Spicele și ziua Sabatului
1 În vremea aceea, Isus trecea prin lanurile de grâu într-o zi de Sabat. Ucenicii Lui, care erau flămânzi, au început să smulgă spice de grâu și să le mănânce. 2 Fariseii, când au văzut lucrul acesta, I-au zis: „Uite că ucenicii Tăi fac ce nu este îngăduit să facă în ziua Sabatului.” 3 Dar Isus le-a răspuns: „Oare n-ați citit ce a făcut David când a flămânzit, el și cei ce erau împreună cu el? 4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu și a mâncat pâinile pentru punerea înaintea Domnului, pe care nu-i era îngăduit să le mănânce nici lui, nici celor ce erau cu el, ci numai preoților? 5 Sau n-ați citit în Lege că, în zilele de Sabat, preoții calcă Sabatul în Templu, și totuși sunt nevinovați? 6 Dar Eu vă spun că aici este Unul mai mare decât Templul. 7 Dacă ați fi știut ce înseamnă: ‘Milă voiesc, iar nu jertfe’, n-ați fi osândit pe niște nevinovați. 8 Căci Fiul omului este Domn și al Sabatului.”
Omul cu mâna uscată
9 Isus a plecat de acolo și a intrat în sinagogă. 10 Și iată că în sinagogă era un om care avea o mână uscată. Ei, ca să poată învinui pe Isus, L-au întrebat: „Este îngăduit a vindeca în zilele de Sabat?” 11 El le-a răspuns: „Cine este omul acela dintre voi care, dacă are o oaie și-i cade într-o groapă în ziua Sabatului, să n-o apuce și s-o scoată afară? 12 Cu cât mai de preț este deci un om decât o oaie? De aceea este îngăduit a face bine în zilele de Sabat.” 13 Atunci a zis omului aceluia: „Întinde-ți mâna!” El a întins-o și mâna s-a făcut sănătoasă, ca și cealaltă. 14 Fariseii au ieșit afară și s-au sfătuit cum să omoare pe Isus.
Isus, Robul Domnului
15 Dar Isus, ca unul care știa lucrul acesta, a plecat de acolo. După El au mers multe noroade. El a tămăduit pe toți bolnavii 16 și le-a poruncit cu tot dinadinsul să nu-L facă cunoscut, 17 ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice: 18 „Iată Robul Meu, pe care L-am ales, Preaiubitul Meu, în care sufletul Meu își găsește plăcerea. Voi pune Duhul Meu peste El și va vesti neamurilor judecata. 19 El nu Se va lua la ceartă, nici nu va striga. Și nimeni nu-I va auzi glasul pe ulițe. 20 Nu va frânge o trestie ruptă și nici nu va stinge un fitil care fumegă, până va face să biruiască judecata. 21 Și neamurile vor nădăjdui în Numele Lui.”
Îndrăcitul mut și orb. Păcatul împotriva Duhului Sfânt
22 Atunci , I-au adus un îndrăcit orb și mut și Isus l-a tămăduit, așa că mutul vorbea și vedea. 23 Toate noroadele, mirate, ziceau: „Nu cumva este acesta Fiul lui David?” 24 Când au auzit fariseii lucrul acesta, au zis: „Omul acesta nu scoate dracii decât cu Beelzebul, domnul dracilor!” 25 Isus, care le cunoștea gândurile, le-a zis: „Orice împărăție dezbinată împotriva ei însăși este pustiită și orice cetate sau casă dezbinată împotriva ei însăși nu poate dăinui. 26 Dacă Satana scoate pe Satana, este dezbinat; deci cum poate dăinui împărăția lui? 27 Și dacă Eu scot afară dracii cu ajutorul lui Beelzebul, fiii voștri cu cine-i scot? De aceea, ei vor fi judecătorii voștri. 28 Dar dacă Eu scot afară dracii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci Împărăția lui Dumnezeu a venit peste voi. 29 Sau cum poate cineva să intre în casa celui tare și să-i jefuiască gospodăria, dacă n-a legat mai întâi pe cel tare? Numai atunci îi va jefui casa. 30 Cine nu este cu Mine este împotriva Mea și cine nu strânge cu Mine risipește. 31 De aceea vă spun: Orice păcat și orice hulă vor fi iertate oamenilor, dar hula împotriva Duhului Sfânt nu le va fi iertată. 32 Oricine va vorbi împotriva Fiului omului va fi iertat , dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat nici în veacul acesta, nici în cel viitor. 33 Ori faceți pomul bun și rodul lui bun, ori faceți pomul rău și rodul lui rău; căci pomul se cunoaște după rodul lui. 34 Pui de năpârci, cum ați putea voi să spuneți lucruri bune, când voi sunteți răi? Căci din prisosul inimii vorbește gura. 35 Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. 36 Vă spun că, în ziua judecății, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor, pe care-l vor fi rostit. 37 Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină și din cuvintele tale vei fi osândit.”
Minunea cu prorocul Iona
38 Atunci , unii din cărturari și din farisei au luat cuvântul și I-au zis: „Învățătorule, am vrea să vedem un semn de la Tine!” 39 Drept răspuns, El le-a zis: „Un neam viclean și preacurvar cere un semn, dar nu i se va da alt semn decât semnul prorocului Iona. 40 Căci , după cum Iona a stat trei zile și trei nopți în pântecele chitului, tot așa și Fiul omului va sta trei zile și trei nopți în inima pământului. 41 Bărbații din Ninive se vor scula alături de neamul acesta în ziua judecății și-l vor osândi, pentru că ei s-au pocăit la propovăduirea lui Iona; și iată că aici este Unul mai mare decât Iona. 42 Împărăteasa de la Miazăzi se va scula alături de neamul acesta în ziua judecății și-l va osândi, pentru că ea a venit de la marginile pământului ca să audă înțelepciunea lui Solomon; și iată că aici este Unul mai mare decât Solomon. 43 Duhul necurat, când a ieșit dintr-un om, umblă prin locuri fără apă, căutând odihnă și n-o găsește. 44 Atunci zice: ‘Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieșit.’ Și, când vine în ea, o găsește goală, măturată și împodobită. 45 Atunci se duce și ia cu el alte șapte duhuri mai rele decât el: intră în casă, locuiesc acolo, și starea din urmă a omului acestuia ajunge mai rea decât cea dintâi. Tocmai așa se va întâmpla și cu acest neam viclean.”
Mama și frații lui Isus
46 Pe când vorbea încă Isus noroadelor, iată că mama și frații Lui stăteau afară și căutau să vorbească cu El. 47 Atunci, cineva I-a zis: „Iată, mama Ta și frații Tăi stau afară și caută să vorbească cu Tine.” 48 Dar Isus a răspuns celui ce-I adusese știrea aceasta: „Cine este mama Mea și care sunt frații Mei?” 49 Apoi, Și-a întins mâna spre ucenicii Săi și a zis: „Iată mama Mea și frații Mei! 50 Căci oricine face voia Tatălui Meu care este în ceruri, acela Îmi este frate, soră și mamă.”
Le spiče ando des le Savatohko.
1 Ando čiro kodoa, o Isus nakhălas anda le lanuri le divehkă, ande khă des Savatohko. Lehkă jene, kai sas bokhale, line te çîrden spikuri divehkă thai te xan le.
2 Le Fariseaia, kana dikhline e buti kadea, phendine Lehkă: „Dikta kă Te jene kărăn so nai lengă muklino te kărăn ando des le Savatohko.”
3 Ta o Isus dea le anglal: „Ta tume na drabardean so kărdea o Davido, kana bokhailo, o thai kukola kai sas andekhthan lesa?
4 Sar šutea pe ando Khăr le Devllehko, thai xalea le manŕă kai thonas pe angloa Rai, kai nas meklino te xale či o, či kukola kai sas lesa, numai le rašangă?
5 Or na drabardean ande Kris, kă ando des le Savatohko, le rašea ušteaven o Savato, thai sa kadea on nai došale?
6 Ta Me phenau tumengă kă koče sî Iekh mai baro sar o Templo.
7 Te jeanglino so ameal: „Mila kamau, ta na jertfe,” nahkă došaven varesar bidošalen.
8 Kă o Šeau le manušehko sî Rai i le Savatohko.”
O manuši le vastesa šuko.
9 O Isus gălotar oçal, thai šutea pe ande khă khăngări.
10 Thai dikta kă ande khăngări sas khă manuši kai sas les o vast šuko. On, kaste daštin te došarăn le Isusos, pušle Les: „„Sî mišto te sastearăs ando des le Savatohko?”
11 O dea le anglal: „Kon sî o manuši kodoa anda tumende kai, kana sî les khă bakri, thai perăl lehkă ande khă groapa, ando des le Savatohko, te na astarăl te ankalavel la avri?
12 Sodença mai kuči sî khă manuši sar khă bakri? Anda kodea sî meklino te kărdeol pe mišto ando des le Savatohko.”
13 Atunčeara phendea le manušehkă kodolehkă: „Tinzosar teo vast!” O tinzosardea les, thai o vast kărdi lo sastevesto sar i o kolaver.
14 Le Fariseia ankăste avri, thai dine pe duma sar te mudarăn le Isusos.
O Isus o robo le Raiehko.
15 Ta o Isus, sar iekh kai jeanelas e buti kadea, teleardea oçal. Pala Leste telearde but noroade. O sasteardea sa le nasfalen,
16 thai phendea lengă anda sea pehkodii te na kărăn Les prinjeando;
17 kaste pherdeol so sas phendino anda o prooroko o Isaia, kai phenel:
18 „Dikta o Robo Muŕo, kai alosardem Les, o But kamblino Muŕo, ande sao o sufleto Muŕo arakhăl o čeailimos. O Duxo Muŕo thoaua Les pa Leste, thai o vestila le Neamurengă e kris.
19 O či lela pe te xal pe, či va çîpila.Thai khonikh či ašunela Lehko mui pel uliçî.
20 Či phagăla khă papura phadi, čina či mudarăla khă fitilo kai thuwearăl, ji kana kărăla te avel e kris.
21 Thai le Neamuri pateana ando Anau Lehko.”
O bengailo muto thai koŕo. E bezex andoa Sfînto Duxo.
22 Atunčeara andine Lehkă khă bengailo koŕo thai muto; thai o Isus sasteardea les, kadea kă o muto delas duma thai dikhălas.
23 Sa le noroade, mirime, phenenas: „Na varesar kadoa sî o Šeau le Davidohko?”
24 Kana ašundine le Fariseia e buti kadea, phendine: „O manuši koadoa ankalavel le beng dăsar le Beelzebulosa, o rai le bengăngo!”
25 O Isus, kai prinjeanelas lendi godi, phendea lengă: „Orsavo thagarimos pharado ande leste, sî pustiime; thai orsavi četatea or khăr, pharado maškar leste, našti jeal angle.
26 Kana o Beng ankalavel avri le Bengăs, sî pharadimos; deči, sar dašti jeal angle lehko thagarimos?
27 Thai kana Me ankalavau avri le beng le Beelzebulosa, le šeaven tumarăn sosa ankalavau le? Anda kodea on avena tumară krisînitorea.
28 Ta kana Me ankalavau le bengăn le Duxosa le Devllehkărăsa, atunčeara o Thagarimos le Devllehko avilo pa tumende.
29 Or, sar dašti šolpe varekon ando khăr kolehko le zuralehko, thai te čiorăl anda lehkă butea, kana či phanglea mai anglal koles le zurales? Atunčeara dašti čiorăla anda lehko khăr.
30 Kon nai Mança, nai anda Mande, thai kon či tidel Mança, xasarăl.
31 Anda kodea phenau tumengă: Or savi bezex thai akušlimos avela iertime le manušengă; ta o prasaimos le Sfintone Duxohko či avela lengă ierto.
32 Orkon dela duma le Šeavehkă le manušehkă, avela ierto; ta orkon dela duma dănasul anda o Sfinto Duxo, či avela ierto či ando veako kadoa, či ando kukoa kai avela.
33 Or kărăn o kašt lašo thai lehko rodo lašo, or kărăn o kašt bilašo thai lehko rodo bilašo: kă o kašt prinjeanel pe pala o rodo lehko.
34 Pui sapengă, sar daština tume te phenen butea laše, kana tume san jungale? Kă andoa pherdimos le illehko del duma o mui.
35 O manuši o lašo ankalavel butea laše anda o mandimos o lašo pehkă illehko; ta o manuši o jungalo ankalavel butea jungale andoa mandimos o jungalo pehkă illehko.
36 Phenau tumengă, kă ando des la krisako, le manuši dena dindimos anda orsao divano bikandimahko, kai mothodine les.
37 Kă anda te divanuri avesa ankalado bi došako, thai anda le divanuri tiră avesa došalo.”
E minunea le proorokosa le Ioanosa.
38 Atunčeara varekon anda le zakonarea thai anda le Farisea line o divano, thai phende Lehkă: „Sîkaitorona, kamas te dikhas khă sămno Tutar!”
39 Čeačio phendimos, O phendea lengă: „Khă neamo čiorikano thai butkurvari mangăl khă sămno; ta či dela pe lehkă aver sămno, sar o sămno le proorokohko le Ioanohko.
40 Kă, pala sar o Iona bešlo trin des thai trin reatea andel prašave le mašehkă, sa kadea i o Šeau le manušehko bešela trin des thai trin reatea ando illo la phuweako.
41 Le rom anda le Ninive uštena paša o neamo kadoa, ando des la krisako, thai došarăna les, anda kă on kăisaile koa ašundimos le Ioanahko; thai dikta kă koče sî Iekh mai baro sar o Iona
42 E Thagar katar perălodes uštela paša o neamo kadoa, ando des la krisako, thai došarăla les, anda kă oi avili kata o gor la phuweako, kaste ašunel o xaraimos le Solomonohko; thai dikta kă koče sî Iekh mai baro sar o Solomono.
43 O duxo o biujo, kana ankăsto anda khă manuši, phirăl anda le thana bipaiehkă, rodindoi xodinimos, thai či arakhăles.
44 Atunčeara phenel: „Amboldau ma ande muŕo khăr, katar ankăstem. Thai, kana avel ande leste, arakhăl les nango, šilado thai xureado.
45 Atunčeara jeal thai lel pesa aver efta duxuri mai jungale sar leste: šon pe ando khăr, bešen oče, thai e firea le manušesti kodolesti arăsăl mai jungali dă sar sas anglal. Orta kadea avela i kadale neamostar čiorikano.”
E dei thai le phral le Isusohkă.
46 Ta sa kana delas duma o Isus le noroadengă, dikta kă lesti dei thai lehkă phral bešenas avri thai rodenas te den duma Lesa.
47 Atunčeara varekon phendea Lehkă: „Dikta, Ti dei thai Te phral bešen avri, thai roden te den duma Tusa.”
48 Ta o Isus dea anglal kolehkă kai andesas Lehkă o divano kadoa: „Kon sî Mîŕî dei, thai kon sî Miŕă phral?”
49 Pala kodea tinzosardea Pehko vast karing Pehkă jene, thai phendea: „Dikta Mîŕî dei thai Mîŕă phral!
50 Kă or kon kărăl o kamblimos Mîŕă Daddehko kai sî ando čeri, kodoa sî Mangă phral, phei thai dei.”