Maria Îi toarnă mir pe picioare
1 Cu șase zile înainte de Paște, Isus a venit în Betania, unde era Lazăr, care fusese mort și pe care îl înviase din morți. 2 Acolo, I-au pregătit o cină. Marta slujea, iar Lazăr era unul din cei ce ședeau la masă cu El. 3 Maria a luat un litru cu mir de nard curat, de mare preț, a uns picioarele lui Isus și I-a șters picioarele cu părul ei și s-a umplut casa de mirosul mirului. 4 Unul din ucenicii Săi, Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, care avea să-L vândă, a zis: 5 „De ce nu s-a vândut acest mir cu trei sute de lei și să se fi dat săracilor?” 6 Zicea lucrul acesta nu pentru că purta grijă de săraci, ci pentru că era un hoț și, ca unul care ținea punga, lua el ce se punea în ea. 7 Dar Isus a zis: „Las-o în pace, căci ea l-a păstrat pentru ziua îngropării Mele. 8 Pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți totdeauna.” 9 O mare mulțime de iudei au aflat că Isus era în Betania și au venit acolo nu numai pentru Isus, ci ca să vadă și pe Lazăr, pe care-l înviase din morți. 10 Preoții cei mai de seamă au hotărât să omoare și pe Lazăr, 11 căci din pricina lui mulți iudei plecau de la ei și credeau în Isus.
Intrarea lui Isus în Ierusalim
12 A doua zi , o gloată mare, care venise la praznic, cum a auzit că vine Isus în Ierusalim, 13 a luat ramuri de finic și I-a ieșit în întâmpinare, strigând: „Osana ! Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului, Împăratul lui Israel!” 14 Isus a găsit un măgăruș și a încălecat pe el, după cum este scris: 15 „Nu te teme, fiica Sionului; iată că Împăratul tău vine călare pe mânzul unei măgărițe.” 16 Ucenicii Lui n-au înțeles aceste lucruri de la început, dar , după ce a fost proslăvit Isus, și-au adus aminte că aceste lucruri erau scrise despre El și că ei le împliniseră cu privire la El. 17 Toți cei ce fuseseră împreună cu Isus când chemase pe Lazăr din mormânt și-l înviase din morți mărturiseau despre El. 18 Și norodul I-a ieșit în întâmpinare, pentru că aflase că făcuse semnul acesta. 19 Fariseii au zis deci între ei: „Vedeți că nu câștigați nimic. Iată că lumea se duce după El!”
Isus vorbește de moartea Sa
20 Niște greci dintre cei ce se suiseră să se închine la praznic 21 s-au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat și au zis: „Domnule, am vrea să vedem pe Isus.” 22 Filip s-a dus și a spus lui Andrei, apoi Andrei și Filip au spus lui Isus. 23 Drept răspuns, Isus le-a zis: „A sosit ceasul să fie proslăvit Fiul omului. 24 Adevărat, adevărat vă spun că, dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur, dar dacă moare, aduce multă roadă. 25 Cine își iubește viața o va pierde și cine își urăște viața în lumea aceasta o va păstra pentru viața veșnică. 26 Dacă Îmi slujește cineva, să Mă urmeze; și unde sunt Eu, acolo va fi și slujitorul Meu. Dacă Îmi slujește cineva, Tatăl îl va cinsti. 27 Acum , sufletul Meu este tulburat. Și ce voi zice: ‘Tată, izbăvește-Mă din ceasul acesta’? Dar tocmai pentru aceasta am venit până la ceasul acesta! 28 Tată, proslăvește Numele Tău!” Și din cer, s-a auzit un glas, care zicea: „L-am proslăvit și-L voi mai proslăvi!” 29 Norodul care stătea acolo și care auzise glasul a zis că a fost un tunet. Alții ziceau: „Un înger a vorbit cu El!” 30 Isus a răspuns: „Nu pentru Mine s-a auzit glasul acesta , ci pentru voi. 31 Acum are loc judecata lumii acesteia, acum stăpânitorul lumii acesteia va fi aruncat afară. 32 Și după ce voi fi înălțat de pe pământ, voi atrage la Mine pe toți oamenii.” 33 Vorbind astfel, arăta cu ce moarte avea să moară. 34 Norodul I-a răspuns: „Noi am auzit din Lege că Hristosul rămâne în veac. Cum dar zici Tu că Fiul omului trebuie să fie înălțat? Cine este acest Fiu al omului?” 35 Isus le-a zis: „Lumina mai este puțină vreme în mijlocul vostru. Umblați ca unii care aveți lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul: cine umblă în întuneric nu știe unde merge. 36 Câtă vreme aveți lumina printre voi, credeți în lumină, ca să fiți fii ai luminii.” Isus le-a spus aceste lucruri, apoi a plecat și S-a ascuns de ei.
Necredința iudeilor
37 Măcar că făcuse atâtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El, 38 ca să se împlinească vorba pe care o spusese prorocul Isaia: „Doamne , cine a dat crezare propovăduirii noastre și cui a fost descoperită puterea brațului Domnului?” 39 De aceea nu puteau crede, pentru că Isaia a mai zis: 40 „Le-a orbit ochii și le-a împietrit inima, ca să nu vadă cu ochii, să nu înțeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Dumnezeu și să-i vindec.” 41 Isaia a spus aceste lucruri când a văzut slava Lui și a vorbit despre El. 42 Totuși, chiar dintre fruntași, mulți au crezut în El; dar de frica fariseilor , nu-L mărturiseau pe față, ca să nu fie dați afară din sinagogă. 43 Căci au iubit mai mult slava oamenilor decât slava lui Dumnezeu. 44 Iar Isus a strigat: „Cine crede în Mine nu crede în Mine, ci în Cel ce M-a trimis pe Mine. 45 Și cine Mă vede pe Mine vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine. 46 Eu am venit ca să fiu o lumină în lume, pentru ca oricine crede în Mine să nu rămână în întuneric. 47 Dacă aude cineva cuvintele Mele și nu le păzește, nu Eu îl judec, căci Eu n-am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea. 48 Pe cine Mă nesocotește și nu primește cuvintele Mele, are cine-l osândi: Cuvântul pe care l-am vestit Eu, acela îl va osândi în ziua de apoi. 49 Căci Eu n-am vorbit de la Mine Însumi, ci Tatăl, care M-a trimis, El Însuși Mi-a poruncit ce trebuie să spun și cum trebuie să vorbesc. 50 Și știu că porunca Lui este viața veșnică. De aceea lucrurile pe care le spun, le spun așa cum Mi le-a spus Tatăl.”
E Maria šorăl Lehkă miro pel pînŕă.
1 Šove desănça anglai Patradi, o Isus avilo ande Betania, kai sas o Lazăro, kai sas mullo, thai saves ušteadesas les andal mulle.
2 Oče lašardelehkă khă reateatiskafidi. E Marta kandelas, ta o Lazăro sas iekh anda kukola kai bešenas Lesa kai skafidi.
3 E Maria lea khă litra mirosti nardosti ujo, bară kučimahko, thai makhlea le pînŕă le Isusohkă, thai khoslea le pehkă ballença; thai pherdi'lo o khăr anda e mireasma le khandimasti le mirosti.
4 Iekh anda le jene Lehkă, o Iuda o Iskarioteano, o šeau le Simonohko, kai avela te bitine Les, phendea:
5 „Soste či bitindi'lo kadoa miro trine šellença franči, thai te dino pe le čioŕăngă?”
6 Phenelas e buti kadea anda na kă falas les nasul le čioŕăndar, ta anda kă sas khă čior, thai, sar iekh kai nikrălas e tăšila, lelas o so tholas ande late.
7 Ta o Isus phendea lehkă: „Mekh la pačeasa; kă oi garadea les andoa des mîŕă prahomahko.
8 Le čiorăn sî tume orkana tumença, ta Man či avena Ma orkana.”
9 Khă baro butimos Iudeiengo ašundine kă o Isus sas ande Betania; thai avile oče, na numai anda o Isus, ta i te dikhăn le Lazărso, kai ušteadeasa les andal mulle.
10 Le raša le mai bară dine duma te mudarăn i le Lazăros,
11 kă anda leste but Iudeia jeanastar lendar thai pateanas ando Isus.
O šutimos le Isusohko ando Ierusalimo.
12 O duito des, khă gloata bari kai avilisas koa prazniko, sar ašundea kă avel o Isus ando Ierusalimo,
13 Line patrea finikohkă, thai ankăste Lehkă anglal, çîpindoi: „Osana! Dinodumadămišto sî Kukoa kai avel ando Anau le Raiehko, o Thagar le Israelohko!”
14 O Isus arakhlea khă čiušiç, thai ankăsto pe leste, pala sar sî ramome:
15 „Na dara, šei le Sionosti; dikta kă o Thagar tiro avel ankăsto po čiušiç kha čiušneako.”
16 Le jene Lehkă či ateardine kadala butea mai anglal; ta, pala so sas proslovime o Isus, andine pehkă godi kă kadala butea sas ramome pa Leste, thai kă on pherdinesas le dičimasa Leste.
17 Sa kukola kai sas andekhthan le Isusosa, kana akhardeasas le Lazăros andoa mormînto thai ušteadeasas les andal mulle, denasduma pa Leste.
18 Thai o norodo ankăstea Lehkă anglal, anda kă acundeasas kă kărdeasas o sămno kadoa.
19 Le Fariseia phendine maškar lende: „Dikhăn kă či len khanči: dikta kă e lumea jeal pala Leste!”
O Isus del duma pa Pehko mullimos.
20 Varesar Grečea anda kukola kai ankăstesas te rudin pe koa prazniko,
21 pašile le Filipostar, kai sas andai Betsaida la Galeliati, rudisarde les, thai phendine: „Raia, sahkă kamas te dikhas le Isusos.”
22 O Filip gălo thai phendea le Andreiehkă; pă urmă o Filip thai o Andrei phendine le Isusohkă.
23 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Avilo o čeaso te avel proslovime o Šeau le manušehko.
24 Čeačes, čeačes, phenau tumengă, kă, kana e boamba le divesti, kai peli pe phuw, či merăll, ašel korkoŕo; ta kana merăll, anel but rodo.
25 Kon kamel pesti čivava, xasarăla la; thai kon či dabadikhăl pesti čivava ande lumea kadea, nikrălala anda e čivava e vešniko.
26 Kana kandel Ma varekon, te avel pala Ma; thai kai sîm Me, oče avela i Muŕo kanditori. Kana kandel Mangă varekon, o Dadd dela les pativ.
27 Akana o dii Muro sî tulburime. Thai so kăraua?… Daddna, skăpisar Ma andoa čeaso kadoa?… Ta orta anda kadea avilem ji koa čeaso kadoa!
28 Daddna, proslăvisar o Anau Tiro!” Thai andoa čeri, ašundea pe khă mui, kai phenelas: „Proslăvisardem Les, thai mai proslăviua Les!”
29 O norodo kai bešelas oče, kai ašundeasas o mui, phendea kă sas khă bašimosando Dell. Aver phenenas: „Khă înjero dea duma Lesa!”
30 O Isus dea anglal: „Na anda Mande ašundea pe o mui kadoa, ta anda tumende.
31 Akana sî la than la krisa la lumeati kadalati, akana o stăpînitorii la lumeako kadalako avela šudino avri.
32 Thai pala so avaua vazdino pai phuw, çărdaua Mande sa le manušen.”
33 Dindoi duma kadea, sîkavelas so mullimasa avela te merăll.
34 O norodo dea Les anglal: „Ame ašundeam andai Kris kă o Kristoso ašel ando veako; sar ta phenes Tu kă o Šeau le manušehko trăbul te avel vazdino? Kon sî kadoa Šeau le manušehko?”
35 O Isus phendea lengă: „E Lumina mai sî xançî čiro ande tumaro maškar. Phirăn sar iekh kai sî tume lumina, kaste na astarăl tume o tuneriko: kon phirăl ando tuneriko či jeanel karing jeal.
36 Sode čiro sî tume e lumina maškar tumende, patean ande lumina, kaste aven šeave la luminakă.” O Isus phendea lengă kadala butea: pala kodea gălotar thai garadi'lo lendar.
O bipateaimos le Iudeiengo.
37 Barem kă kărdeasas kaditi sămnuri angla lende, sa či pateanas ande leste,
38 kaste pherdeo e orba, kai phendeasas la o prooroko o Isaia: „Raia, kon dea pateaimos propoduimahkă amarăhkă? Thai kahkă sas pîtărdi e zor le vastesti le Raiehko?”
39 Anda kodea našti pateanas, anda kă o Isaia mai phendea:
40 „Koŕardea lengă iakha, thai baŕardea lengo illo, kaste na dikhăn le iakhănça, te na atearăn le illesa, te na ambolden pe koa Dell, thai te sastearau le.”
41 O Isaia phendea kadala divanuri kana dikhlea e slava Lesti, thai dea duma pa Leste.
42 Sakadea, orta andal bară, but pateaine ande Leste; ta la daratar le Fariseiendi, či phenenas Les anglal, kaste na aven dine avri andai khăngări.
43 Kă kambline mai but e slava le manušendi dă sar e slava le Devllesti.
44 Ta o Isus çîpisardea: „Kon pateal ande Mande, či pateal ande Mande, ta ande Kukoa kai trdea Ma Man.
45 Thai kon dikhăl Ma Man, dikhăl Koles kai trdea Ma Man.
46 Me avilem te avau khă lumina ande lumea, anda kă orkon pateal ande Mande, te na ašel ando tuneriko.
47 Kana ašunel varekon le divanuri Mîŕă thai či arakhăl le, na Me krisăni les; kă Me či avilem te krisîni e lumea, ta te skăpi e lumea.
48 Sao či šol Ma sama thai či primil le divanuri Mîŕă, sî les kon te došarăles: O Divano, kai vestisardemles Me, kodoa došavelales ando des kai sî te avel.
49 Kă Me či dem duma Mandar korkoŕo, ta o Dadd, kai tradea Ma, O orta mothodea Mangă so trăbul te phenau thai sar trăbul te dau duma.
50 Thai jeanau kă o mothodimos Lehko sî čivava vešniko. Anda kodea le butea, kai phenau le, phenau le kadea sar phendea Mangă o Dadd.”