavelohko, rodeam iekhatar te jeas ande Mačedonia, kă ateardeam kă o Rai akharăl ame te dasduma e LašiVestea.
O Pavelo andel Filipi. E Lidia.
11 Pala so teleardeam andai Troa, găleam le berosa orta ande Samotračia, thai o duito des atărdileam ando Neapolis.
12 Dă oçal găleam andel Filipi, kai sî e mai anglal četatea andakh phuw la Mačedoniati, thai ăkh kolonia romanendi. Ande četatea kadea ašileam varesar des.
13 Ando des le Savatohko ankăsteam avri poa udar la četateako, paša khă nanilaši, kai pateasas kă arakhadeolas ăkh than rudimahko. Bešleam tele, thai deam duma le juwleangă, kai sas tidine saoră.
14 Iekh anda lende, dinianau Lidia, bitinditoarea phanrunimatati, anda e četatea Tiatira, sas khă juwli daraii le Devllestar, thai ašunelas. O Rai pîtărdea lako illo, kaste lel godi ka kola so phenelas o Pavelo.
15 Pala so sas boldi, oi thai lako khăr, rudisardea ame thai phendea amengă: „Kana dinenma pateamni le Raiesti, šon tume thai ašen ande muŕo khăr.” Thai zureardea me te šoas ame.
Khă kanditoarea Drabarni. O phandaitorii andoa Filipi.
16 Ta kana jeasas ando than le rudimahko, ankăstea amengă anglal khă kanditoarea, kai sas la khă duxo drabarimahko. Andoa drabarimos, oi anelas but mandin lakă barăngă.
17 E kanditoarea kodea lea pe pala o Pavelo thai pala amende, thai çîpilas: „Le manuši kadala sî le kanditorea le Devllehkă Kolehkă le But Barăhkă thai on vestin o drom le skăpimahko.”
18 Kadea kărdea oi čiro dă mai but des. O Pavelo, xoleariko, amboldinisai'lo, thai phendea le duxohkă: „Ando Anau le Isus Kristosohko mothoau tukă te ankles anda late.” Thai ankăsto orta ando čeaso kodoa.
19 Kana dikhline le bară ka kanditoareakă kă gălitar e bax lengă mandimasti, thodine o vast po Pavelo thai po Sila thai çîrde le ande piaça angla le maibară.
20 Dine le po vast le maibarăngo, thai phendine: „Le manuši kadala biujearăn e četatea; kă sî varesar Iudeia,
21 kai vestin varesar anglunimata, save ame, le Romaia či trăbul či te las le, či te jeas pala lende.”
22 O norodo vazdinisai'lo i o pe lende, thai le krisînitorea thodine te çîrden le gada pa lende, thai mothodine te marăn le ăl ŕaiança.
23 Pala so dine le but mardimata, šude le ando phandaimos, thai dine le ando arakhaimos le phanditorehko te arakhăle mišto.
24 O phandaditorii, sar iekh kai leasas khă kadea mothodimos, šudea le ando phandaimos dă andral, thai phanglea lengă pînŕă andel bučiumi.
25 Karing o maškar la reateako, o Pavel thai o Sila rudinas pe, thai dilabanas dilea lăudimahkă le Devllehkă; ta kukola le phandade ašunenas le.
26 Andakhdata, kărdi'lo khă baro isdraimos phuweako, kadea kă mištisaile ăl temelii le phandaimahkă. Ăkhdata, pîtărdile sa le udara, thai le phanglimata sogodengă pîtărdile.
27 O phandaditorii ušti'lo; thai, kana dikhlea kă le udara le phandadimahkă sî pîtărde, ankaladea e sabia, thai sas te mudarăl pe, kă patealas kă kola le phandade našline.
28 Ta o Pavelo çîpisardea muiesa zuralesa: „Te na kărăs tukă či khă nasul, kă saoŕă sam koče.”
29 Atunči o phanditatorii manglea khă momelli, xuti'lo andră, thai, isdraindoi daratar, šudea pe kal pînŕă le Pavelohkă thai le Silahkă;
30 ankaladea le avri, thai phendea lengă: „Raiale, so trăbul te kărau kaste avau skăpime?”
31 O Paveo thai o Sila dine les anglal: „Patea ando Rai o Isuso, thai avesa skăpime tu thai teo khăr.”
32 Thai vestisarde lehkă o Divano le Raiehko, kaditi lehkă sode i sa kukolengă anda lehko khăr.
33 O phandaditorii lea le pesa, orta ando čeaso kodoa andai reat, xaladea lengă šindimata, thai sas boldo iekhatar, o thai sa lehkă.
34 Pala so nigărdea le ando khăr, thodea lengă skafidi, thai bukurisa'lo sa pehkă khărăsa kă pateaia ando Dell.
O Pavel thai o Sila slobozea.
35 Kana kărdi'lo o des, le krisînitorea tradine kolen kai phiravenas le ŕaia, te phenen le phanditorehkă: „De drom le manušengă kodolengă.”
36 Thai o phanditorii phendea le Pavelohkă kadala divanuri: „Le krisîbnitorea tradine te den pe tumengă drom; ta akana, anklen avri, thai jean tumengă pačeasa.”
37 Ta o Pavelo phendea lengă: „Pala so mardine ame le ŕaiança angla saoŕă, bi te avas krisînime, ame, kai sam romaia, šudine ame ando phandaimos, thai akana ankalaven ame avri čioreal! Či jeal kadea! Te aven on korkoŕo te ankalaven ame avri!”
38 Kodola kai phiravenas le ŕaia, phendine kadala divanuri le krisînitorengă. Kadala daraile, kana ašundine kă sî romaia.
39 Le krisînitorea avile te atărdearăn le, ankalade le avri andoa phandaimos, thai rudisarde le te jeantar andai četatea.
40 On ankăstine andoa phandaimos, thai šute pe ando khăr la Lidiako, thai, pala so dikhline thai zurearde le phralen, telearde.