1 Cine este ca cel înțelept și cine pricepe rostul lucrurilor? Înțelepciunea omului îi luminează fața, și asprimea feței i se schimbă. 2 Eu îți spun: Păzește poruncile împăratului din pricina jurământului făcut înaintea lui Dumnezeu. 3 Nu te grăbi să pleci dinaintea lui și nu stărui într-un lucru rău, căci el poate face tot ce vrea, 4 pentru că vorba împăratului are putere. Cine poate zice: „Ce faci?” 5 Pe cine păzește porunca, nu-l va atinge nicio nenorocire, dar inima înțeleptului cunoaște și vremea, și judecata. 6 Căci pentru orice lucru este o vreme și o judecată și nenorocirea paște pe om. 7 Dar el nu știe ce și cum se va întâmpla, căci n-are nici cine-i spune. 8 Omul nu este stăpân pe suflarea lui, ca s-o poată opri, și n-are nicio putere peste ziua morții; în lupta aceasta nu este izbăvire, și răutatea nu poate scăpa pe cei răi. 9 Toate acestea le-am văzut și mi-am îndreptat inima spre tot ce se face sub soare. Este o vreme când un om stăpânește peste alt om, ca să-l facă nenorocit. 10 Atunci am văzut pe cei răi îngropați și ducându-se la odihna lor, iar pe cei ce lucraseră cu neprihănire depărtându-se de locul sfânt și uitați în cetate. Și aceasta este o deșertăciune! 11 Pentru că nu se aduce repede la îndeplinire hotărârea dată împotriva faptelor rele, de aceea este plină inima fiilor oamenilor de dorința să facă rău. 12 Totuși, măcar că păcătosul face de o sută de ori răul și stăruiește multă vreme în el, eu știu că fericirea este pentru cei ce se tem de Dumnezeu și au frică de El. 13 Dar cel rău nu este fericit și nu-și va lungi zilele, întocmai ca umbra, pentru că n-are frică de Dumnezeu. 14 Este o deșertăciune care se petrece pe pământ: și anume sunt oameni neprihăniți cărora le merge ca și celor răi, care fac fapte rele, și sunt răi cărora le merge ca și celor neprihăniți, care fac fapte bune. Eu zic că și aceasta este o deșertăciune. 15 Am lăudat dar petrecerea, pentru că nu este altă fericire pentru om sub soare decât să mănânce și să bea și să se veselească; iată ce trebuie să-l însoțească în mijlocul muncii lui, în zilele vieții pe care i le dă Dumnezeu sub soare. 16 Când mi-am pus inima să cunosc înțelepciunea și să mă uit cu băgare de seamă la truda pe care și-o dă omul pe pământ – căci omul nu vede somn cu ochii, nici zi, nici noapte –, 17 am văzut atunci toată lucrarea lui Dumnezeu, am văzut că omul nu poate să pătrundă ce se face sub soare; oricât s-ar trudi el să cerceteze, tot nu va putea afla și, chiar dacă înțeleptul ar zice că a ajuns să înțeleagă, tot nu poate să găsească.
1 Kon sî sar kukoa o xarano, thai kon atearăl o rosto le buteango? O xaraimos le manušehko străfearăl lehko mui, thoa zuralimos le mohko parugleol lehkă.
2 Me phenau tukă: „Arakh le mothodimata le thagarehkă, andai buti le solaxaimasti, kărdini angloa Dell.
3 Na iuçîsar te telearăs angla leste, thai na mang andekh buti nasulimasti: kă o kărăl sa so kamel,
4 anda kă e orba le thagaresti sî la zor. Kon dašti phenel: „So kărăs?”
5 Kon arakhăl o mothodimos, či astarăla les či khă bibaxtalimos, ta o illo le xaranehko prinjeaneli o čiro thai i e kris.
6 Kă anda orsavi buti sî khă čiro thai khă kris thoa bibaxtalimos phiravel le manušes.
7 Ta o či jeanel so thai sar kărdeola pe, kă nai kon pheneles kă.
8 O manuši nai stăpîno pe pehko phurdimos kaste dašti atărdearăles, thai nai les či khă zor poa des le merimahko; ando mardimos kadoa nai skăpimos, thai o nasulimos našti skăpil kolen le jungalen.
9 Sa kadala dikhlem le, thai ortosardem muŕo illo karing sa so kărdeol pe tala o kham. Sî khă čiro kana khă manuši stăpînil pa aver manuši, kaste kărăles bibaxtalo.
10 Atunčeara dikhlem kolen le jungalen praxome thai gălindoi ande pehko xodinimos, ta kola kai buteardesas bibezexalimasa durindoi le thanestar le sfîntonestar thai bîstărde ande četatea. Thai i kadea sî khă xasardimos.
11 Anda kă či nigrăle iekhatar koa pherdimos o mothodimos dino pal kărdimata le nasulengo, anda kodea sî pherdo o illo le šeavengo le manušengo le kamblimastar te kărăn nasul.
12 Varesar, barem kă o bezexalo kărăl ăkh šellvar nasul thai bešel but čiro ande leste, me jeanau kă o baxtalimos sî anda kola kai daran le Devllestar, thai sî le dar Lestar.
13 Ta kukoa o nasul, nai baxtalo thai či lunjearăla pehkă des, orta sar e ušal, anda kă nai les dar le Devllestar.
14 Sî khă xasardimos kai kărăl pe phuw: thai anume sî manuši bibezexale, savengă jeal pe lengă i sar kolengă le jungalengă kai kărăn kărdimata nasulimahkă, thai sî jungale, savengă jeal pe lengă i sar kolengă bibezexale, kai kărăn kărdimata laše. Me phenau kă i kadoa sî khă xasardimos.
15 Lăudisardem o čeailimos, anda kă nai aver baxtalimos andoa manuši tala o kham dă sar te xal thai te pel thai te vesălil pe; dikta so trăbul te avel paša leste ando maškar lehka buteako, andel des lehka čivavakă kai del lehkă la o Dell tala o kham.
16 Kana thodem muŕo illo te prinjeanau o xaraimos thai te lau samasa mišto koa pharimos kai deles o manuši pe phuw – kă o manuši či dikhăl lindri le iakhănça, či desă či reate, –
17 dikhlem atunčeara sai buti le Devllesti, dikhlem kă o manuši naštil te atearăl so kărdeol pe tala o kham; or sode kamela o te rodel, sa našti arakhăla; thai orta kana o xarano phenela kă arăslo te atearăl, sa našti te arakhăl.