Mustrarea poporului
1 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 2 „Du-te și strigă la urechile cetății Ierusalimului: ‘Așa vorbește Domnul: «Mi-aduc aminte încă de dragostea pe care o aveai când erai tânără , de iubirea ta când erai logodită, când Mă urmai în pustie, într-un pământ nesemănat. 3 Atunci, Israel era închinat Domnului, era cele dintâi roade ale Lui; toți cei ce mâncau din ele se făceau vinovați și venea nenorocirea peste ei», zice Domnul.’” 4 Ascultați Cuvântul Domnului, casa lui Iacov și voi, toate familiile casei lui Israel! 5 Așa vorbește Domnul: „Ce nelegiuire au găsit părinții voștri în Mine, de s-au depărtat de Mine și au mers după nimicuri și au ajuns ei înșiși de nimic? 6 Ei n-au întrebat: ‘Unde este Domnul, care ne-a scos din țara Egiptului, care ne-a povățuit prin pustie , printr-un pământ uscat și plin de gropi, printr-un pământ unde domnesc seceta și umbra morții, printr-un pământ pe unde nimeni nu trece și unde nu locuiește niciun om?’ 7 V-am adus într-o țară ca o livadă de pomi , ca să-i mâncați roadele și bunătățile, dar voi ați venit, Mi-ați spurcat țara și Mi-ați prefăcut moștenirea într-o urâciune. 8 Preoții n-au întrebat: ‘Unde este Domnul?’ Păzitorii Legii nu M-au cunoscut, păstorii sufletești Mi-au fost necredincioși, prorocii au prorocit prin Baal și au alergat după cei ce nu sunt de niciun ajutor. 9 De aceea, Mă voi mai certa cu voi”, zice Domnul, „și Mă voi certa cu copiii copiilor voștri. 10 Treceți în ostroavele Chitim și priviți! Trimiteți la Chedar, uitați-vă bine și vedeți dacă s-a întâmplat acolo așa ceva: 11 și-a schimbat vreodată un popor dumnezeii, măcar că ei nu sunt dumnezei? Dar poporul Meu și-a schimbat Slava cu ceva care nu este de niciun ajutor! 12 Mirați-vă de așa ceva, ceruri, înfiorați-vă de spaimă și groază”, zice Domnul. 13 „Căci poporul Meu a săvârșit un îndoit păcat: M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii , și și-au săpat puțuri, puțuri crăpate, care nu țin apă. 14 Este Israel un rob cumpărat sau fiu de rob născut în casă? Atunci pentru ce a ajuns de pradă? 15 Niște pui de lei mugesc și strigă împotriva lui și-i pustiesc țara; cetățile îi sunt arse și fără locuitori. 16 Chiar și cei din Nof și Tahpanes îți vor zdrobi creștetul capului. 17 Nu ți-ai făcut tu singur lucrul acesta pentru că ai părăsit pe Domnul Dumnezeul tău, când te îndrepta pe calea cea bună? 18 Și acum, ce cauți să te duci în Egipt să bei apa Nilului? Ce cauți să te duci în Asiria să bei apa râului? 19 Tu singur te pedepsești cu răutatea ta și tu singur te lovești cu necredincioșia ta și vei ști și vei vedea ce rău și amar este să părăsești pe Domnul Dumnezeul tău și să n-ai nicio frică de Mine”, zice Domnul Dumnezeul oștirilor. 20 „De mult ți-ai sfărâmat jugul, ți-ai rupt legăturile și ai zis: ‘Nu mai vreau să slujesc ca un rob!’ Căci, pe orice deal înalt și sub orice copac verde, te-ai întins ca o curvă. 21 Te sădisem ca o vie minunată și de cel mai bun soi. Cum te-ai schimbat și te-ai prefăcut într-o coardă de viță sălbatică?! 22 Chiar dacă te-ai spăla cu silitră , chiar dacă ai da cu multă sodă, nelegiuirea ta tot ar rămâne scrisă înaintea Mea”, zice Domnul Dumnezeu. 23 „Cum poți să zici: ‘Nu m-am spurcat și nu m-am dus după baali’? Privește-ți urma pașilor în vale și vezi ce ai făcut, dromaderă iute la mers și care bați drumurile și le încrucișezi, 24 măgăriță sălbatică, deprinsă cu pustia, care gâfâie în aprinderea patimii ei! Cine o va împiedica să-și facă pofta? Toți cei ce o caută n-au nevoie să se ostenească: o găsesc în luna ei. 25 Nu te lăsa cu picioarele goale, nu-ți usca gâtlejul de sete! Dar tu zici: ‘Degeaba, nu! Căci iubesc dumnezeii străini și vreau să merg după ei.’ 26 Cum rămâne uluit un hoț când este prins, așa de uluiți vor rămâne cei din casa lui Israel, ei, împărații lor, căpeteniile lor, preoții lor și prorocii lor. 27 Ei zic lemnului: ‘Tu ești tatăl meu!’ și pietrei: ‘Tu mi-ai dat viața!’ Căci ei Îmi întorc spatele și nu se uită la Mine. Dar, când sunt în nenorocire , zic: ‘Scoală-Te și scapă-ne!’ 28 Unde sunt dumnezeii tăi pe care ți i-ai făcut? Să se scoale ei, dacă pot să te scape în vremea nenorocirii! Căci câte cetăți ai, atâția dumnezei ai, Iuda! 29 Pentru ce vă certați cu Mine? Toți Mi-ați fost necredincioși”, zice Domnul. 30 „Degeaba v-am lovit copiii; n-au luat seama la certare; sabia voastră a mâncat pe prorocii voștri ca un leu nimicitor. 31 O, neam rău de oameni, uitați-vă bine la Cuvântul Domnului, care zice: ‘Am fost Eu o pustie pentru Israel sau o țară plină de întuneric beznă?’ Pentru ce zice atunci poporul Meu: ‘Suntem slobozi , nu voim să ne întoarcem la Tine’? 32 Își uită fata podoabele sau mireasa brâul? Dar poporul Meu M-a uitat de zile fără număr. 33 Ce bine știi să-ți întocmești căile când este vorba să cauți ce iubești! Chiar și la nelegiuire te deprinzi. 34 Până și pe poalele hainei tale se află sângele sărmanilor nevinovați, pe care nu i-ai prins făcând nicio spargere. 35 Și, cu toate acestea , tu zici: ‘Da, sunt nevinovat! Să se întoarcă acum mânia Lui de la mine!’ Iată , Mă voi certa cu tine, pentru că zici: ‘N-am păcătuit!’ 36 Pentru ce atâta grabă ca să-ți schimbi drumul? Din Egipt îți va veni rușinea , cum ți-a venit și din Asiria! 37 Tot de-acolo vei ieși cu mâinile pe cap, căci Domnul leapădă pe aceia în care te încrezi și nu vei izbuti cu ei.”
O dimosduma le poporohko.
1 O Divano le Raiehko dea mangă duma kadea: 2 „Jea thai çîpisar kal kan la četateakă le Ierusalimohkăreati: „Kadea delduma o Rai: „Anau mangă godi dă sar o kamblimos kai sas tu kana sanas tărni, andoa iubimos tiro, kana sanas tomnimene, kana phirăsas pala Ma ande pustia, andekh phuw bithodini.
3 Atunčeara o Israel sas dino le Raiehkă, sas le anglal rodurea lehkă; sa kukola kai xanas anda lende kărdeonas došale thai avelas o bibaxtalimos pa lende, phenel o Rai.”
4 „Ašunen o Divano le Raiehko, khăr le Iakovohko, thai tume, sal familii le khărăhkă le Israelohkă!
5 Kadea delduma o Rai: „So bikris arakhle tumară dadda ande Mande, ta durile Mandar, thai găline pala khančimata thai arăsline on orta khančimahkă?
6 On či pušline: „Kai o Rai kai ankaladea ame andoa čem le Ejiptohko, kai nakhadea ame andai pustia, andakh phuw šuti thai pherdi gropi kai rail o šutimos thai ušal le mullimasti, anda khă phuw kai khonikh či nakhăl thai kai či bešel či khă manuši?”
7 „Andem tume ande khă čem kha livadasa pherdi kašetença, kaste xan lakă rodurea thai lakă lašimata; ta tume avilean, marisardean Muŕo čem thai paruglean Muŕo mandimos ande khă prikăjimos.
8 Le raša či pušline: „Kai sî o Rai?” Le arakhaitorea la Krisakă či prinjeande Ma, le bakrearea le diiehkă sas Mangă bipateamne, thai le prooročea prooročisarde anda o Baal, thai prastaine pala kukola kai nai lengă či khă kandimahkă.”
9 Anda kodea, xaua Ma tumença, phenel o Rai, thai xaua Ma le šavença tumară šavengărănça.
10 Nakhăn andel insule le Šitim, thai dikhăn! Traden ando Chedar, dikhănta mišto, thai dikhăn kana kărdi'lo oče kadea vareso:
11 paruglea vokhdata khă poporo pehkă devlen, barem kă on nai devla? Ta o poporo Muŕo paruglea pesti Slava, varesosa kai nai či khă kandimahko!
12 Len sama anda kadea vareso, čerurea, phuteon daratar thai daraimastar, phenel o Rai.”
13 „Kă o poporo Muŕo kărdea khă duito bezex: mekline Ma Man, o Isvoro le paiengo juwinde, thai xunade pehkă xaingoŕa, xaingoŕa phaŕadine, kai či nikrăn pai.”
14 „Sî o Israelo khă robo tindimahko, or šav robohko kărdino ando khăr?” „Atunčeara anda soste arăslo o limahko?”
15 „Varesar pui leiengă xunxuin thai çîpin pa leste, thai pustiin lehko čem; le četăçi lehkă sî phabardine thai bi bešlitorengo.
16 Orta i kola andoa Nof thai Tahpanes linčearăna o krešteto te šerăhko.
17 Či kărdean tukă tu korkoŕo e buti kadea anda kă meklean le Raies, te Devlles, kai ortolas tu po drom o lašo?
18 Thai akana, so rodes te jeas ando Ejipto, te pes o pai le Nilohko? So rodes te jeas ande Asiria, te pes o pai le nanilašehko?
19 Tu korkoŕo došaves tu te nasulimasa thai tu korkoŕo malaves tu te bipateaimasa, thai jeanesa thai dikhăsa so nasul thai kărko sî te mekăs le Raies, te Devlles, thai te na avel tu či khă dar Mandar, phenel o Rai, o Dell le oštirengo.”
20 „Dă but linčeardean teo xamo, phaglean te phanglimata, thai phendean: „Či mai kamau te kandau sar khă robo!” Kă pe sako pleai učio thai tala orsao kašt zăleno, tinzosailean sar khă kurva.
21 Thodemas tu sar khă răz šukarimasti thai la mai lašatar viçako: sar paruglean tu andekh rai răzati văšuni?
22 Orta te xalavesa tu silistrasa, orta te desa bute sodasa, e bikris tiri sa ašela ramome angla Mande, phenel o Rai o Dell.”
23 „Sar dašti te phenes: „Či marisailem, thai či gălem pala le Baali?” Dikta e urma te pašendi ande xar, thai dikh so kărdean, dromadero iekhatar koa gălimos thai savi marăs le droma thai desletrušul!
24 Čiušni văšuni, sîkadi le pustuimasa, kai gîfîl ando astardimos lakă kamimahko, kon lopînzîlala te kărăl pehko čeailimos? Sa kola kai roden la nai le avimos te ašadeon: arakhăn la ande lako šon.
25 Na mekh tu le pînŕănça nangă, na šutear teo gîrteano trušatar! Ta tu phenes: „Dăivea, či! Kă kamau le devlen le străinen, thai kamau te jeau pala lende.”
26 Sar ašel khă čior uluime kana sî astardo, kadea uluime ašena kola andoa khăr le Israelohko, on, le thagar lengă, le šerălebară lengă, le raša lengă thai le prooročea lengă.
27 On phenen le kaštearehkă: „Tu san muŕo dadd!” Kă on ambolden Mangă le zăia thai či dikhăn Mande. Ta kana sî ando bibaxtalimos, phenen: „Ušti Ta thai skăpisar ame!”
28 Kai sî le devla tiră, kai kărdean tukă le? Te ušten on, kana daštin te skăpin tu ando čiro le bibaxtalimahko! Kă sode četăçi sî tu, kaditi devla sî tu, Iudo!”
29 „Anda soste xan tume Mança? Saoŕă sanas Mangă bipateamne, phenel o Rai.”
30 „Dăivea maladem tumară šaven; či line dikhlimos koa rodimos; e sabia tumari xalea tumară prooročen, sar khă leo mudardimahko.
31 O, neamo jungalo manušengo, dikhăn mišto koa Divano le Raiehko, kai phenel: „Sîmas Me khă pustiimos andoa Israelo, or khă čem pherdo tuneriko kalimahkko? Andasoste phenel atunčeara o poporo Muŕo: „Sam slobodurea, či kamas te amboledas ame Tute?”
32 Bîstrăl e šei pehkă kučimata, or e tărni e bričirii? Ta o poporo Muŕo bîstărdea Ma desăngo bi dindimahko.
33 So mišto jeanes te tokmis le droma kana sî e orba te rodes so kames! Orta i kai bikris atărdeos.
34 Ji kana i pe le podea tea raxameakă arakhadeol o rat le čioră bidošalengo, saven či astardean le kărindoi či khă phaŕadimos.
35 Thai sa kadalença, tu phenes: „E, sîm bidošalo! Te amboldel pe akana e xolli Lesti mandar!” Dikta, xaua Ma tusa, anda kă phenes: „Či bezexardem!”
36 Anda soste kaditi iuçîmos kaste paruves teo drom? Andoa Ejipto avela tukă o lajaimos, sar avilea tukă anda e Asiria!
37 Sa oçal anklesa, le vastença po šero; kă o Rai šudel kolen ande save pateas tu, thai či izbîndisa lença.”