Începutul istoriei celor doi ani dinaintea dărâmării Ierusalimului
1 Iată cuvântul spus lui Ieremia din partea Domnului în al zecelea an al lui Zedechia, împăratul lui Iuda. Acesta era anul al optsprezecelea al lui Nebucadnețar. 2 Oastea împăratului Babilonului împresura pe atunci Ierusalimul și prorocul Ieremia era închis în curtea temniței, care ținea de casa împăratului lui Iuda. 3 Zedechia, împăratul lui Iuda, pusese să-l închidă și-i zisese: „Pentru ce prorocești și zici: ‘Așa vorbește Domnul: «Iată , dau cetatea aceasta în mâinile împăratului Babilonului, și o va lua; 4 Zedechia, împăratul lui Iuda, nu va scăpa de haldeeni, ci va fi dat în mâinile împăratului Babilonului, îi va vorbi gură către gură și se vor vedea față în față. 5 Împăratul Babilonului va duce pe Zedechia la Babilon, unde va rămâne până când Îmi voi aduce Eu aminte de el», zice Domnul. «Chiar dacă vă bateți împotriva haldeenilor, nu veți avea izbândă»’?” 6 Ieremia a zis: „Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 7 ‘Iată că Hanameel, fiul unchiului tău Șalum, va veni la tine să-ți spună: «Cumpără ogorul meu care este la Anatot, căci tu ai drept de răscumpărare ca să-l cumperi.»’ 8 Și Hanameel, fiul unchiului meu, a venit la mine, după Cuvântul Domnului, în curtea temniței și mi-a zis: ‘Cumpără ogorul meu, care este la Anatot, în țara lui Beniamin, căci tu ai drept de moștenire și de răscumpărare. Cumpără-l!’ Am cunoscut că era Cuvântul Domnului. 9 Și am cumpărat de la Hanameel, fiul unchiului meu, ogorul de la Anatot și i-am cântărit argintul – șaptesprezece sicli de argint. 10 Am scris un zapis, pe care l-am pecetluit, am pus martori și am cântărit argintul într-o cumpănă. 11 Am luat apoi zapisul de cumpărare, pe cel care era pecetluit după lege și obiceiuri și pe cel ce era deschis 12 și am dat zapisul de cumpărare lui Baruc, fiul lui Neriia, fiul lui Mahseia, în fața lui Hanameel, fiul unchiului meu, în fața martorilor care iscăliseră zapisul de cumpărare și în fața tuturor iudeilor care se aflau în curtea temniței. 13 Și am dat lui Baruc înaintea lor următoarea poruncă: 14 ‘Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Ia zapisele acestea de cumpărare, cel pecetluit și cel deschis, și pune-le într-un vas de pământ, ca să se păstreze multă vreme!» 15 Căci așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Iarăși se vor mai cumpăra case, ogoare și vii în țara aceasta.»’ 16 După ce am dat zapisul de cumpărare lui Baruc, fiul lui Neriia, am făcut Domnului această rugăciune: 17 ‘Ah, Doamne Dumnezeule, iată, Tu ai făcut cerurile și pământul cu puterea Ta cea mare și cu brațul Tău întins: nimic nu este de mirat din partea Ta! 18 Tu dai îndurare până la al miilea neam de oameni și pedepsești nelegiuirea părinților în sânul copiilor lor după ei. Tu ești Dumnezeul cel mare, cel puternic , al cărui Nume este Domnul oștirilor! 19 Tu ești mare la sfat și puternic la faptă, Tu ai ochii deschiși asupra tuturor căilor copiilor oamenilor, ca să dai fiecăruia după căile lui, după rodul faptelor lui. 20 Tu ai făcut minuni și semne mari în țara Egiptului și până în ziua de azi și în Israel și printre oameni și Ți-ai făcut un Nume așa cum este astăzi. 21 Ai scos din țara Egiptului pe poporul tău Israel, cu minuni și semne mari, cu mână tare și cu braț întins și cu o mare groază. 22 Tu le-ai dat țara aceasta pe care juraseși părinților lor că le-o vei da, țară în care curge lapte și miere. 23 Ei au venit și au luat-o în stăpânire. Dar n-au ascultat de glasul Tău, n-au păzit Legea Ta și n-au făcut tot ce le porunciseși să facă. Și atunci ai trimis peste ei toate aceste nenorociri! 24 Iată, șanțurile de apărare se înalță împotriva cetății și o amenință; cetatea va fi dată în mâinile haldeenilor, care luptă împotriva ei, biruită de sabie , de foamete și de ciumă. Ce ai spus Tu s-a întâmplat: Tu Însuți vezi! 25 Și totuși, Doamne Dumnezeule, Tu mi-ai zis: «Cumpără-ți un ogor cu argint și pune și martori!», când totuși cetatea este dată în mâinile haldeenilor!’ 26 Cuvântul Domnului a vorbit atunci lui Ieremia astfel: 27 ‘Iată, Eu sunt Domnul Dumnezeul oricărei făpturi. Este ceva de mirat din partea Mea? 28 De aceea, așa vorbește Domnul: «Iată, dau cetatea aceasta în mâinile haldeenilor și în mâinile lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și o va lua. 29 Haldeenii, care luptă împotriva cetății acesteia, vor intra, îi vor pune foc și o vor arde, împreună cu casele pe acoperișul cărora au adus tămâie lui Baal și au turnat jertfe de băutură altor dumnezei, ca să Mă mânie. 30 Căci copiii lui Israel și copiii lui Iuda n-au făcut din tinerețea lor decât ce este rău înaintea Mea; copiii lui Israel numai M-au mâniat întruna cu lucrarea mâinilor lor», zice Domnul. 31 «Căci cetatea aceasta Îmi ațâță mânia și urgia din ziua când s-a zidit și până azi, de aceea vreau s-o iau dinaintea Feței Mele, 32 din pricina tot răului pe care l-au făcut copiii lui Israel și copiii lui Iuda ca să Mă mânie, ei , împărații lor, căpeteniile lor, preoții lor și prorocii lor, oamenii lui Iuda și locuitorii Ierusalimului. 33 Mi-au întors spatele, nu s-au uitat la Mine; i-am învățat , i-am învățat întruna, dar n-au ascultat și nu s-au învățat. 34 Ci și-au pus urâciunile idolești în Casa peste care este chemat Numele Meu și au spurcat-o. 35 Au zidit înălțimi lui Baal în valea Ben-Hinom, ca să treacă prin foc lui Moloh pe fiii și fiicele lor; lucru pe care nu li-l poruncisem și nici nu-Mi trecuse prin gând că au să facă asemenea grozăvii ca să ducă pe Iuda în păcat.»’ 36 Și acum, așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel despre cetatea aceasta, despre care ziceți: ‘Va fi dată în mâinile împăratului Babilonului, biruită prin sabie, prin foamete și prin ciumă’: 37 ‘Iată, îi voi strânge din toate țările unde i-am izgonit în mânia Mea, în urgia Mea și în marea Mea supărare; îi voi aduce înapoi în locul acesta și-i voi face să locuiască în liniște acolo. 38 Ei vor fi poporul Meu, și Eu voi fi Dumnezeul lor. 39 Le voi da o inimă și o cale ca să se teamă de Mine totdeauna, spre fericirea lor și a copiilor lor după ei. 40 Voi încheia cu ei un legământ veșnic, că nu Mă voi mai întoarce de la ei, ci le voi face bine și le voi pune în inimă frica de Mine, ca să nu se depărteze de Mine. 41 Mă voi bucura să le fac bine, îi voi sădi cu adevărat în țara aceasta, din toată inima și din tot sufletul Meu.’ 42 Căci așa vorbește Domnul: ‘După cum am adus peste poporul acesta toate aceste mari nenorociri, tot așa voi aduce peste ei tot binele pe care li-l făgăduiesc. 43 Se vor cumpăra iarăși ogoare în țara aceasta, despre care ziceți că este o pustie fără oameni și fără dobitoace și că este dată în mâinile haldeenilor. 44 Se vor cumpăra iarăși ogoare pe argint, se vor scrie zapise, se vor pecetlui, se vor pune martori în țara lui Beniamin și în împrejurimile Ierusalimului, în cetățile lui Iuda, în cetățile de la munte, în cetățile de la câmpie și în cetățile de la miazăzi, căci voi aduce înapoi pe prinșii lor de război’, zice Domnul.”
O anglal la istoriako kolengo dui bărši angloa
peraimos le Ierusalimohko.
1 Dikta o divano phendino le Ieremiahkă andai rig le Raiesti, ando dešto bărši le Raimahko le Zedechiahko, o thagar le Iudahko. O bărši kadoa sas o dešuoxtoto bărši le Nebukandeçarohko.
2 E oastea le thagresti le Babilonosti delastroata atunčeara o Ierusalimo, thai o prooroko o Ieremia kai sas phandado ande bar le bečesti, kai nikrălas le khărăstar le thagarnestar le Iudakărăstar.
3 O Zedechia o thagar le Iudahko, thodeasas te phandaven les, thai phendeasas lehkă: „Andasoste prooročis, thai phenes: „Kadea delduma o Rai: „Dikta, dau e četatea kadea ando vast le thagarehko le Babilonohko, thai lela la;
4 O Zedechia, o thagar le Iudahko, či skăpila le Xaldeiendar, ta avela dino andel vast le thagarehkă le Babilonohko, dela lehkă duma mui muieste, thai dikhăna pe angla ande anglaimaste.
5 O thagar le Babilonohko nigrăla le Zedechias ando Babilono, kai ašela ji kana anaua Mangă Me godi lestar, phenel o Rai. Orta te marăn tume le Xaldeiença, či avela tume izbutimos.”
6 O Ieremia phendea: „O Divano le Raiehko deamangăduma kadea:
7 „Dikta kă o Xanamaueelo, o šeau le kakohko tirăhko le Šalumohko, avela tute te phenel tukă: „Tin e phuw mîŕî kai sî ando Anatot, kă tut sî tu o čeačio potines la kaste tines la.”
8 Thai o Xanaueelo, o šeau mîŕă kakohko, avilo mande, pala o Divano le Raiehko, ande bar le bečiesti, thai phendea mangă: „Tin e phuw mîŕî kai sî ando Anatot, ando čem le Beneaminohko, kă tut sî tu čeačio mandimatahko thai potindimahko, tin la!” Prinjeandem kă sas o Divano le Raiehko.
9 Thai tindem kata o Xanameelo, o šeau mîŕă kakohko, e phuw andoa Anatoto, thai thodem ande toll o rup, dešuefta siklea rupune.
10 Ramosardem khă zakono, thai bokolisardem les, thodem dikhlitorea, thai thodem ando toll o rup ande kumpăna.
11 Pala kodea lem o zakono le tindimahko, kukoa kai sas bokoleardo palai kris thai palal phurimata, thai kukoles kai sas pîtărdo;
12 thai dem o zakono le tindimahko le Barukos, o šeau le Neriiahko, o šeau le Mahseiahko, angla o Xanameelo, o šeau mîŕă kakohko, angla le dikhlitorea kai iskălisarde o zakono le tindimahko, thai angla sal Iudeia kai sas ande bar le bečiesti.
13 Thai dem le Barukos angla lende kakoa mothodimos:
14 „Kadea delduma o Rai le oštirengo, o Dell le Israelohko: „Le ăl zakonuri kadala le tindimahkă, kukoa o bokoleardo thai kukoa o pîtărdo, thai tho le ande khă piri phuweati, kaste nikărdeon but čiro!
15 Kă kadea delduma o Rai le oštirengo: „Pale tindeona pe khăra, phuwea, răza, ando čem kadoa.”
16 Pala so dem o zakono le tindimahko le Barukos, o šeau le Neriiahko, kărdem le Raiehkă kakoa rudimos:
17 „Au! Raia, Devlla, dikta, kă Tu kărdean le čeruri thai phuw Tea zorasa la bareasa thai Te vastesa le tinzomahko: khanči nai mirimahko andai rig Tiri!
18 Tu des milla ji koa la miako neamo le manušen, thai došaves e bikris le daddendi ando bărkh lengă šavengo pala lende. Tu san o Dell o baro, kukoa o zurallo, savehko Anau sî o Rai le oštirengo!
19 Tu san baro koa phendimos thai zurallo koa kărimos, Tut sî Tu le iakha pîtărde pa sa le droma le šavengă le manušengă, kaste des sakoiekhăhkă pala lehkă droma, pala o rodo lengă kărdimatăngo.
20 Tu kărdean sămnuri thai šukradimata bară ando čem le Ejiptohko ji ando des dă adesara, thai ando Israelo thai maškar le manuši, thai kărdean Tukă khă Anau kadea sar sî ades.
21 Ankaladean andoa čem le Ejiptohko te poporos le Israelos, šukarimatănça thai sămnurença barănça, vastesa zurallo thai angaleasa tinzome, thai khă bară daraimasa.
22 Tu dean le o čem kadoa, kai solaxadeanas lengă daddengă kă desa les, čem ande sao thavdel thud thai avdin.
23 On avile, thai line les ando stăpînimos. Ta či ašundine o mui Tiro, či arakhline e Kris Tiri, thai či kărdine sa so mothodeanas te kărăs. Thai atunčeara tradean pa lende sa kadala bibaxtalimata!
24 Dikta, le šançuri le arakhaimahkă vazden pe pai četatea thai daraven la; e četatea avela dini andel vast le Xaldeiengăkai marăn pe pa late, mardini la sabiatar, le bokhalimastar thai la čiumatar. So phendean Tu kărdileas: Tu orta dikhăs!
25 Thai varesar, Raia, Devlla, Tu phendean mangă: „Tin tukă ăkh phuw rupesa, thai tho tukă dikhlitorea!” …kana varesar e četatea nai dini andel vast le Xaldeiengă!”
26 O Divano le Raiehko deaduma le Ieremiahkă, kadeadar:
27 „Dikta, Me sîm o Rai, o Dell sako manušehko. Sî vareso mirimahko anda Mîŕî rig?
28 Andakodea, kadea delduma o Rai: „Dikta, dau e četatea kadea andel vast le Xaldeiengă, thai andel vast le Nebukandeçarohkă, o thagar le Babilonohko, thai lela la.
29 Le Xaldeia, kai marăn pe pai četatea kadea šona pe, thai thona lakă iag, thai phabarăna la, andekhthan le khărănça po opraimos savengo andine tămîia le Baalohkă thai šordine jerfe pimahkă avră devlengă, kaste xollearăn Ma.
30 Kă le šave le Israelohkă thai le Iudahkă či kărdine anda o tărnimos lengo, dă sar so sî nasul angla Mande; le šave le Israelohkă dă sar xolleardine Ma andeiekhate la buteasa lengă vastendi, phenel o Rai.”
31 „Kă e četatea kadea astarăl Mangă e xolli thai arman, dă andoa des kana vazdea pe thai ji ando des dă adesara; anda kodea kamau te lau la angla o Mui Muŕo,
32 andai doši sa le nasulimasti kai kărde les le šave le Israelohkă thai le šave le Iudahkă kaste xollearăn Ma, on, lengă thagar, le šerălebară lengă, le raša lengă, le prooročea lengă, le manuši le Iudahkă thai le bešlitorea le Ierusalimohkă.
33 Amboldine Mangă le zăia, či dikhline pe Mande; sîkadem le, sîkadem le andeiekhate, ta či ašunde thai či sîti le.
34 Ta thodine pehkă prikăjimata le idolurengă ando Khăr pa sao akharăl pe Muŕo Anau, thai marisarde les.
35 Vazdine učimata le Baalohkă ande xar e Be-Xinom, kaste nakhaven andai iag le Molokosti pehkă šaven thai pehkă šeian: buti kai či mothodemas lengă; thai čina či nakhleasas mangă andai godi, kă sî te kărăn kadalendar barimata kaste nigrăn le Iudas ande bezex.”
36 „Thai akana, kadea delduma o Rai, o Dell le Israelohko, pai četatea kadea, pa savi phenen: „Avela dini ando vast le thagarehkole Babilonohko, mardini andai sabia, andoa bokhalimos thai andai čiuma”:
37 Dikta, tidaua le anda sal riga kai našadem le, ande xolli Mîŕî, thai ando baro Muŕo xollearimos; anaua le parpale ando than kadoa, thai kăraua le te bešen ando ujimos oče.
38 On avena o poporo Muŕo, thai Me avaua o Dell lengo.
39 Daua le khă illo thai khă drom, kaste daran Mandar orkana, karing o baxtalimos lengo thai le šavengo lengă pala lende.
40 Phandaua lença khă phanglimos vešniko, kă či mai amboldaua Ma lendar, ta kăraua lengă mišto thai thoaua lengă ando illo e dar Mandar, kaste na dureon Mandar.
41 Bukuriua Ma te kărau lengă mišto, thoaua le čeačimasa ando čem kadoa, anda soa illo thai andoa sa dii Muŕo.”
42 Kă kadea delduma o Rai: „Pala sar andem poa poporo kadoa sa kadala bară bibaxtalimata, sa kadea anaua pa lende soa mištimos, kai šinavau lengă les.
43 Tinena pe pale phuwea ando čem kadoa, pa sao phenen kă sî pustiimos bi manušengo thai jiwinengo, thai kă sî dino ando vast le Xaldeiengo.
44 Tinnena pe pale phuwea po rup, ramona pe zakonuri, boklearăna pe, thona pe dikhlitorea, ando čem le Beneaminohko, thai andel riga le Ierusalimohkă, andel četăçi le Iudahkă, andel četăçi kata o baŕobaro, andel četăçi andoa islazo, andel četăçi katar avelodes, kă anaua parpale lengă astarden le mardimahkărăn, phenel o Rai.”